65,481 matches
-
prăvălie prin vecini de ne-a adus și ne-a cinstit cu două băuturi răcoritoare, un fel de iaurt îndulcit și aromat. Foarte gustos! Cât despre bijuterii... soția și fetița mea cea dragă s-au bucurat tare mult de ele. Acasă, însă, am redevenit cârcotaș: prelucrarea metalului nu mi-a mai părut ca fiind de prima calitate. Sunt convins că existau bijuteri și mai bine executate dar eu, uitându-mă mereu după ce era mai ieftin... Ce am mai cumpărat? De la un
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ea transportul, iar Ariana a insistat și mi-a împrumutat (de fapt - așa este corect să scriu - mi-a dăruit) 1000 de rupii; îmi manifestasem eu regretul că nu-mi puteam permite să mai cumpăr câte ceva pentru cei dragi de acasă! Aici s-a făcut simțită (din nou) dorința pură și perseverența Dianei pentru evoluție, dar și aspirația mea ceva mai pământeană, cea pentru documentarea și verificarea valențelor energetice în forfota orașului. Meditați, trageți concluzii și, poate, vreodată, îmi veți confirma
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cu România sau cu... prăjituri alterate! ... Voi mai ajunge, oare, vreodată, în India? Voi regăsi cofetăria? Va mai fi același personal? Ne vom recunoaște, oare? Sunt întrebări fără importanță ce ascund speranța nedeclarată a regăsirii spiritului indian chiar la el acasă. Poate... vreodată... Prietenul meu indian, comerciantul. Afaceri bune am făcut și în piața instalată - ad-hoc, suspectez eu - în fața campus-ului sportiv din Pune, acolo unde eram cazați. Aflată chiar peste drum, piața consta din bucăți de pânză sau cartoane întinse
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
a luat chiar un interviu în 1990, publicat pe două pagini - era într-un portret pe care vi l-a făcut buna mea colegă Jeana Gheorghiu la Televiziunea Română. Erați tânărĂ, abia venită la București. Aveați o locuință, presupun, erați filmată acasă... Alina Mungiu-Pippidi : Deasupra Conservatorului, lângă Cișmigiu... V.A. : Până atunci, vă știam doar după semnătură, scriați la Opinia studențească din Iași, apoi la 22 și, în sfârșit, la Expres, revista lui Cristoiu și a lui Nistorescu ; din trustul aparținându-i
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
viitorul le e aranjat pe generații. Și străbunica mea, de altfel, a făcut enorma greșeală de a se reîntoarce. S-a reîntors propriu-zis de pe pod - tre‑ cuse practic în partea astalaltă - și s-a răzgândit sperând că, dacă o să fie acasă, o să-și protejeze averea de sovie‑ tici, n-o să i-o confiște. Cu ea s-a reîntors și soțul ei, care lucrase în administrația română, la un moment dat, în Interne, se pare, a fost directorul închisorii, în care erau
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cu alte foste dictaturi, țări în care am fost recent, trebuie spus că sub Ceaușescu represiunea a avut limite. În timpul lui Pinochet, dacă vizitezi muzeul de la Santiago, afli că au fost mii și mii de oameni care au dispărut de-acasă. V.A. : În Argentina nenumărați disidenți au fost aruncați din avion. A.M.P. : În timp ce în deceniul opt al lui Ceaușescu, cu excepția cazului foarte notabil al lui Gheorghe Ursu, pe care îl știm cu toții, trebuie înțeles că nu astea erau metodele
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
generală, că regimul se duce dracului. II. Revoluție sau lovitură de stat ? PĂrinții, gardienii copiilor • Iașul la Revoluție • Unde au dis‑ părut disidenții • Iliescu apare/ soarele răsare • A fost sau n-a fost... sau ce-a fost ? • Unde fugim de-acasă • Masa rotundă care n-a avut loc • Opinia studențească, cotidianul Revoluției • Televiziunea încearcă schimbarea la față • Alina vs Iliescu • Cine face curățenia generală în justiție V.A. : În ce loc v-a prins acolo, la Iași, Revoluția ? A.M.P. : Spuneam
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fost înfrânți, ziarul nostru n-a apărut un an ; am reapărut în ’89, când am apucat să scoatem un număr, l-am tras în tipografie. Era articolul meu cu ancheta sexuală și numărul n-a fost difuzat. L-am luat acasă și l-am difuzat noi, redactorii. Pentru că, după ce a apărut, s-a descoperit, evident, că n-ar fi trebuit să scriem ce am scris în el. Și gata, interzisă difuzarea. Deci practic, din februarie ’87, Iașul a intrat foarte rău
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
israelieni. Și am deschis ușa. Nu era niciun televizor în secretariat, dar evident că lumea știa ce se întâmplă. Nimeni nu mai lucra. Erau mașini de scris deschise, abandonate și toți stăteau țepeni. Cunoșteam bine locul, eram ca la mine acasă, că tatăl meu fusese decan și crescusem pe culoarele Institutului. Am deschis ușa și am spus : „Nu stați aici, înăuntru. Toată lumea să iasă și să se strângă undeva în centrul orașului. Trebuie să se simtă că s-a întâmplat ceva
