569,274 matches
-
în 1628, pentru a vota noi impozite. Parlamentarii refuză noile impozite și impun regelui să semneze Petiția dreptului (1628) care garanta inviolabilitatea persoanei, recunoștea rolul Parlamentului pentru impunerea de impozite și interzicea legea marțială în timp de pace. Regele semnează actul, dar în scurt timp dizolvă parlamentul. În 1640, confruntat cu un conflict armat cu Scoția, regele convoacă din nou parlamentul pentru a vota noi impozite. Opoziția parlamentară este din nou puternică, dar parlamentul a fost din nou dizolvat (Parlamentul cel
Revoluția engleză () [Corola-website/Science/298388_a_299717]
-
campanie militară împotriva revoltei catolicilor irlandezi și una împotriva încercării scoțienilor de a-l impune pe fiul lui Carol ca rege. Parlamentul dorind să consolideze poziția burgheziei engleze, va adopta așezăminte care vizau comerțul și navigația. Astfel, în 1651, adoptă Actul de navigație, prin care se proclama monopolul de stat asupra tuturor importurilor, ceea ce punea capăt primatului olandez în comerțul maritim spre Anglia. În 1655, Cromwell obține Jamaica de la Spania. În plan intern, deosebirile doctrinare dintre Parlament și armată cauzează tensiuni
Revoluția engleză () [Corola-website/Science/298388_a_299717]
-
1685 - 1688 ). Carol al II-lea a promis prin ,Declarația de la Breda” (mai 1660) o amnistie generală și garantarea libertății de conștiință. Regimul instaurat de Carol al II-lea evolua spre un echilibru politic în cadrul societății engleze. A acceptat prin Actul de mărturisire a credinței (Test Act, 1673) excluderea catolicilor din toate funcțiile statului. Cel mai important document promulgat de rege a fost Habeas Corpus Act din 1679, care garanta libertatea individuală și stabilește normele de arestare și judecarea deținuților. Prin
Revoluția engleză () [Corola-website/Science/298388_a_299717]
-
a promis prin ,Declarația de la Breda” (mai 1660) o amnistie generală și garantarea libertății de conștiință. Regimul instaurat de Carol al II-lea evolua spre un echilibru politic în cadrul societății engleze. A acceptat prin Actul de mărturisire a credinței (Test Act, 1673) excluderea catolicilor din toate funcțiile statului. Cel mai important document promulgat de rege a fost Habeas Corpus Act din 1679, care garanta libertatea individuală și stabilește normele de arestare și judecarea deținuților. Prin această lege, Parlamentul încerca să contracareze
Revoluția engleză () [Corola-website/Science/298388_a_299717]
-
Carol al II-lea evolua spre un echilibru politic în cadrul societății engleze. A acceptat prin Actul de mărturisire a credinței (Test Act, 1673) excluderea catolicilor din toate funcțiile statului. Cel mai important document promulgat de rege a fost Habeas Corpus Act din 1679, care garanta libertatea individuală și stabilește normele de arestare și judecarea deținuților. Prin această lege, Parlamentul încerca să contracareze tendințele de reinstaurare a absolutismului regal. Trecerea la catolicism a urmașului la tron, Iacob al II-lea, și nașterea
Revoluția engleză () [Corola-website/Science/298388_a_299717]
-
a urmașului la tron, Iacob al II-lea, și nașterea fiului acestuia, a determinat o puternică reacție populară. Iacob al II-lea a promulgat Declarația de indulgență (1687) care acorda catolicilor, libertate religioasă și politică. În consecință, Parlamentul a votat Actul de excludere care garanta succesiunea la coroană doar a necatolicilor. Regele Iacob al II-lea a încheiat o alianță cu regele Ludovic al XIV-lea, alianță ce îi permitea să întrețină o armată redutabilă. Văzând în această alianță o amenințare
Revoluția engleză () [Corola-website/Science/298388_a_299717]
-
