56,980 matches
-
a capacității cognitive, tratamentul trebuie strict individualizat. Pe de altă parte există și vârstnici cu DZ care nu prezintă alte comorbidități și sunt activi. De aceea se impune identificarea progra - mului zilnic al pacientului, evaluarea capacității fizice a acestuia, a obiceiurilor alimentare, a situației sociale, a tipului de personalitate și a factorilor culturali. Ghidurile din 2011 prevăd ca principale obiective ale tratamentului tuturor pacienților cu DZ managementul hiperglicemiei și limitarea efectelor adverse ale terapiei (70). La pacien ii vârstnici, un aspect
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
proprie și care face ca evaluarea oricărei alte limite să se miște între condescendență și adversitate. Disprețul nemărturisit al contemporanilor față de oamenii altor vremi („sărmanii oameni din Evul Mediu!“), stupoarea în fața altor zei, contrarierea pe care o provoacă în noi obiceiurile altei nații, perplexitatea în fața cuvintelor altei limbi, exaltarea în fața peisajului autohton - vin toate din identificarea spontană cu sistemul meu de limite. Pentru că acest sistem captează tot ce e particular în noi, eu nu mă mai pot identifica cu calitatea integratoare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
meu, pe națiunea mea, pe limba mea etc. Sunt „centrat“ în măsura în care consider că axa lumii trece, de pildă, prin satul meu, prin masculinitatea mea, prin cuvintele graiului meu sau prin zeii religiei mele. Apoi descopăr că există alte sate, alte obiceiuri, alte limbi, alte peisaje, alte seminții, alte altare și că prin toate acestea trece de asemenea o „axă a lumii“. Din acest moment centrarea mea se relativizează, ea devine inventariabilă, numărabilă în rând cu celelalte centrări existente. Ceea ce survine în urma
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
profesional sau, dimpotrivă, prost cotat; sunt un bun părinte, un bun fiu, un bun cetățean sau, dimpotrivă, nu-mi onorez obligațiile morale, nu-mi educ copiii, mă dezinteresez de soarta celor apropiați, îmi este indiferentă suferința celor din jur; ignor obiceiurile locului și încalc normele și legile țării mele, fur, omor, dezertez. - În toate aceste cazuri în joc este respectabilitatea, iar nereușita ia forma dezonoarei. Când, la întrebarea pe care mi-o pun alții (societatea, opinia publică) privitor la felul în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a unui cuvânt. Este adevărat că buna fixare a obiectului unei discipline s-a bazat întotdeauna pe o reușită inspirație onomastică. Dar niciodată o asemenea disciplină nu a înghețat în contururile termenului de la care ea și-a luat numele. De obicei, asemenea discipline au luat naștere ori s-au dezvoltat pe baza potențării semnificației acelui termen. „Hermeneutica“, de care de la Dilthey încoace a rămas legat destinul tuturor „științelor spiritului“ și care a operat astfel o imensă dihotomie înăuntrul cunoașterii în general
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Paști în paradis (1996), Patimi în Labirint (1997; Premiul Național „Mihai Eminescu”), Infernul albastru (1999), precum și proza scurtă din Noaptea păsării de aur (2001) au ca numitor comun încercarea de a reconstitui suferințele unor personaje de condiție socială umilă, de obicei aparținând mahalalei, sau ale unor conștiințe dislocate din normal. Motivele, circumstanțele sunt diferite, dar, în general, ele se explică prin particularități psihice, întâmplări nefericite, factori ostili din mediul familial sau social, toate supuse de personaje unei priviri insuficient distanțate. Cauze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
vedere istoric, familia este ca o fortăreață într-un ținut ostil; onoarea ei nu poate fi întinată. În cadrul Legămîntului de colonizare, evreii respectau un statut dublu. Atunci cînd erau cu familia lor manifestau toate calitățile care nu le erau de obicei atribuite de către observatorii superficiali: erau oameni de nădejde, cinstiți, ascultători, generoși, curajoși și disciplinați; odată ieșiți din acest cadru apelau adesea la tacticile subversive ale partizanilor într-un teritoriu aflat sub ocupație dușmană. În secolele XIX-XX, o fantastică explozie demografică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asimilată, nici nu era în stare să se integreze. În partea austriacă, evreii erau supuși numai unor presiuni economice și demografice. În partea rusească, în schimb, erau supuși unor persecuții tot mai intolerabile. Evreii au reacționat la brutalitate ca de obicei: i s-au supus, au încercat să o atenueze, dar au refuzat să se integreze într-o națiune care îi brutaliza sau să se lase asimilați de ea. Prin secolul al nuăsprezecelea, mulți evrei au încercat să evite această situație