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Scandalurile acestea erau de o meschinărie totală. Dacă îi întrebați azi pe oameni aceia de la ce li s-a tras, nu știu dacă-și mai aduc aminte. Atât de meschine erau. Astă-toamnă, când am ieșit pe stradă, venind în weekend acasă, din Berlin, unde locuiesc acum, la manifestațiile cu Roșia Montană, la una dintre ele i-am văzut de la distanță, în aceeași seară, dar în locuri diferite, pe Stelian TĂnase mărșăluind într-o parte și pe Gabriela Adameșteanu măr‑ șăluind în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de la Timișoara, pe care devenise un risc să o susții strângând semnături. M-am dus înăuntru, am sunat la redacție și le-am spus : „E de rău : o să dea năvală la redacție trupeții Ăștia de aici. Luați mașinile de scris acasă...“ Eram acum înzes‑ trați cu mașinile astea grație domnului Coen Stork, ambasadorul olandez, care ni le adusese... Și căpĂtaserăm și noi mai mult de o cameră ca redacție. Zic : „Luați mași‑ nile de scris și duceți-le acasă, dispăreți, lăsați
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de scris acasă...“ Eram acum înzes‑ trați cu mașinile astea grație domnului Coen Stork, ambasadorul olandez, care ni le adusese... Și căpĂtaserăm și noi mai mult de o cameră ca redacție. Zic : „Luați mași‑ nile de scris și duceți-le acasă, dispăreți, lăsați locul gol“. țin minte și acum că a ieșit președintele provizoriu al Consiliului Județean, domnul Solcanu, și foarte mieros și ipocrit, că doar noi făcuserăm, cică, Revoluția împreună... V.A. : El ce era ? Profesor de istorie ? A.M.P.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
chiar l-aș lăuda pentru felul în care a acceptat ideea înfrângerii în 1996. Deși se pare că unii din preajma lui l-au îndemnat să se opună. A.M.P. : Da, este marele lui merit, meritul lui istoric, că a plecat acasă după ce a pierdut la urne. În fond, au plecat cu toții acasă și nu au furat radical alegerile. Norocul nostru a fost că a fost o diferență considerabilă ; întot‑ deauna, până în zilele noastre, alegerile câștigate în România la o diferență de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
înfrângerii în 1996. Deși se pare că unii din preajma lui l-au îndemnat să se opună. A.M.P. : Da, este marele lui merit, meritul lui istoric, că a plecat acasă după ce a pierdut la urne. În fond, au plecat cu toții acasă și nu au furat radical alegerile. Norocul nostru a fost că a fost o diferență considerabilă ; întot‑ deauna, până în zilele noastre, alegerile câștigate în România la o diferență de câteva mii de voturi sunt pro‑ blematice, pot fi rezultatul unui
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
întoarcerii în trecut, cum au fost alea cu proprietatea, de care am vorbit. Și atunci cum s-au făcut programele în ’96 ? În primul rând, toate se făceau în an electoral. În ’94-’95, am venit în vacanța de iarnă acasă de la Harvard. Era anul în care republicanii reușiseră să câștige Congresul și Senatul, cu scoruri mari, în ciuda faptului că era Bill Clinton preșe‑ dinte. Documentul lor electoral, vehiculul de cel mai mare succes, era Contractul cu America. Având un calendar
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sunt îngroziți de altruismul aparent al acestor dormanți care se trezesc doar pentru a se sinucide. Ideologii contra cărora s-a luptat în secolul XX nu se sinuci‑ deau ca purtătorii de antrax, chiar dacă ocazional uitau de ce au plecat de acasă și făceau dovadă de real idea‑ lism. Autodistrugerea nu e o ideologie, e o boală... Știu de mult, din experimentele lui Henri Tajfel și din alte studii, că lucrul cel mai important care conduce o ființă umană, mai mult decât
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cu timpul, mai ales în cuvintele vorbitorilor de serviciu, valoarea unui simbol, a unei manifestări epocale, cum se spune. Pentru că atunci, la 3 noiembrie ar fi fost exprimate năzuințele de veacuri ale ucrainenilor de a-și readuce toate pământurile lor acasă.” Cu privire la manifestările din 2003 editorialistul spune: „Caracterul pompos al acestor manifestări a cam venit în contradicție cu realitatea, mai bine zis cu luxul în care se lăfăiesc puținii căptușiți peste noapte cu averi de neînchipuit,cât și cu mizeria în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