trebuia convocat la intervale regulate; regele nu putea să suspende punerea în execuție a legilor și nici să obstrucționeze în vreun fel respectarea lor; procedurile judiciare se desfășoară prin intermediul juraților; Cetățenii au dreptul de a-și alege reprezentanții săi. Triennal Act (1694) fixa durata unei legislaturi la 3 ani, instituind obligativitatea alegerilor periodice și luând regelui posibilitatea de a convoca sau nu parlamentul după bunul său plac. Se punea bazele primei monarhii parlamentare din lume. Actul de toleranță (1689) acorda o
Revoluția engleză () [Corola-website/Science/298388_a_299717]
-
-și alege reprezentanții săi. Triennal Act (1694) fixa durata unei legislaturi la 3 ani, instituind obligativitatea alegerilor periodice și luând regelui posibilitatea de a convoca sau nu parlamentul după bunul său plac. Se punea bazele primei monarhii parlamentare din lume. Actul de toleranță (1689) acorda o relativă libertate a cultelor. Actul de instalare (1701), prin care tronul putea fi oferit, în caz de lipsă de urmași direcți, și pe linie colaterală a dinastiei, cu condiția de apartenență la confesiunea protestantă. Practic
Revoluția engleză () [Corola-website/Science/298388_a_299717]
-
legislaturi la 3 ani, instituind obligativitatea alegerilor periodice și luând regelui posibilitatea de a convoca sau nu parlamentul după bunul său plac. Se punea bazele primei monarhii parlamentare din lume. Actul de toleranță (1689) acorda o relativă libertate a cultelor. Actul de instalare (1701), prin care tronul putea fi oferit, în caz de lipsă de urmași direcți, și pe linie colaterală a dinastiei, cu condiția de apartenență la confesiunea protestantă. Practic, legea elimina dinastia Stuart, de confesiune catolică, de la succesiunea la
Revoluția engleză () [Corola-website/Science/298388_a_299717]
-
caz de lipsă de urmași direcți, și pe linie colaterală a dinastiei, cu condiția de apartenență la confesiunea protestantă. Practic, legea elimina dinastia Stuart, de confesiune catolică, de la succesiunea la Coroană, deschizând astfel calea instaurării dinastiei protestante germane de Hanovra. Actul de unire (1707), constituia Regatul Unit al Marii Britanii, din unirea efectivă a Angliei cu Scoția. Ulterior, în 1801, prin uniunea cu Regatul Irlandei, se va numi Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei. "Revoluția glorioasă" consacră monarhia parlamentară în care
Revoluția engleză () [Corola-website/Science/298388_a_299717]
-
să fie cărată la toate procesiunile religioase publice. O altă statuie a lui Cezar a fost plasată în templul lui Quirinus cu inscripția Zeului Invincibil. Cum Quirinus era asemănarea deificată a orașului și fondatorului acestuia și prim rege, Romulus, acest act l-a identificat pe Cezar nu doar pe aceeași scară cu zeii, dar și cu regii antici. O a treia statuie a fost ridicată pe capitoliul de lângă cele ale celor șapte regi romani și a aceea a lui Lucius Junius
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
la capitolul calitate. Zăcământul de gips de la Ivancăuți este estimat a fi primul ca mărime din România și al patrulea într-un top similar la nivel european. Prima atestare documentară a localității (numită atunci Căbiceni) datează din 1546, într-un act de danie semnat de către domnitorul Petru Rareș. Localitatea este numită pentru prima oară Darabani într-o hartă din 1725, ca apoi să fie amintită în celebra “Catagrafia Moldovei” din 1774. La acea vreme în Darabani locuiau 90 de familii. În
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
în celebra “Catagrafia Moldovei” din 1774. La acea vreme în Darabani locuiau 90 de familii. În 1834, hatmanul și marele logofăt Theodor Balș, proprietarul moșiei Darabani, își inaugurează aici conacul cu douăzeci și patru de încăperi, edificiu dominat de stilul arhitectonic grecesc. Actul de întemeiere a târgului Darabani este emis, la cererea lui Balș, în 1837 și poartă pecetea domnitorului Mihail Sturdza. Între 1834 și 1840 se construiește biserica Sfântul Nicolae, ctitoria hatmanului Balș. În 1841 se înființează la Darabani prima școală sătească
