6,541 matches
-
aspecte ale vieții sale au fost controversate atât în timpul vieții, cât și după moarte. Relația sa cu Emma Hart a atras atenția și a fost dezaprobată în așa măsură, încât Emmei i s-a refuzat permisiunea de a participa la înmormântarea sa și, ulterior, a fost ignorată de guvern, care a acordat privilegii doar familiei lui Nelson. Deasemenea acțiunile sale la Neapole au fost subiect de dezbatere: aprobarea sa față de represaliile asupra iacobinilor, care s-au predat în condițiile convenite de către
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]
-
tatăl său a amenințat-o că o va alunga, deși aceasta nu s-a întâmplat. În schimb, ea a mers la biserică de-a lungul anilor și întreținea casa pentru el până la moartea lui în 1849. Peste cinci zile după înmormântarea tatălui său, ea întreprinde o călătorie în Elveția împreună cu Brays. Ea decide să stea singură la Geneva, locuind, mai întâi lângă lacul Plongeon (lângă clădirile ONU din prezent), iar apoi pe Rue de Chanoines (acum Rue de la Pelisserie) împreună cu François
George Eliot () [Corola-website/Science/301521_a_302850]
-
Chelsea, dar Eliot se îmbolnăvește având o infecție a gâtului. Aceasta, în cuplu cu deficiența rinichilor care a afectat-o pentru ultimii doi ani, o ducpe Eliot la moarte la 22 decembrie 1880, la vârsta de 61 de ani. Posibilitatea înmormântării la Westminster Abbey a fost respinsă din motivul că Eliot a negat credința creștină, dar și a vieții monogame cu Lewes. Eliot este înmormântată la Highgate Cemetery (East), Highgate, London în teritoriul rezervat pentru sectanții religiioși, alături de George Henry Lewes
George Eliot () [Corola-website/Science/301521_a_302850]
-
Din anul 1993, prin aprobarea Preasfințitului Petru Gherghel, activează Congregația "Fiicele Milostivirii și ale Crucii". În statistică din 1999 Parohia Buruienești figurează cu 967 de familii, 3.698 de credincioși; s-au oficiat 37 de botezuri, 16 cununii, 34 de înmormântări și un numar de 87 de copii au primit prima sfântă Împărtășanie.
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]
-
2009 și 2011 (iar filmele a fost ulterior larg accesibile publicului), în timp ce corul de maici de la Mănăstirea Paltinu îi cântau cu ocazia aniversărilor a 90 respectiv 92 de ani, cîntece legionare. În noiembrie 2013 la împlinirea a șapte ani de la înmormîntarea în cimitirul lăcașului a părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa, s-a consumat episodul deshumării osemintelor sale, lucru petrecut contrar dispozițiilor sale testamentare. La scurt timp în ianuarie 2014 pe siteul lăcașului, un comunicat sub forma unei scrisori deschise - neasumate ulterior de
Petru Vodă, Neamț () [Corola-website/Science/301660_a_302989]
-
o meserie căutată. Se repară încălțămintea dar se execută și opinci sau mici obiecte din piele: curele, genți, încălțăminte . Lumânăritul. Creșterea albinelor dădea posibilitatea obținerii materiei prime pentru producerea lumânărilor de ceară, făcute pentru iluminat ceremoniile religioase, nunți, botezuri și înmormântări. Biserica „Sfântul Niculaie” („ Catedrala munților” sau „Catedrala ptriarhilor”) din centrul comunei Pipirig a fost construită între anii 1929-1950 și este ctitoria patriarhului Nicodim Munteanul. Biserica de lemn din Popeni, Pipirig, a fost construită pe locul unui vechi paraclis ce aparținea
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
Kaplony poate fi presupusă încă în secolul al XI-lea, însă data exactă rămâne necunoscută. Biserica mănăstirii închinată Sf. Martin a fost patronată în comun de familiile din neamul Kaplony chiar și după împărțirea proprietății, și a constituit locul de înmormântare a descendenților acestui neam. Dintre puținele informații scrise păstrate despre biserică din perioada medievală, cea mai importantă este diploma din 1444, care enumeră bunurile mobile aflate în proprietatea edificiului de cult. În ultimul document medieval despre mănăstire, datând din 1479
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
și la 1811 la universitatea din Viena, unde și-a luat titlul de doctor în filosofie, iar mai târziu în 1817 și-a promovat doctoratul și în științele medicale, cu .teza: "Dissertatio inauguralis de funeribus plebeis Daco-Romanorum sive Valachorum" (Despre înmormântarea la români), tipărită la Viena, prin care și-a câștigat un nume și la cărturarii români de pe vremea aceea. A fost primul director al Seminarului de la Socola (Iași), unde a predat filosofia și filologia între anii 1820-1821. La Iași a
Cipăieni, Mureș () [Corola-website/Science/300574_a_301903]
-
