57,527 matches
-
în scenariul peratologic căruia încercăm să-i trasăm contururile „dincolo“ nu înseamnă pășirea în regiunea situată în afara limitei, ci limita însăși introdusă în sistemul proiectiv al călătoriei. Limita este țărmul celălalt, regiunea situată „de partea cealaltă“ în raport cu țărmul de pe care călătoria începe. Limita nu este nici o clipă resimțită în negativul ei (și, anticipând, putem spune că la greci ea nu a fost niciodată resimțită astfel), și tocmai de aceea ea nu este de depășit, ci de atins. Determinarea limitei ca „dincolo
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
poate ajunge la intimitatea ființei eline pornind de la felul în care s-au îmbinat elementele obiective și subiective ale semantismelor radicalului *perîntr-un complex care, la început, a vizat cucerirea unor limite așezate dincolo de puterea percepției imediate? Pentru lumea spiritului, marile călătorii originare au avut semnificația transpunerii limitelor fizice într-un sistem proiectiv care a făcut cu putință deschiderea dialogului dintre conștiință și limită. Neutralitatea lumii fizice a fost anulată, în măsura în care ea a devenit obiectul și prilejul unei încercări (peira). De aici
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
000 de articole; el a fost un ziarist și un pamfletist politic prolific, dramaturg, eseist, poet, istoric și critic literar militant, orator, lingvist, memorialist și profesor universitar de prim rang, care își fascina auditoriul. Plus activitățile sale politice, conferințele, numeroasele călătorii și volume care le descriu. Să zugrăvești imaginea integrală a unui fenomen aproape supraomenesc este dificil, nerămînîndu-ți decît speranța de a reuși să dai dovadă de discreția cuvenită, încercînd să realizezi tabloul în maniera lui Rembrandt, prezentîndu-l ca pe un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tern fertil la Botoșani. Era în zilele Conferinței de la Berlin (1878). Intervenția străină în favoarea evreilor români a fost primită mai puțin decît favorabil în Moldova 22. Ce a citit Iorga înainte de a intra în sistemul de învățămînt oficial? Jurnale de călătorie pe mare, Victor Hugo, Lamartine, tragedia lui Abélard și a Héloisei, poezii de dragoste englezești, romanele lui Dumas-Tatăl, cărți despre epoca lui Napoleon, despre conspirațiile patriotice ale Burschenschaften-ului și descrierile acestuia relativ la Spania invizibilă, lupta de gherilă împotriva invaziei napoleoniene
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fenomenală și prin imaginația sa evocatoare, Iorga era capabil să se plaseze în însăși inima oricărei situații despre care citea. Aceste lecturi și contactele pe care le-a avut la universitate și ulterior în Franța și Germania (ca și în timpul călătoriilor pe care le-a făcut în cadrul cercetărilor sale) au avut asupra lui o influență mult mai durabilă asupra formației sale decît studiile oficiale. La vîrsta de numai 18 ani și jumătate, în noiembrie 1889, a cunoscut la Iași o fată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dintre Nicolae Iorga și Maria Tasu52. La puțin timp după aceea, tinerii căsătoriți au plecat în Italia. Familia Iorga a petrecut două luni de la sfîrșitul primăverii și începutul verii, străbătînd Italia în lung și-n lat. În zilele noastre, cu călătoriile cu itinerar prestabilit și plătite dinainte, poți străbate Italia într-o săptămînă sau două. Pe vremea lui Iorga, o călătorie în Italia făcea obligatoriu parte din educația oricărui intelectual. Așa cum spunea bunicul autorului acestei cărți, contemporan cu Iorga: s-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
petrecut două luni de la sfîrșitul primăverii și începutul verii, străbătînd Italia în lung și-n lat. În zilele noastre, cu călătoriile cu itinerar prestabilit și plătite dinainte, poți străbate Italia într-o săptămînă sau două. Pe vremea lui Iorga, o călătorie în Italia făcea obligatoriu parte din educația oricărui intelectual. Așa cum spunea bunicul autorului acestei cărți, contemporan cu Iorga: s-a dus în Italia ca să petreacă doi ani; iar acei doi ani erau meniți să dureze o viață-ntreagă. Iorga era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acestei cărți, contemporan cu Iorga: s-a dus în Italia ca să petreacă doi ani; iar acei doi ani erau meniți să dureze o viață-ntreagă. Iorga era atît de bine pregătit din lecturile sale pentru ceea ce urma să vadă, încît călătoria a fost mai curînd una de recunoaștere decît de studii. Se va întoarce iar și iar în Italia toată viața. Gusta totul cu lingurița ca să vadă mai multe. S-a dus mai întîi la Veneția, orașul acela de vis și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