deacum în pace!” fragmente din articole publicate de presa ucraineană din regiunea Cernăuți, și nu numai, despre istorica vizită, cu titluri: „Au semnat tratatul, au recunoscut frontierele”, „Destinul Bucovinei a fost decis la Cernăuți”, „L. Kucima s-a simțit ca acasă, Ion Iliescu - așișderea” , „De dragul NATO România a cedat Insula Șerpilor Ucrainei”, „Fostul ginere a lui Kucima a primit Insula Șerpilor”, „Ucraina și România va avea o frontieră care le unește”... (Arcașul nr.6 (199) - iunie 2003). În același număr, profesorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acestuia: „Țăranul român în cadrul României Mari; împroprietărirea; industria și comerțul; România pitorească; costumul național românesc, sărbătorile, bâlciurile și târgul moșilor; poezia populară, doinele...” „Țăranul român este artist din instinct”, concluziona autorul și perora în continuare: „Trebuie să vezi pe țăran acasă la el, în fundul satelor depărtate, ascunse în văgăunile întunecate ale munților Carpați, unde legendele vechi mai plutesc încă în întunecimile tăcute ale pădurilor...” Iată și cum scrie D. Frunză la 7 august 1921 în Dreptatea, despre tineri care căutau fericirea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu mai mult tact, mai ales cu cei 125 Fiecare număr din Îndreparea publica un articol intitulat „ Situația politică” care începea din perioada în care „ziarele din București aduceau știrea că dl. General Averescu a avut o întrevedere la domnia sa acasă cu dl. Vintilă Brăteanu, prim ministru, în urma căreia se pronostica „o schimbare de guvern imediată (ianuarie 1928) și se duce până la 24 decembrie 1928 când Politica „prin președinții organizațiilor județene ale Partidului Poporului din Bucovina aduceau mulțumiri alegătorilor care și-
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de fulgere ce spintec' Nouri negri, zări albastre. Limba noastră-s vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Și,citindule 'nșirate Te'nfiori adânc și tremuri. Limba noastră îi aleasă Să ridice slavă 'n ceruri, Să ne spuie 'n hram ș'acasă Veșnicele adevăruri. Limba noastrăi limbă sfântă, Limba vechilor cazanii, Careo plâng și care-o cântă Pe la vatra lor țăranii. Fiecare volum al calendarului se încheia cu sfaturi gospodărești sau pentru păstrarea sănătății oamenilor și a animalelor. * Calendariu Soțietății pentru cultura
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
S. Pușcariu, Al. Odobescu, Dem. Teodorescu, C. Sandu Aldea, Gr. Tocilescu, Al. Vlahuță etc. Revista Făt-Frumos de la Suceava devenită cu nr.1/1934 cernăuțeană (strada Arhim Epopvici nr.4, apoi strada Munteniei nr.14 ”și-a colindat străbunii” la ei acasă, cultivându-le tradiția istorică, a cultivat cultura și arta, făcând operă, s-a războit cu cei ce promovau regionalismul, devenind un încercat organizator al acțiunilor de cultură, știință și artă, publicând broșuri, buletine și fascicole ale acestora, cărți de rugăciune
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Au rezistat totuși până în 1938, ianuarie... Au folosit tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Palatul Național,Cernăuți. Primele numere însă au fost tipărite la Rădăuți. După 1 septembrie 1936 redacția și administrația Iconarului au funcționat în strada Dragoș Vodă nr.9, în Cernăuți, acasă la camaradul, dl. prof. Liviu Rusu. (Formatul 24x32 cm). * 398 „... o vorbire încâlcită, pestriță, o goană după neologisme, pe de o parte, și după arhaisme, pe de altă parte, o gândire abtrusă, o sentimentalitate tulbure, un misticism bizar, un amestec
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cântece fără țară”, de D. Marmeliuc, „Un profesor austriac (dr.Raimund Friedrich Kainell) despre etnografia Bucovinei” de A.C. Condrea,”Supuși și subjugați - austromaghiarii în Bucovina și Serbia” , de I.E. Torouțiu, „Justiția austriacă”, de Iorgu G. Toma - Corduneanu, „De la noi de acasă” - un fel de cronică literară la revistele și evenimentele zilei, „Penetrația germană în România”, de Iorgu G. Toma Corduneanu, „Noi academicieni: G. Coșbuc și I. Lupeș” de D. Marmeliuc, „Introducerea limbii românești ca obiect obligatoriu în școlile secundare din Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Loghin Constantin, Eminescu și „Arboroasa Bucovinei”, G. Sion și Bucovina, de Morariu Leca, recenzii - cărți și reviste, clișee, diverse, proză beletristică - Străinul Mircea (Întoarcere), Sânger Aurel (Ochii), Drumar George (Și nebeletele pot fi câteodată adevărate), Bogaci Aurel (Larva), Tcaciuc-Albu M. (Acasă; Matematica superioară - comedie), N. Vlădescu (Garmisch), dar mai ales poezie. Au semnat versuri: Chelaru Traian, Gherasim Vasile, Forgaci Adrian, Frunte B., Drumar George, Cârdei Adelina, Bontaș N.I., Bolohan Apolo, A. Bogaci, Const. Bivolaru, George Antonescu, Voevidca George, Vitencu Dragoș, Vicol
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]