Urechiă, 1897; Erbiceanu, 1903; Ciaușanu, 1914; Diculescu, 1970; Năndrașu, 1970; Leonăchescu - Năndrașu, 1971; Leonăchescu, 1992; Leonăchescu, 2001; Leonăchescu, 2004; Oltean, 2007; Olărescu, 2008). În ceea ce privește practicile religioase se pot afirma următoarele: Reformele religioase întreprinse de către Deceneus se referă la riturile de înmormântare. Reforma lui Deceneus va anula posibilitatea defuncților de a reveni pe pământ și de a media în raporturile cu zeii. Drumul sufletelor era ascendent iar direcția era doar verticală. Singura variantă prin care se putea separa esența sufletului de cea
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
foarte multe specifice satului Livadia, multe cu caracter de doine, duioase și unele vesele, ne existând înregistrări au dispărut toate pentru totdeauna. Locuitorii vârstnici între 60-80 de ani au mai reușit să păstreze doar colindele de Crăciun și bocetele de la înmormântări. Femeile din sat păstrează și în prezent bocetele care se cântă în nopțile de priveghi, pe drumul spre cimitir a cortegiului funerar și la mormânt. Primele versuri dintr-un bocet cunoscut, folosit la mormânt după încheierea slujbei religioase, sunt: Pământe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
sau marmură, împrejmuite cu gărdulețe, punerea de flori pe morminte, aspecte care nu au fost în deprinderile obișnuite ale bătrânilor. În trecut se puneau cruci de lemn, care cu timpul putrezeau sau dispăreau, încât nu se mai cunoștea locul de înmormântare al părinților și bunicilor. După 1989 la sfârșit de epocă (de dictatură comunistă) analizând toate aspectele mai sus enumerate și bune și rele (cele rele predominând de departe) se constată că satul Livadia de astăzi, oamenii, gospodăriile, obiceiurile, nu mai
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Ce costisitor a fost să scotocești în lăzile de zestre în care erau aranjate aceste costume naționale, aceste podoabe care în momentul acela aveau altă destinație, anume de a fi îmbrăcați cu ele pentru a avea o ținută frumoasă la înmormântare cei ce treceau pe lumea cealaltă. Gândiți-vă de asemeni la mijloacele de atunci de a umple sute și chiar mii de pagini pentru a defini lucrarea finală, atunci existând doar condeie și călimară cu cerneală sau poate vreun stilou
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
mai are zile să vadă terminarea celui de al II -lea război mondial, să treacă la monografie numele eroilor și veteranilor care au luptat pentru patrie. Dorința Dumnealui înainte de a-și da sufletul a fost să i se facă o înmormântare modestă, să fie dus cu sicriul de un car cu patru boi direct la cavoul unde se găsește și astăzi corpul său neînsuflețit, în curtea bisericii „Sfântul Dumitru” din comuna Cașin. Ca recunoaștere a activității didactice desfășurate de învățătorul Neculai
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
din cauza rănilor suferite în razboi. Conform analizei CNSAS, Vida Gheza avea origini maghiare. Încurajat de învățătorii săi, începe să cioplească încă din școala primară animale, păsări și figuri umane. Avea 10 ani când cioplește din briceag o nuntă și o înmormântare țărănească. Talentul său deosebit l-a determinat pe patronul mamei sale să ajute copilul, achitându-i taxele școlare la Liceul „Gheorghe Șincai” din Baia Mare. Aici i-a avut profesori de desen pe sculptorii Eugen Pascu și Gheorghe Manu. Spirit revoluționar
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
de pânză vara sau cioareci de suman iarna și cușmă ori clomp. Iarna toată lumea purta sumane, cusute la femei cu fitău roșu. Momentele importante din viața familiei prilejuiesc bogate manifestări spirituale ale satului. Unele dintre ele ca nașterea, nunta și înmormântarea sunt mai amplu reprezentate. Altele ca botezul și onomasticile sunt de o amploare mai redusă. Există o serie de credințe și obiceiuri menite să apere copilul de forțele malefice încă înainte de a se naște și povățuiesc femeia însărcinată cum să
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
începând de la gură, continuând cu fața și întorcând-o peste creștetul capului. Ea zice: ,Il desfac dă titi relili, dă orice rău, dă orice năcaz” Despre copiii născuți morți se zice că vor fi zvârcolaci (vârcolaci). Acestora li se face înmormântare mică. Se obișnuia să se păstreze ombilicul după cădere pentru a lecui copilul în cazul în care acesta se îmbolnăvește. Femeie care au fete îl vor folosi mai târziu în unele practici magice. Prima cămașă cu care stă îmbrăcat copilul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
celui care l-a spălat. Se mai dau oi, fiindcă lâna oilor ține apă mai mult timp și mortului nu-i va fi sete. Inainte de a porni spre groapă, se dau „coci” copiilor de pomană. Primul coc copt pentru înmormântare se aruncă în podul casei îndată ce este scos din cuptor, ca să nu meargă norocul casei cu omul mort. La groapă este dus cu patru sau doi boi. Boii aveau la gât „cingauă” (cbopote de aramă), iar în coarne la fiecare
