7,853 matches
-
Ba, chiar Mădălin Voicu ne-a avertizat să fim atenți să nu ajungem ziua să scriem România cu doi de r. Atunci când vorbește despre țigani, I. Cernat își ia ca martor un autor, pe Dimitrie Dan cu mult citata lucrare Țiganii din Bucovina (1892), demonstrând clar semnificația cuvântului de rom. Problema maghiară (mai exact șovinismul maghiar) este abordată plecând de la Vae victis! Diktatul de la Viena 30 august 1940 și ajungând la pertinenta analiză a rolului UDMR în politica românească: Cei 300
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și al lui I. G.Duca, nu, ei încă se simt legați de cordonul ombilical al partidului unic. Mă delimitez de ei, de toți, nu le iau apărarea, îi compătimesc și iar zic că ne-am învățat cu umilința ca țiganul cu scânteia. Nu aveau ei exemplu de verticalitate? Să le amintesc unul de soi, la care ar trebui să se gândească mai des. I.I.C. Brăteanu, șeful Partidului Liberal și prim-ministru în perioada primului război mondial și după, care pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vechile ei hotare până la Ceremuș, Colaciu și Nistru, cu regatul României”. 28 noiembrie 2006 Cutia Pandorei Motto: Oameni politici de toate culorile, treziți-vă! În avanpremieră la Sărbători, dinspre est, punct cardinal de care politicienii noștri fac abstracție, folosind formula țiganului, de alungare a iernii, „f-mart”, zic ei grăbiți: „E-vest, nord și sud”; de acolo, din estul neluat în seamă, ne-au venit câteva „cadouri”care vor atârna greu peste poverile așezate pe umerii României. Ca o completare la interdicția
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
spune, nu știu cu câtă îndreptățire, însă nimic nu-i mai adevărat ca zvonul, că UE are un scenariu pentru teritoriul României noastre: va face aici o țară țigănească, trecând-o, mai întâi, prin forma de placă turnantă pentru toți țiganii din Europa. De altfel, Mădălin Voicu, mai român decât foarte mulți români, ne-a avertizat să fim atenți, ca să nu se scrie România cu doi „r”, dar se pare că avertismentul a fost luat drept o glumă. Puțini își mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
decât foarte mulți români, ne-a avertizat să fim atenți, ca să nu se scrie România cu doi „r”, dar se pare că avertismentul a fost luat drept o glumă. Puțini își mai amintesc de „Țiganiada” lui Ion BudaiDeleanu, de încercarea țiganilor de a-și crea un stat al lor, din care s-a ales praful, deoarece țiganii nu se înțelegeau între ei. Textul epopeii este greu de digerat, însă mass-media, politicienii și toți cei care se simt bine în marea bulibășeală
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
doi „r”, dar se pare că avertismentul a fost luat drept o glumă. Puțini își mai amintesc de „Țiganiada” lui Ion BudaiDeleanu, de încercarea țiganilor de a-și crea un stat al lor, din care s-a ales praful, deoarece țiganii nu se înțelegeau între ei. Textul epopeii este greu de digerat, însă mass-media, politicienii și toți cei care se simt bine în marea bulibășeală postaderare, prezentându-l dramatizat, de dimineața până seara, l-a făcut digerabil. România sa transformat într-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
rând, o problem de demografie. Ei se înmulțesc prin buruieni, pe sub garduri, în tot locul, ai noștri nici în puf: noroc de Columbeanu care se dă în stambă pe bani negri! Să nu fiu înțeles greșit. Nu am nimic cu țiganii, nu sunt rasist, am spus totdeauna că statul român, românii, din vechime și până astăzi, au greșit față de țigani, i-au marginalizat, deși ei au avut, încă mai au, o afinitate pentru români: o bună parte, poate cea mai mare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
puf: noroc de Columbeanu care se dă în stambă pe bani negri! Să nu fiu înțeles greșit. Nu am nimic cu țiganii, nu sunt rasist, am spus totdeauna că statul român, românii, din vechime și până astăzi, au greșit față de țigani, i-au marginalizat, deși ei au avut, încă mai au, o afinitate pentru români: o bună parte, poate cea mai mare, și-au lăsat limba, portul și religia, adoptându-le pe cele românești. Eugen Barbu, în „Principele”, ne arată în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cel Mare. Ei, secuii, știu foarte bine ce înseamnă „pasatul unguresc” cu care s-au fript de atâtea ori și, cu toate acestea, acum, pentru un cazan cu gulaș, paprikat din belșug, își zic unguri. Să nu ne mirăm. Și țiganii de la noi și-au luat numele stăpânilor și-i cheamă pe mulți Stănescu! Stăpânirea habsburgică (1699-1918) le-a recunoscut vechile drepturi, dar în acel imperiu multinațional, unde stăpânii erau minoritari, secuii ocupau o poziție de margine, izolată. Să le amintim