constituiau un afront. Nu scăpa ocazia să facă ori de cîte ori putea un calambur pe seama ei. Milano, singurul oraș modern din Italia zilelor acelea, îi repugna din toate punctele de vedere. Neapole a fost cel mai sudic punct al călătoriilor lui Iorga, și și-a făcut destul timp ca să cerceteze arhivele și bibliotecile. Vorbea deja bine limba italiană și afirma cu mîndrie că faptul că știa atît de bine limba și că putea intra ușor în legătură cu oamenii îl făceau "să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
oamenii îl făceau "să nu pot fi confundat cu masa demnă de dispreț a străinilor din Italia pe care autohtonii îi exploatează și rîd de ei pe la spate"53. Iorga a ținut întotdeauna un jurnal meticulos al impresiilor lui de călătorie care va fi publicat mai tîrziu 54. Și-a manifestat interesul față de un poet contemporan, Giosué Carducci, care și-a început cariera ca revoluționar antireligios, devenit ulterior naționalist și glorificînd domnia Casei de Savoia. Carducci avea strînse legături cu primul-ministru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istoria. Grație cercetărilor efectuate în arhivele Arsenalului, Iorga a putut să scrie despre un om "pe care l-am cunoscut personal, alături de care am trăit, ale cărui aspirații și idealuri le-am împărtășit, pe care l-am însoțit în lungi călătorii și cu care am petrecut o perioadă în chilia mănăstirii Célestine din Paris unde se retrăsese, total deziluzionat, cu o singură dorință, ca moartea să-l mîntuiască de toate suferințele îndurate"71. Astfel s-a născut istoria ultimului cancelar al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ale acesteia). Istoriile naționale și cea universală trebuie deci nu numai studiate în paralel, dar trebuie și să fie considerate complementare. Iorga a pornit de la literatura universală întorcîndu-se apoi la literatura română, călătorind și făcînd cercetări în toată Europa. După călătoriile și studiile sale în străinătate, a petrecut mulți ani răscolind colecțiile românești, inscripțiile bisericești, mănăstirile din România și proprietăți particulare. După opinia lui Iorga, un naționalist trebuie să fie conștient de faptul că națiunea lui (ca și orice altă națiune
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
editorialele sale: capitole întregi ale istoriilor sale literare conțineau adesea recenzii parțial condensate scrise de alții (așa cum îi amintea Lovinescu, unul dintre detractorii lui Iorga)92. Și-a publicat sub formă de cărți și conferințele, mai ales cele politice. Numeroasele călătorii ale lui Iorga au furnizat material pentru jurnale de călătorii, el reușind să distileze în cărțile sale aproape toate experiențele lui. Există memoriile lui Iorga, atît cele personale cît și cele politice. Și-a publicat și cuvîntările și polemicile politice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
recenzii parțial condensate scrise de alții (așa cum îi amintea Lovinescu, unul dintre detractorii lui Iorga)92. Și-a publicat sub formă de cărți și conferințele, mai ales cele politice. Numeroasele călătorii ale lui Iorga au furnizat material pentru jurnale de călătorii, el reușind să distileze în cărțile sale aproape toate experiențele lui. Există memoriile lui Iorga, atît cele personale cît și cele politice. Și-a publicat și cuvîntările și polemicile politice. În sfîrșit, intervențiile lui parlamentare au fost și ele adunate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
restaurant; îi dicta secretarului său sau nota cîteva cuvinte pe fețe de masă sau pe meniuri 108. Nu o dată s-a întîmplat ca Iorga să coboare din tren cu proiectul unei cărți sau cu un articol ori două scrise în timpul călătoriei. Ca să-și noteze sclipirile de idei care-i treceau prin minte se folosea de orice suprafață aflată la îndemînă: etichete de sticle, hîrtie de împachetat, pachete de țigări, chiar și manșetele albe ale cămășilor sale. Pe baza lor, Iorga scria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un student la Istorie armean, care i-a vorbit despre acea "miraculoasă carte" scrisă de Iorga cu un dezinteres atît de nobil 110. Șeicaru își amintea de un episod care îl arată pe istoricul Iorga în acțiune. El făcea multe călătorii împreună cu Iorga. Au trecut într-o zi pe lîngă o biserică ctitorită de familia Argetoianu; Iorga a intrat în biserică și s-a pus pe treabă. A descoperit o veche Evanghelie conținînd adnotările scrise de un preot cu sute de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lumînare și a început să se uite la inscripțiile, de pe ziduri și coloane pe care le-a copiat. Totul a fost făcut într-un sfert de ceas. Șeicaru a asistat la asemenea scene de mai mult de douăsprezece ori în timpul călătoriilor lor111. Henri Stahl, fost student și stenograf al lui Iorga, își amintea cum a scris o istorie a României pentru licee, acesta dictîndu-i cartea de 350 de pagini în 28 de ore (timp de patru duminici, de la 2 la 5