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
de Lajos Kossuth din 1848-1849, a fost înăbușită de armata imperială a Austriei cu ajutorul intervenției Rusiei Țariste. In 1867 Ungaria a obținut o autonomie lărgită, cu guvern și parlament propriu, în cadrul dualismului austro-ungar.Imperiul Austriac și-a schimbat în urma acestui act denumirea în Imperiul Austro-Ungar. La 16 noiembrie 1918 s-a proclamat "Republica Ungară", ca urmare a destrămării Imperiului Austro-Ungar în urma primului război mondial. În martie 1919 comuniștii a preluat puterea sub conducerea lui Béla Kun care a proclamat "Statul Sovietic
Ungaria () [Corola-website/Science/297060_a_298389]
-
Ungar are o singură cameră, formată din 199 de membri. În circumscripțiile regionale partidele pot face nominalizări pentru listele regionale. O listă regională poate fi concepută de un partid care a nominalizat deja un număr de candidați, conform cu anexa acestui act în cadrul circumscripțiilor unice din constituirea regională, dar cel puțin în două circumscripții. O listă națională poate fi stabilită de un partid care are liste în cel puțin 7 circumscripții regionale. Un candidat într-o circumscripție va deveni membru al parlamentului
Ungaria () [Corola-website/Science/297060_a_298389]
-
de aur cu șaitrocul din aluviunile Arieșului („"Gold Wäscherei"”). De-alungul unei văi afluente pe dreapta a Arieșului din apropiere sunt marcate numeroase șteampuri pentru prelucrarea minereurilor bogate în aur („"Stampf Mühlen"”). Câmpeniul este atestat documentar din anul 1587. Printr-un act emis de Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, i s-a permis lui Nicolae Filimon din Câmpeni să construiască o moară la vărsarea râului Abrud în Arieș. După anul 1649 Câmpeniul a devenit capitala domeniului montan de sus, cu satele Bistra, Albac
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
C. Nicolaescu - Plopsor spunea că ar putea fi un unicat pentru țara noastră) - denotă că Segarcea a fost, indiscutabil, o veche așezare geto-dacica și o mare necropola romană.Prima mențiune documentara despre existența unei moșii la Segarcea este cea din actul din 10 iunie 1416, scris la Argeș, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. Prin acest document, domnitorul întărește unor boieri moșiile. Printre boierii care au semnat actul se găsește și un boier cu numele "Dragomir de la Segarcea". Existența unei moșii
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
romană.Prima mențiune documentara despre existența unei moșii la Segarcea este cea din actul din 10 iunie 1416, scris la Argeș, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. Prin acest document, domnitorul întărește unor boieri moșiile. Printre boierii care au semnat actul se găsește și un boier cu numele "Dragomir de la Segarcea". Existența unei moșii Segarcea, presupune și existența unei comunități umane care lucra pe această moșie, comunitate care a format un sat ce a luat numele acestei moși. Bătrânii spun că
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
Pentru Educație Incluzivă), se mărește Liceul teoretic, precum și capacitatea cazărmii. Odată cu construirea tribunalului și penitenciarului (aici a fost închisă, câteva luni, Ana Pauker), până după al doilea război mondial, în acest oraș au loc judecați, se dau sentințe, se întocmesc acte notariale, Dumbrăveniul dispunând de o carte funciară proprie. Deși reședința de plasă numai pe langă centrul judecătoresc, orașul dispune și de o bancă de credit, spital și o serie de asociații de mici meșteșugari. După 1900 orașul Elisabetopol cunoaște o