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vorbită cu accent rusesc. 30 noiembrie 2007 De-al nostru, mânca-ți-aș ! (I) Motto: „Apoi, de, Toadere, de. Eu, româncă, și tu ... de.” (Zicală tolerantă) Nu pot rămâne indiferent la veștile alarmante despre „lucrarea” conaționalilor noștri, între care și țiganii, prin mult trâmbițata, educata și bogata Europă și nici față de măsurile punitive luate împotriva acelorași de-ai noștri nu pot rămâne indiferent. Italienii, care n-au dus și nu duc lipsă de hoți, violatori și criminali, instigați de interesele politice
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
hoți, violatori și criminali, instigați de interesele politice ale unor demnitari, nu mai sunt dispuși să-i vadă pe ai lor, îi văd pe străini, pe românii care-i slugăresc la negru și pe romii care nu-și mai zic țigani. Acum, românilor li se atribuie toate relele, tot ce-i detestabil, ca și cum infractorul ar putea fi categorisit după etnia căreia îi aparține, uitându-se că infracționalitatea există, în proporții diferite, firește, și practicată cu mijloace diferite, în toate etniile. Aud
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
-i detestabil, ca și cum infractorul ar putea fi categorisit după etnia căreia îi aparține, uitându-se că infracționalitatea există, în proporții diferite, firește, și practicată cu mijloace diferite, în toate etniile. Aud, cu oarecare surprindere, că românii dau vina exclusiv pe țigani, că, adică, ne fac țara de râs, ne fac nume rău prin lume. Să fim drepți și serioși. Românii, plecați prin Europa nu numai pentru muncă, și-o fac cu mâna lor, țiganii fiindu-le un ajutor „prețios”. În legătură cu țiganii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
surprindere, că românii dau vina exclusiv pe țigani, că, adică, ne fac țara de râs, ne fac nume rău prin lume. Să fim drepți și serioși. Românii, plecați prin Europa nu numai pentru muncă, și-o fac cu mâna lor, țiganii fiindu-le un ajutor „prețios”. În legătură cu țiganii de oriunde, este o chestiune de percepție. Vrei să vezi țigani numai infractori, asta vezi; îți ascuți ura și te simți bine că ai pe cine da vina. Insist să spun: nu aprob
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
țigani, că, adică, ne fac țara de râs, ne fac nume rău prin lume. Să fim drepți și serioși. Românii, plecați prin Europa nu numai pentru muncă, și-o fac cu mâna lor, țiganii fiindu-le un ajutor „prețios”. În legătură cu țiganii de oriunde, este o chestiune de percepție. Vrei să vezi țigani numai infractori, asta vezi; îți ascuți ura și te simți bine că ai pe cine da vina. Insist să spun: nu aprob, nu mă bucură, dimpotrivă, mă simt terfelit
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
rău prin lume. Să fim drepți și serioși. Românii, plecați prin Europa nu numai pentru muncă, și-o fac cu mâna lor, țiganii fiindu-le un ajutor „prețios”. În legătură cu țiganii de oriunde, este o chestiune de percepție. Vrei să vezi țigani numai infractori, asta vezi; îți ascuți ura și te simți bine că ai pe cine da vina. Insist să spun: nu aprob, nu mă bucură, dimpotrivă, mă simt terfelit și umilit să aud mereu că țiganii comit acte reprobabile, nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
percepție. Vrei să vezi țigani numai infractori, asta vezi; îți ascuți ura și te simți bine că ai pe cine da vina. Insist să spun: nu aprob, nu mă bucură, dimpotrivă, mă simt terfelit și umilit să aud mereu că țiganii comit acte reprobabile, nu muncesc (unde?), trăiesc în promiscuitate la marginea orașelor italiene, în aceleași condiții ca în România. Nu vreau să rămân numai cu percepția asta! Când am aflat ce-a aflat toată lumea, ca să nu mă îmbrac în zgura
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de Frederico Garcia Lorca, mare poet spaniol de origine țigănească, omorât de Gara Civilă a lui Franco. Mi-am amintit de Barbu Lăutaru, dar și de Alexandru Bidirel, de toți interpreții instrumentiști ai melodiilor populare românești. Sute de ani, lăutarii țigani au cântat la toate petrecerile organizate cu prea desele prilejuri de familiile românești de toate condițiile sociale. Tot ei erau fierarii de prin sate, de la curțile boierești și mănăstirești. Toate meseriile la care românii nici nu voiau să se gândească