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Un tablou intim al lui Iorga nu poate fi zugrăvit decît apelînd la amintirile prietenilor, rudelor și ale contemporanilor săi. Divorțul lui Iorga de prima lui soție a fost prima lui mare încercare personală. După întîlnirea lor romantică, curtea și călătoria de nuntă au apărut dificultățile. Socrul lui Iorga a murit în 1894, și o dată cu el a dispărut și influența lui moderatoare. Soții Iorga locuiau împreună cu copiii lor, Petru și Florica (se mai născuseră două fete, în 1895 și 1896, care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Blajul, centrul greco-catolic al culturii, religiei și sentimentului național din Transilvania. Prieten declarat al Bisericii Unite din Transilvania, Iorga prețuia ceea ce făcuse aceasta pentru supraviețuirea națiunii române. Dar existența unei lumi catolice românești era ceva straniu de nou pentru el, "Călătoria mea aici a constituit revelația unei Românii care-mi era necunoscută pînă acum". Iorga considera conducerea centrului cultural de la Blaj prea îmbătrînită și prea moderată 133. Și-a exprimat disprețul față de religie: "Innocențiu Clain a fost un preot prost, un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Momentul în care i-a văzut pe grănicerii români a fost dintre cele mai fericite din viața lui142. În lucrarea sa Neamul românesc în Basarabia, Iorga a scris cuvinte grele despre minoritățile neromânești din Basarabia 143. Iorga a întreprins numeroase călătorii în Transilvania și a trecut în 1906 prin Bulgaria în drum spre Constantinopole, în timpul ultimilor ani ai sinistrei domnii a lui Abdul Hamid. Începînd din 1900, Iorga a studiat colecțiile particulare ale familiilor de boieri Știrbei, Calimachi, Bibescu, Ghica, Carp
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se ascundea în spatele acestei fațade avea să devină limpede odată cu Răscoala țărănească din februarie 1907. Țăranii români continuau să sufere, în ciuda protestelor intelectualilor și ale românilor cinstiți. Dincolo de exploatarea economică, erau supuși unor umilințe zilnice. Iorga cunoștea îndeaproape aceste abuzuri. Călătoriile și corespondența lui îl țineau la curent cu situația. Cu cîteva luni înainte de răscoală, a scris un articol cutremurător: Nu lăsați țăranul la vedere, ascundeți-l!176. Unii din corespondenții lui au fost martori la scene în care poliția îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dovadă de minimul de solidaritate obligatoriu între toți intelectualii"53. Iorga se jura întotdeauna că va fi ultimul care va pleca de la București, și așa a și făcut; a plecat deghizat în călugăr și a ajuns la Iași după o călătorie lungă și obositoare. Pe drum, a trecut pe lîngă trenul regal, care, așa cum spunea el, fugea "ca o ultimă manifestare a catastrofei"54. La sosirea la Iași, Iorga i-a văzut pe soldații ruși mărșăluind pe străzi "cu mantalele lor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
București manuscrisul cărții L'Histoire des relations entre la France et les Roumains ca să fie publicată la Iași, unde va scrie și va publica și cartea Histoire des relations Anglo-Roumaines (Iași, 1917). Analizînd relațiile anglo-române (așa cum sînt ele descrise de călătorii englezi), Iorga a încheiat cu speranța că Anglia, cea mai mare parte din lume, va onora sacrificiile făcute de paisprezece milioane de români pentru cauza comună. În lucrarea Relation des Roumains avec les Alliés (Iași, 1917), el analiza relațiile românilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
douăzeci de ani" se încheiase. Atunci cînd criza economică s-a extins din Wall Street în Main Street și tot mai departe, implicațiile pentru lumea întreagă și pentru România au fost extraordinare. La începutul lui 1930, Iorga a întreprins o călătorie importantă: a plecat în Statele Unite, vizita durînd pînă în aprilie. Ca admirator dintotdeauna al Americii, Iorga nu a încetat niciodată să-și exprime cu emfază recunoștința față de Președintele Wilson pentru principiul autodeterminării al acestuia, care făcuse posibilă înfăptuirea României Mari
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
exprime cu emfază recunoștința față de Președintele Wilson pentru principiul autodeterminării al acestuia, care făcuse posibilă înfăptuirea României Mari. Înainte de plecarea lui Iorga, în cea mai bună tradiție a politicianismului, Vintilă Brătianu a început să-l împroaște cu noroi: Cine plătește călătoria lui Iorga?" Iorga a prezentat prompt o "notă de plată" pînă la ultimul bănuț: cheltuielile erau suportate de americanii de origine română care îl invitaseră 214. În cele din urmă, în ianuarie 1930, Iorga și dna Catinca s-au îmbarcat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]