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
marcat profund destinul artistic al scriitorului. Marta Petreu susține că Marie-Thérèse Ipcar ar fi fost evreică, iar Florin Manolescu va relua această afirmație în capitolul consacrat dramaturgului din „Enciclopedia exilului literar românesc”. Fiica scriitorului, Marie-France Ionesco, a demonstrat însă cu acte că bunica sa, Marie-Thérèse, era de confesiune protestantă și că nu este adevărată afirmația lui Mihail Sebastian din Jurnal că aceasta s-ar fi convertit la creștinism abia înainte să moară. Teza Martei Petreu era că tocmai acest amănunt al
Eugen Ionescu () [Corola-website/Science/297105_a_298434]
-
Național se prezenta în această perioadă, piesa "", de Alexandre Parodi, în traducerea lui Caragiale. Între anii 1878 și 1881 a colaborat la "Timpul", alături de Eminescu, Ronetti-Roman și Slavici. La 1 februarie 1880 revista Convorbiri literare a publicat comedia într-un act "Conu Leonida față cu reacțiunea". Tot în 1878 a început să frecventeze ședințele bucureștene ale "Junimii", la Titu Maiorescu și să citească din scrierile sale. La Iași, a citit "" într-una din ședințele de la "Junimea". În 1879 a publicat în
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
sunt Crăciunul si Paștele la creștini, sau Ziua Recunoștinței în Statele Unite. Sărbătorile au devenit prilej de reunire a familiei, de întâlnire cu cei dragi, prilej de cunoaștere sau petrecere a timpului împreună. De asemenea invitația la masă a devenit un act social, de întrunire, care relevă educația grupului, posibilitățile materiale, interesele sale și oferă prilej pentru etalarea obiceiurilor spiritual-culturale ale grupului. De multe ori invitația la masă premerge o viitoare întâlnire de afaceri. "Vezi și : gastronomie, bucătari celebri" În secolul XX
Bucătărie () [Corola-website/Science/297125_a_298454]
-
Cornel Regman, Ion Desideriu Sârbu, Ștefan Augustin Doinaș, Eugen Todoran, Ovidiu Drimba, Radu Enescu, V. Iancu, Letiția Papu, Eta Boeriu, Francisc Păcurariu, Ioanichie Olteanu, Deliu Petroiu ș. a. Gruparea este cunoscută în istoriile literaturii sub numele de Cercul literar de la Sibiu . „Actul de naștere“ al grupării, manifestul "Ardealul estetic - o scrisoare către d. E. Lovinescu a „Cercului literar de la Sibiu“", „un protest împotriva ideologiei oficiale“, „o adeziune“ la modernism / lovinescianism, a fost publicat la 13 mai 1943, de cotidianul bucureștean "Viața" (nr. 743
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
de recunoaștere a suzeranității lui Iancu de Hunedoara, căruia îi făgăduiește sprijin și ajutor, în orice împrejurare, pentru ca în schimb „iubitul nostru părinte să ne ocrotească sub mâna sa și să ne apere de orice dușmani ai noștri”. La sfârșitul actului, unde sunt enumerați martorii care girau acel document este menționată, imediat după domn "credința iubitului meu fiu, Ștefan Voevod". Actul reprezintă prima atestare documentară a viitorului domn al Moldovei. Din menționarea de către tatăl său ca asociat la domnie, rezultă Ștefan
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
iubitul nostru părinte să ne ocrotească sub mâna sa și să ne apere de orice dușmani ai noștri”. La sfârșitul actului, unde sunt enumerați martorii care girau acel document este menționată, imediat după domn "credința iubitului meu fiu, Ștefan Voevod". Actul reprezintă prima atestare documentară a viitorului domn al Moldovei. Din menționarea de către tatăl său ca asociat la domnie, rezultă Ștefan împlinise în 1450 cel puțin unsprezece ani, vârsta minimă impusă de cutumele vremii pentru o astfel de demnitate. Bogdan avea
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]