13,635 matches
-
și „viață” face din S. Mehedinți un precursor al pedagogiei sociale moderne. Pedagogia socială interbelică, putem spune acum, după acest tur de orizont, s-a caracterizat prin câteva opțiuni esențiale: educația socială înseamnă o operă sistematică de culturalizare a maselor, îndeosebi a celor din mediul rural; intelectualii sunt datori să aducă flacăra culturii în lumea satului; personalitatea se realizează prin muncă creatoare și profesiune, demersul educativ trebuie îndreptat deci spre formarea unor personalități active, creatoare, articulate cerințelor sociale; educația trebuie să
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
satului; personalitatea se realizează prin muncă creatoare și profesiune, demersul educativ trebuie îndreptat deci spre formarea unor personalități active, creatoare, articulate cerințelor sociale; educația trebuie să pregătească pe individ „pentru viață”, pentru a face față cerințelor acesteia; instituția educativă, școala îndeosebi, dar și școlile pentru adulți, trebuie să fie legate de societate, de nevoile ei și să transmită (formeze) cunoștințe practice; comunitățile de muncă sunt un mijloc de formare a individului pentru participare și cooperare. Această „teorie a educației pentru societate
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a înțelege mecanismele vieții comunitare și responsabilitatea cetățenească; - libertatea structurală: posibilitatea de a fi educați și în afara instituțiilor școlare tradiționale; - utilitatea: caracter funcțional, ajutându-l pe individ să-și rezolve problemele vieții; - echitatea: oferta se adresează în mod egal tuturor, îndeosebi celor dezavantajați. Operația de educație a adulților poate fi reprezentată formal printr-un model complex, articulând lărgirea cunoașterii cu ameliorarea competenței profesionale, acțiunea de destabilizare a unui model inadecvat de personalitate cu restructurarea sistemului de relații al persoanei, lărgirea câmpului
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
complementarității educației formale și informale și s-a admis că educația adulților constituie un factor de democratizare, de progres economic și social, de dezvoltare culturală. În urma acestei conferințe a crescut numărul formelor de educație a adulților în țări din toată lumea (îndeosebi în cele din lumea a treia). S-a constatat că în multe țări majoritatea adulților sunt integrați în diferite forme de instruire, cultivare, educație profesională. Toate aceste forme de educație oferă oamenilor adulți „a doua șansă” pentru a evolua ca
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Ministerul Educației și de Ministerul Muncii. Nivelul acestei diplome este echivalent cu primul ciclu și ea este obținută, de regulă, de un public salariat, având deja experiență profesională. O diplomă echivalentă cu al treilea ciclu de competență profesională, care se adresează îndeosebi categoriei „cadre”, diploma universitară națională, sancționează competențe ca „formarea adulților”, „psihologia muncii”, „resurse umane”, „gestiunea comercială a produselor”, „inginerie de sisteme”. Mai există diplome regionale, formare în alternanță, cursuri nesancționate cu o diplomă, dar având girul universității, cum sunt, de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
considerabil. Uneori vârstnicii sunt încurajați să lucreze alături de persoane tinere. Ideea este ca aceștia să-și organizeze și gestioneze propriile proiecte de formare. În acest scop s-au înființat canale de televiziune pentru cei în vârstă, de formare la distanță, îndeosebi pentru cei ce vor să-și lărgească orizontul cultural. Un experiment interesant a fost inițiat în 1975 la Universitatea New Hampshire: organizarea unor cămine (hoteluri) pentru vârstnici, după modelul celor pentru tinerii studenți, în timpul verii. Participanților la aceste întâlniri de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
spectacolul pentru grupurile mari. S-au intensificat schimburile între culturi, „metisajul cultural” a devenit un fapt cotidian. S-a înregistrat, în același timp, un recul al interesului pentru artele „clasice” (literatură, pictură, muzică). - Șomajul, flagel ce atinge toate țările, dar îndeosebi pe cele în tranziție, ca România, are consecințe importante pe plan politic, economic, uman. Formarea adulților s-a orientat, în consecință, spre cursuri de reinserție profesională și socială, de la cele de recalificare la cele care oferă individului competențe complementare. - Și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
formare, de parcurgere a unor noi experiențe educative. Se estimează, în urma unor analize socio-economice, că este nevoie de un nou tip de educație și de formare pentru buna funcționare a societăților și economiilor. Oferta se îndreaptă însă, în ultima perioadă, îndeosebi spre adulții care nu posedă nici o diplomă și nu au nici o calificare. Grupurile defavorizate sunt tinerii, femeile, imigranții. O preocupare aparte o constituie de asemenea recuperarea analfabeților. Analfabetismul este încă foarte răspândit. Un analfabet funcțional și cultural reprezintă un cost