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
pământ cu cazmaua în formă de cruce, oamenii aruncă câte o mână de pământ ca să-i ușureze sufletul. Unele femei pun pământ în hainele rudelor apropiate, fără ca acestea să știe, pentru a-l uita mai ușor pe mort. In timpul înmormântării femeile din familie poartă părul despletit pe spate. Dacă printre ele sunt și „fete în păr” - tinere nemăritate - femeile se grăbesc să le împletească părul în momentul coborârii sicriului în groapă, ca acestea să nu rămână nemăritate. In groapă se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
chemării lui. Dacă cei din casă îl visează des pe mort, dă cuiva sare pe geam ca să nu i se mai întâmple acest lucru.(Florian Brîndaș și Zamfira Lazău) In caz de sinucidere, mortului i se face „slujbă întoarsă” de înmormântare, începându-se de la sfârșit, de către preot, seara. Dacă mor copii nebotezați, nu sunt îngropați de preot ci de cea mai bătrână femeie din sat, care rostește doar o scurtă rugăciune la groapă. Sicriul acestora se lasă cu capacul nebătut în
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
se adunau din loc în loc în sat, la câte o poartă, și stăteau până noaptea târziu de vorbă, în timp ce copii se jucau împrejur. Uneori, la clicuri, se cânta la fluier ori caval. Alte obiceiuri specifice se mai desfășurau la nunți, înmormântări, botezuri (datul de grindă, de ex. ), dar astăzi sunt pe cale de dispariție (cele de la înmormântări se păstrează mai bine, dată fiind frecvența acestora). "Bomb" pentru corcoduș; "tron" pentru sicriu; "drăidi" și "iakakui" pentru demon; "bradoș"/"brandoș" pentru mucenic/măcinic; "aralie
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
târziu de vorbă, în timp ce copii se jucau împrejur. Uneori, la clicuri, se cânta la fluier ori caval. Alte obiceiuri specifice se mai desfășurau la nunți, înmormântări, botezuri (datul de grindă, de ex. ), dar astăzi sunt pe cale de dispariție (cele de la înmormântări se păstrează mai bine, dată fiind frecvența acestora). "Bomb" pentru corcoduș; "tron" pentru sicriu; "drăidi" și "iakakui" pentru demon; "bradoș"/"brandoș" pentru mucenic/măcinic; "aralie" pentru vijelie/ futună puternică; "ole"! - pentru exprimarea mirării; "sorică" pentru floarea-soarelui; "fetițălică", "băietelică" pentru fetițo
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
învecinate, până în prima parte a secolului al XIX-lea după Hristos. De la populațiile migratoare, care au locuit vremelnic în jurul acestor locuri, au împrumutat practica „măgurilor” (ridicarea unei movile pe un deal, folosită ca punct de observație sau ca loc de înmormântare pentru oamenii bogați ai grupului, alături de movilă se afla cimitirul unde erau înmormântați oamenii de rând). În limbajul localnicilor încă se mai păstrează denumiri ca:Măgura Ciorii (sau Măgura Pristoaselor), situată deasupra satului Năvodari Cimitirul Vechi, situat la răsărit de
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
zona câmpului Găuriciu și în apropiere de vatra satului. Privitor la originea măgurilor, sau movilelor cum le spun localnicii telluri și tumuli cum le spun oamenii de știință, se consideră că este antopică. Aceste măguri au servit drept lăcașuri de înmormântare ale unor persoane de vază, șefi de triburi, comandanți de uniuni tribale, încă de la începutul neoliticului (Ioan Spiru, "File de istorie teleormăneană", 1996, pag. 77). Denumirile acestor măguri provin de la numele fostului proprietar de pământ din zonă, de la numele comunei
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
cinci ani, năucit de conflict și de consumul de nervi, Neculai Jora moare, nu înainte de a lăsa cu limbă de moarte dorința lui nestrămutată de a fi înmormântat la schitul Căpușneni. Starețul refuză, dar fiind plecat la Iași, în ziua înmormântării, soborul de preoți și călugări de la schit aduc mortul și îl îngroapă la schit.
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
scop valorificarea tradițiilor ortodoxe și etalarea unor forme de artă populară. Fundu Moldovei este locul unde se mai pot întâlni obiceiuri și tradiții, așa cum în unele părți le mai povestesc doar bătrânii: la momentele importante din viața omului - naștere, nuntă, înmormântare - și la diferite date din calendar, în special la cele două mari sărbători: Paștele - impistritul ouălor, binecuvântarea bucatelor de la Slujba de Înviere - și cele de iarnă, respectiv de Crăciun și de Anul Nou - colinda; clopoțelul; buhaiul; jocurile cu măști; capra
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]