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tot mai accentuată 25. Primul-ministru, Bătrînul Ion Brătianu (căruia Iorga îi spunea "bătrînul și tiranicul Vizir")26 a vizitat școala. Vizita lui i-a trezit la realitate pe cei care (ca Iorga) erau educați în spirit naționalist. Își petrecea de obicei vacanțele de vară la unchiul Manole, fratele doamnei Zulnia, modestul editor al unui ziar provincial, "Românul", care avea o bibliotecă mare, în care se găseau și exemplare din "Contemporanul", un periodic socialist editat de Ion Nădejde. Aici și-a început
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și la operă, iar duminica plecau în excursii. În ceea ce privește studiile sale la Școala de Studii Superioare, trebuie să cităm din nou una din afirmațiile lui lipsite de echivoc: " Nu găsesc în școală nimic care să mă intereseze"67. Ca de obicei, lecturile și experiențele lui i-au lărgit orizontul. A luat contact cu valorile inestimabile deținute de Biblioteca Națională, cea mai mare bibliotecă pe care o văzuse vreodată (cu care va stabili o relație care va dura toată viața lui); petrecea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cei care au moștenit un alt fel de sînge"88. Intrigile acestea vor înceta atunci cînd cei care le inițiaseră vor obosi. Oare ce a făcut ca această stare de toleranță să fie atît de mult tergiversată? Poate pentru că de obicei miza era extrem de mică. Erau uneori în joc mize financiare sau politice meschine, dar cauza principală era în general ego-ul. O strînsă prietenie l-a legat pe Iorga de Ion Bogdan, un profesor de slavistică de la Brașov (care îi va
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un interes sincer față de poporul român. Nu se referă niciodată la Constantin Dobrogeanu-Gherea cu numele Solomon Katz; și i-a cruțat pe evreii interesați de cultura română: dr. Moses Gaster, rabinul Nemicrower sau Heimann Tiktin. Replica la orice atac, de obicei cu o forță mai mare decît cea a provocării; a intentat procese chiar și pentru chestiuni mărunte. Ego-ul și temperamentul său nu făceau distincție între atacurile legitime și doritorii de publicitate ieftină care sperau să dobîndească astfel notorietatea. Iorga i-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
României 106. Fără doamna Catinca, Iorga n-ar fi putut realiza ceea ce a realizat. Întreaga sa familie lucra efectiv pentru el; "Tata era foarte pretențios"107, își amintește fiica sa. Orice vizitator care venea acasă la Iorga îl găsea de obicei citind în biroul său, înconjurat de cărți puse una peste alta pînă-n tavan și toate rafturile supraîncărcate (deși Iorga își cunoștea bine inventarul). Își nota cu grijă pagina la care rămăsese și se ridica să-și salute oaspetele. Era atît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
conducerii, dibăciei sau curajului. Pentru Franța, Belgia și Marea Britanie numai frontul de vest conta. Orice altceva era "umplutură", inclusiv neutralitatea României. Brătianu cunoștea egoismul Marilor Puteri, cum foloseau ele națiunile mici doar pe post de pioni și care era de obicei soarta pionilor. Dar știa și că un pion poate ține în șah regele, iar atunci cînd ajunge în al optulea pătrat devine regină. A cîntărit toate acestea atunci cînd a întrebat care va fi răsplata pentru România dacă se alătură
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ales de evenimentele survenite care favorizau poziția românilor sau relațiile României cu aliații ei. Din 1914 pînă în 1919, Iorga nu a prea făcut muncă de cercetare științifică și nici nu și-a prea adus contribuția la științele istorice. De obicei, Iorga prezenta în cărțile lui fundalul istoric în relație cu aspirațiile naționale. În cartea Politica externă a regelui Carol (București, 1916), el descrie politica externă din timpul domniei Regelui Carol I, prezentînd documente valoroase și argumente pentru a ilustra problemele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ruse în lupta împotriva autocrațiilor germane, austro-ungare, bulgărești și turcești, care încercau să subjuge omenirea". Am împărțit cu voi tot ce avem", continua el. "Acum, aproape că nu ne-a mai rămas decît o ultimă coajă de pîine, dar, după obiceiul strămoșilor noștri, o împărțim și pe aceasta cu voi, oaspeții noștri... Ați devenit acum liberi și vreți să ne ajutați să ne traducem în viață reformele interne și să ne obținem drepturile cetățenești. Dar trebuie să înțelegeți că dreptul oricărui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
statul român victorios să țină sub control excesele antisemite și să acorde drepturi civile evreilor români neasimilați (mulți dintre ei abia știau să vorbească românește), dar atunci cînd și-a oferit serviciile evreilor unguri, aceștia au refuzat. Nu era în obiceiul evreilor unguri să caute ajutor la străini împotriva compatrioților lor. V. Vázsonyi, liderul mulțimilor de evrei, declara în 1924: "Tratatul de la Versailles e o pacoste pentru națiunea noastră, el nu ne poate asigura drepturile". Alianța israelită a tras concluziile cuvenite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