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cetățean, îl ajută să-și însușească o nouă artă de a trăi, o adaptare neîntreruptă la transformările din jur, o „schimbare opusă schimbării”. Educația permanentă vizează nu atât sfera instrucției (oferirea de informații), cât posibilitatea de a forma, punând accentul îndeosebi pe nevoia de a avea oameni cât mai bine „educați”. Instrucția, crede filosoful și pedagogul Gaston Berger, trebuie să cedeze locul educației care înarmează omul cu entuziasm, luciditate și curaj. Educația permanentă înseamnă deci un continuum care străbate ca un
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sunt eficiente, s-a observat, stilurile tradiționale de a transmite cunoașterea, într-o manieră autoritară. Pentru a se angaja în efort, adultul are nevoie să participe, să descopere, să rezolve probleme, să-și valorifice experiența sa de viață. Psihologii recomandă îndeosebi „munca în grup” (reuniunea-discuție, de exemplu), care dezvoltă comportamentul de cooperare, dă satisfacția rezolvării problemei, obține adeziunea comună pentru un mod de acțiune (Goguelin, 1970). În educația adulților se pune accentul pe experiențele de viață ale subiecților, pe factorii sociali
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
școlii, care sunt cele de căpetenie” și consideră „ținta învățământului” în „îngrămădirea de cunoștințe”. Diagnosticul lui Eminescu este foarte precis: „lipsurile cele mari ale învățământului nostru nu sunt atât pe tărâmul intelectual, precât pe cel al educației” (el susține că îndeosebi prin studiile clasice crește „spiritul și caracterul tinerimii”). Și mai jos: școala trebuie să-și orienteze eforturile spre formarea atitudinii față de societate, rostul ei este de a dezvolta „caracterul intelectual și moral”, menirea ei este educativă. În alt loc: „misiunea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de democrație mai înseamnă - credea - și „existența unor cetățeni luminați”. Această „lumină cetățenească” are nevoie de o „veșnică renaștere”, de o alimentare continuă cu idei, fapte, sentimente care s-o susțină, s-o transforme în „idei trăite”. Nevoia „luminării” tuturor, îndeosebi a „celor mulți”, e formulată deosebit de sugestiv: „după ce am expropriat pământurile celor puțini, trebuie să le expropriem și cultura și să o dăm spre rodire în sufletul celor mulți” (ibidem, p. 22). Soluția lui Bărbat era aceea a școlii unice
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în primii ani după război, pentru țărănime și micii meșteșugari (ibidem, p. 140). Nașterea ideii de cooperațietc "Nașterea ideii de cooperație" Părinții ideii de cooperație sunt socialiștii utopici - asupra acestui adevăr au căzut de acord toți doctrinarii cooperatismului. „Cooperația modernă, îndeosebi cea industrială - crede G. Mladenatz - își trage rădăcinile ideologiei sale de la așa-zișii utopiști, care, începând de prin a doua jumătate a secolului alXV-lea și până la jumătatea veacului al XVII-lea, au alcătuit câteva romane sociale cuprinzând descrierea unor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
operă de „educare a sătenilor” prin „agronomie socială”, propagandă cultural-economică, camere de agricultură, demonstrații, propagandă prin viu grai (Filipescu, 1943, pp.449 și urm.). Agronomia socială - ca operă de educație a maselor rurale - a fost îmbrățișată cu entuziasm de pedagogi, îndeosebi de pedagogia socială. Această asistență de specialitate acordată țărănimii pentru grăbirea și raționalizarea evoluției agricole a avut și efecte secundare benefice asupra participanților: „influențarea inteligenței și voinței gospodarilor”, stimularea energiei lor creatoare. „Agronomul” nu este simplu tehnician, ci un „colaborator
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
care a orientat atunci opera pedagogică de culturalizare, cerea o adaptare a școlii la viața social-economică a participanților, „o întoarcere la viață și realitate”, un „contract cu pământul” ( Stoian, 1932, p. 13). Necesitatea școlilor pentru cultivarea celor defavorizați, a țăranilor îndeosebi, era reclamată - în primul rând - de insuficiența învățământului primar obligatoriu. Mai ales că „obligativitatea învățământului din România a fost și continuă să fie iluzorie” (Ionescu, 1935, p. 11), aprecia un cunoscător al fenomenului, în 1935. Lipsa de pregătire cetățenească, economică
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în vedere experiența acestor prime școli, autorul citat propune următorul „cadru de organizare” pentru viitoarele școli ce se vor înființa: sănătatea, munca și producția în localitate, viața socială cetățenească, viața morală și spirituală. Iar ca metode de lucru, gruparea lucrărilor (îndeosebi practice) pe „centre de interes”, înlăturându-se „forma discursivă și pasivă a lecțiunilor” și stimulându-se dialogul, cooperarea. Chemarea școlii populare superioare este aceea de a deveni „un adevărat centru de cultură a poporului din regiunea respectivă”; către acest centru
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