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
românești de toate condițiile sociale. Tot ei erau fierarii de prin sate, de la curțile boierești și mănăstirești. Toate meseriile la care românii nici nu voiau să se gândească ă ei credeau în sapă și în mămăligă ă erau practicate de țigani. Aveai nevoie de linguri, cazane, de bidinele, de spete la războiul de țesut, apelai la meșterii țigani. Cine erau robi și slugi? Tot țiganii. Cum i-au răsplătit românii? I-au ținut în robie, iau vândut, i-au bătut, i-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Toate meseriile la care românii nici nu voiau să se gândească ă ei credeau în sapă și în mămăligă ă erau practicate de țigani. Aveai nevoie de linguri, cazane, de bidinele, de spete la războiul de țesut, apelai la meșterii țigani. Cine erau robi și slugi? Tot țiganii. Cum i-au răsplătit românii? I-au ținut în robie, iau vândut, i-au bătut, i-au dăruit ca pe obiecte, li s-au adresat cu „cioară”, „faraoane”, „baragladină” etc. Sfânta noastră biserică
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
voiau să se gândească ă ei credeau în sapă și în mămăligă ă erau practicate de țigani. Aveai nevoie de linguri, cazane, de bidinele, de spete la războiul de țesut, apelai la meșterii țigani. Cine erau robi și slugi? Tot țiganii. Cum i-au răsplătit românii? I-au ținut în robie, iau vândut, i-au bătut, i-au dăruit ca pe obiecte, li s-au adresat cu „cioară”, „faraoane”, „baragladină” etc. Sfânta noastră biserică milostivă nu le recunoștea egalitatea nici în fața
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
i-au dăruit ca pe obiecte, li s-au adresat cu „cioară”, „faraoane”, „baragladină” etc. Sfânta noastră biserică milostivă nu le recunoștea egalitatea nici în fața lui Dumnezeu: erau înmormântați în cimitire deosebite. Fiecare egumen se lăuda cu câte sălașe de țigani robi are pe lângă mănăstire, dăruite de domni sau de boieri. Cu robii țigani s-au contopit tătarii prinși în lupte și transformați în robi, așa că 8-10% dintre țiganii de astăzi au altfel de conformație a capului, a feței, sunt brahicefali
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
baragladină” etc. Sfânta noastră biserică milostivă nu le recunoștea egalitatea nici în fața lui Dumnezeu: erau înmormântați în cimitire deosebite. Fiecare egumen se lăuda cu câte sălașe de țigani robi are pe lângă mănăstire, dăruite de domni sau de boieri. Cu robii țigani s-au contopit tătarii prinși în lupte și transformați în robi, așa că 8-10% dintre țiganii de astăzi au altfel de conformație a capului, a feței, sunt brahicefali ca toți mongoloizii, marea majoritate sunt arieni, din tribul cingarilor, din nordul Indiei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
înmormântați în cimitire deosebite. Fiecare egumen se lăuda cu câte sălașe de țigani robi are pe lângă mănăstire, dăruite de domni sau de boieri. Cu robii țigani s-au contopit tătarii prinși în lupte și transformați în robi, așa că 8-10% dintre țiganii de astăzi au altfel de conformație a capului, a feței, sunt brahicefali ca toți mongoloizii, marea majoritate sunt arieni, din tribul cingarilor, din nordul Indiei, de unde și numele țigan ă țigani, nume existent în toată Europa, cu unele excepții. La
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
tătarii prinși în lupte și transformați în robi, așa că 8-10% dintre țiganii de astăzi au altfel de conformație a capului, a feței, sunt brahicefali ca toți mongoloizii, marea majoritate sunt arieni, din tribul cingarilor, din nordul Indiei, de unde și numele țigan ă țigani, nume existent în toată Europa, cu unele excepții. La noi, nici un român nu s-a adresat niciodată cu „măi romule”, a spus „măi țigane”, fără ca prin acest apelativ să-l înjosească. Așa cum spunea Dimitrie Dan în lucrarea „Țiganii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în lupte și transformați în robi, așa că 8-10% dintre țiganii de astăzi au altfel de conformație a capului, a feței, sunt brahicefali ca toți mongoloizii, marea majoritate sunt arieni, din tribul cingarilor, din nordul Indiei, de unde și numele țigan ă țigani, nume existent în toată Europa, cu unele excepții. La noi, nici un român nu s-a adresat niciodată cu „măi romule”, a spus „măi țigane”, fără ca prin acest apelativ să-l înjosească. Așa cum spunea Dimitrie Dan în lucrarea „Țiganii din Bucovina
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]