manierată țară din lume". Era profund afectat de "veselia" poporului spaniol. A vizitat Portugalia în mai multe rînduri în 1928. Pe lîngă participarea la Conferința Mondială de Istorie de la Oslo din 1928, mai călătorise în Scandinavia în 1926. Ca de obicei, toate experiențele trăite au fost publicate sub formă de cărți 187. Iorga a continuat să publice "Neamul românesc" propovăduindu-și credința și opiniile zi de zi, ca și părerile sale asupra literaturii și artei. Stilul lui nu s-a schimbat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la Washington D.C., unde Iorga a observat cu satisfacție cît de multe titluri ale cărților lui figurau în catalogul Bibliotecii Congresului. De la Washington, Iorga a făcut excursii la Mount Vernon, Gettysburg și Baltimore. Doamna Catinca s-a comportat ca de obicei pe tot parcursul călătoriei: l-a ajutat din toate puterile pe Iorga să facă față eforturilor din momentele de încordare ale voiajului, și a făcut-o în felul ei, căutînd să rămînă cît mai mult în umbră. Întorși de la New York
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
teatru pe aceeași linie ca și mai întinte. În acești ani, Iorga a publicat multe lucrări de istorie și de politică (atacuri, replici la atacuri și contraatacuri la adresa dușmanilor săi, precum și opiniile lui asupra diferitelor probleme politice sau ideologice, de obicei sub formă de pamflet). A scris destul de puține manuale pentru școlile României Mari, și-a tradus operele despre istoria României în limbile franceză, italiană, engleză și germană și a republicat cărți vechi în funcție de actualitatea lor. Ca aproape toate activitățile intelectuale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a prezice lucruri care urmează să se întîmple. Iar atunci cînd Italia a înghițit Albania, Iorga a fost foarte nefericit. Atunci cînd a scris Scurtă istorie a slavilor răsăriteni: Rusia și Polonia (București, 1919), Iorga s-a temut, ca de obicei, că oamenii nu o vor citi. Ar fi păcat dacă n-au făcut-o. Lucrarea aceasta merge pînă la rădăcinile controversei polonoruse, explicînd că, deși rușii și polonezii aparțineau aceluiași neam, drumurile lor s-au despărțit atunci cînd polonezii au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și Argetoianu, nefiind uitate nici capricioasele lui relații cu A. C. Cuza. Cernăianu a citat chiar și exagerările pamfletiste ale lui Constantin Sion din lucrarea acestuia, Arhondologia Moldovei, ca să întineze imaginea familiei Iorga 28. Iorga a replicat acestui pamflet ca de obicei, dîndu-l în judecată pe autorul lui pentru defăimare și calomnie. Ziarul vienez "Welt am Montag" afirma că Iorga ar fi fost mituit de Deterding. Iorga a răspuns prompt la această acuzație dînd ziarul în judecată pentru calomnie. Ziarul liberal bucureștean
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vîlvă 84. Ar fi trebuit să înțeleagă că asemenea remarci, exprimate fie cu sinceritate sau din nechibzuință, au toate șansele să atîrne ca o piatră de moară de gîtul oricărui politician. Numai că Iorga nu era deloc politician. Ca de obicei, Iorga își cheltuia aproape anonim o mare parte din modestele sale venituri pe opere de caritate. Pierdea foarte mult timp răspunzînd aproape la toate scrisorile adresate lui ca prim-ministru. Avea personal grijă de orice cerere sau suferință a veteranilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aventuri"89. Regelui Carol puțin îi păsa de acest lucru. Iorga era cel care era în pericol să devină un fel de "călău" respectabil al lui Carol. Alegerile au fost (chiar și după părerea lui Iorga) mai corecte decît de obicei, dar patru alegeri în puțin mai mult de cinci ani cîntăreau greu pe scena României. Iorga, candidînd tot în cadrul "Uniunii Naționale", a obținut 2,28% din voturi (5 mandate). Puțin timp după aceea, partidul lui Iorga și-a reluat vechiul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aprecieri corecte privind situația României. Numai țelurile în vederea atingerii cărora se presupunea că aceste metode realiste vor sluji drept instrumente erau absurde. Detașamentele teroriste ale legionarilor aveau această viziune a răului, dar după comiterea unor acte violente, se predau de obicei ca să ispășească încălcările săvîrșite în numele unui țel superior. Deși credincioșii n-ar trebui să fie convinși că țelurile mărețe pot fi atinse prin mijloace brutale. Legiunea apela la tinerii români dezorientați, zăpăciți și neglijați care se înscriau în număr exagerat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]