organizatorilor școlii, trebuia „să respecte viața”, să fie adaptată „unităților de viață naturală” (grădina, câmpul, râul, pădurea) și să fie în conformitate cu nevoile satului, gospodăriei țărănești. Școala aceasta, care a funcționat cu doi ani de studii, a fost și ea orientată îndeosebi spre învățarea practică, rolul său fiind „să ajute pe țăran să devină mai bun gospodar și mai cult, pentru ca, în lupta vieții sociale, el să se manifeste în formele cele mai civilizate și cu șansa întreagă de a-și ocupa
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o acțiune culturală ar căpăta „o anumită coloratură politică, sorțul său de izbândă finală este pierdut”. Acest crez al angajării doar în slujba satului, și nu al partidelor l-a călăuzit pe conducătorul mișcării de la Ungureni tot timpul. El chema îndeosebi pe intelectualii satului „la luptă” cu neștiința, făgăduindu-le „cea mai deplină mulțumire sufletească și satisfacțiune”. Înființat prin Ordinul nr. 2069 din 12 martie 1927, Căminul Cultural de la Ungureni a numărat, la început, 110 membri, conduși de un „sfat”. Președinte
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
aproape două decenii, biblioteca de centru avea 4.228 de cărți, iar filialele 5.230 de exemplare. S-au înregistrat 84 de biblioteci personale (între 25 și 212 cărți) cu 9.612 volume. Mulți dintre membrii Universității aveau abonamente personale, îndeosebi la reviste agricole. Cartea a pătruns în casele sătenilor ca un obiect de strictă necesitate, iar unii au devenit cititori pasionați. Cărțile aveau circulație vie, unii au învățat să le păstreze în bune condiții și să le înapoieze la timp
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Biserică”; „Domnii Moldovei și Munteniei”; „Viața lui Iisus”; „Semnul Crucii”; „Războiul Independenței”; „Războaiele romanilor cu dacii”; „Industria porțelanului”; „Animale curioase”; „Diferite specii de păsări”; „Altoirea viței de vie”; „Aparatul respirator și respirația”; „Cultura porumbului”; „Bolile pomilor”; „Albinăritul”. Filmele rulate erau îndeosebi comedii (Charlie Chaplin devenise un personaj cunoscut), dar unele satisfăceau și nevoia de instrucție și lărgire a orizontului. Audițiile la radio constituiau un alt mijloc de instrucție și contact cu civilizația. Cu emoție, țăranii din Ungureni au auzit vocile și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
dar și de distracție, petrecere în mod plăcut a timpului (se spuneau ghicitori, povești, glume, vorbe cu tâlc, legende etc.). Producțiile populare (școlare și sătești) constituiau un început, modest, de familiarizare cu diferite arte: teatru, recitări, cântece și jocuri populare. Îndeosebi serile de teatru erau gustate și pregătite, de tineri elevi sau săteni, cu mare entuziasm, unii dovedind talent deosebit. Cursurile vizau alfabetizarea, împrospătarea și completarea cunoștințelor utile, orientarea în unele profesiuni (economie casnică, menaj, bucătărie, țesut, croitorie), îmbogățirea culturii generale
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de nedei locale) cu tineretul, hore în aer liber - prilej de etalare a costumelor populare. D. Acțiunea pe plan economic. Era concepută ca o asistență de îndrumare și ajutor a gospodăriei țărănești, în vederea organizării mai eficiente. S-a dat importanță îndeosebi mișcării horticole, s-au făcut plantații de pomi roditori, s-au trimis tineri la școli de horticultură. Un succes a fost acțiunea cooperatistă, considerându-se cooperația ca o mișcare socială și națională, un prețios auxiliar al educației adultului. Principiile cooperatismului
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
din Dorohoi și așezământul „Anastase Bașotă” din Pomârla, avându-i printre profesori pe Tiberiu Crudu și Grigore Poslușnicu. Între 1920 și 1925 a frecventat Facultatea de Litere (secția Filosofie) a Universității din Iași, unde a întâlnit profesori deosebiți, atașându-se îndeosebi de Ion Petrovici, Constantin Fedeleș, Ioan Găvănescul și Petre Andrei. Este pătruns de tânăr de ideea datoriei față de cei din rândurile cărora provine: se angajează, voluntar, ca infirmier sanitar în timpul primului război mondial sau, mai târziu, renunță la o strălucită
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
realizare a fost însă școala pentru adulți de la Ungureni. A pornit de la modelul Grundtvig, a apelat la sfaturile unora mai experimentați, ca Simion Mehedinți, Apostol Culea sau Dumitru Furtună, cunoscutul folclorist. Dar s-a sprijinit mai ales pe intelectualii satului, îndeosebi pe învățători și pe disponibilitatea și devotamentul unor săteni tineri sau mai vârstnici. I-au fost alături nu numai soția, Aneta Neculau, învățătoare și animatoarea unor cursuri de gospodărie pentru femeile din sat, ci și numeroși alți membri ai familiei
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
text, comunitatea nu mai avea abilitatea de a „controla” textul, când se citea cu voce tare. În această perioadă agitată, Knesset Gedolah (Marea Adunare) a devenit punctul central al vieții religioase iudaice. Învățații perioadei persane (539/538-333/332 î.Hr.), cunoscuți îndeosebi sub numele de soferim (scribi), erau cei care adunau cu multă atenție scrierile sfinte existente, hotărau care dintre ele se poate bucura de un statut canonic. Tot ei fixau pe baza acestor texte, reguli pentru viața comunității (midraș)1. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]