6,958 matches
-
preluat de fulgii de nea. Contaminați de starea dominantă a oricărei gări, așteptarea, fulgii de nea se așează pe banca de lemn. Se așează răbdători, stau, zăbovesc fără Însă să se aștepte la nimic. Se așează În felul lor - se aștern, se depun, se sedimentează statornic, se liniștesc. Așteptînd trenul (poate doar În gînd), ni s-a ivit ocazia de a Întîlni neașteptatul ninsoarea. Ninsoarea ne Învață ce Înseamnă așezarea. Poate că-n gară nu e nimeni, poate că trenurile nu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
atât cât e posibil, sistemul sonor care se adresează auzului. Dacă limba vorbită e mai spontană, uneori mai puțin îngrijită, nefiind totodeauna suficient de controlată, limba scrisă e mai îngrijită deoarece orice vorbitor atunci când e pus în situația de a așterne pe hârtie anumite idei reflectează mai mult asupra vocabularului folosit organizând logic propozițiile și frazele, urmărește cu atenție scrierea corectă. Formarea deprinderilor ortografice și de punctuație constituie una din principalele sarcini ale studiului limbii, sarcină a cărei îndeplinire trebuie urmărită
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
mă uitam, din prispă, încotro să apuc". Sau: "sunt incapabil să rostesc un gând dacă nu țin de vârf un băț de cerneală. Față de scriitorii care lucrează un subiect întreg întâi cu capul, și după ce l-au isprăvit mental îl aștern pe hârtie, trebuie să fie vorba de un sector de inteligență mai puțin. Mi se pare adeseori, într-adevăr, că sunt cel mai tâmpit dintre proști"180. E de semnalat că, în discursul publicistic arghezian, autocaracterizările se fundamentează pe o
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cercetător la Institutul de Arheologie din Iași, care, aflat încă la vârsta acumulărilor și a începutului de drum în profesia de arheolog, ne-a dăruit o prezentare monografică a unei stațiuni recent cercetate, fără a lăsa ca praful să se aștearnă peste descoperiri, între momentul scoaterii lor din pământ și valorificarea la un înalt nivel științific. Demersul apare cu atât mai necesar, cu cât completează o fațetă puțin cunoscută a modului de trai al populației cucuteniene, despre care se afirmă îndeobște
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
creșterea frunzelor sau a unor anumite flori, cântecul și plecarea păsărilor), de lungimea zilelor și de venirea ploilor, de apariția unor astre sau constelații - Sirius pentru arșițe, Hiadele pentru venirea ploilor. În epopee plouă, ușor sau greu, cade grindină, se așterne promoroacă sau rouă, îngheață. Peste pământuri și mări bat vânturi viforoase sau line. Atât de viu este prezentat vântul în poem, încât merită să se vorbească despre el ca despre unul dintre eroi și ca despre una dintre ipostazele forței
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
zidul de apărare al taberei lor. Numai că, la fel ca de atâtea alte ori, imaginea se desprinde de pura analogie și se mărește nemăsurat, cuprinzând mult 56 mai mult: ninge întruna și greu într-o zi fără vânt și, așternându-se, zăpada năpădește munții înalți și câmpii, porturi și maluri; vrea să se aștearnă până și peste marea înspumată, o stăvilesc doar valurile care se izbesc de țărm. Însă, nestăviliți, troienii trec prin zidul aheu ca un vârtej negru, ca
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
ori, imaginea se desprinde de pura analogie și se mărește nemăsurat, cuprinzând mult 56 mai mult: ninge întruna și greu într-o zi fără vânt și, așternându-se, zăpada năpădește munții înalți și câmpii, porturi și maluri; vrea să se aștearnă până și peste marea înspumată, o stăvilesc doar valurile care se izbesc de țărm. Însă, nestăviliți, troienii trec prin zidul aheu ca un vârtej negru, ca un val uriaș care se abate pe puntea unei corăbii: le deschisese calea însuși
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
momente mai târziu, în răspunsul dat lui Aias, declară ferm că va reintra în luptă în momentul în care Hector va ajunge la propriile corăbii, să le dea foc. Între timp, îi făcuse 92 un semn lui Patrocles să-i aștearnă lui Foinix un pat moale: era târziu în noapte și n-avea rost ca bătrânul să se ducă altundeva. Odiseu și Aias pleacă, după libațiunile rituale, apoi cei rămași - Ahile, Patrocles și Foinix - se culcă, în aceeași mare încăpere. Următoarea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pe care le primise chiar din răscumpărarea care i se cuvenea, apoi îl ia el însuși în brațe și îl întinde în carul lui Priam. După aceea îl 123 ospătează pe bătrânul istovit de suferință și pune să i se aștearnă un pat cu perne de purpură și cu pături groase. Și, înainte de a se despărți, ca să doarmă, îi făgăduiește, nerugat și fără poruncă de la zei, un armistițiu. Era chiar necesar, pentru că aheii, nerăbdători să exploateze dispariția lui Hector, se pregăteau
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
lui Prospero, invizibil, și anume: „Să vedem sfârșitul“, anunță caracterul defel minunat al orației rostite de Ariel ca harpie. O fină trăsătură de spirit din partea lui Ariel, ca autor al fantasmagoriei, este schimbarea de atitudine a acelor făpturi care, când aștern masa, îi îmbie pe naufragiați, cu dansuri și „gesturi grațioase“, să mănânce, iar când o înlătură, apar dansând grotesc și batjocoritor, făcând grimase, în timp ce muzica devenise între timp, în chip subtil-ironic, din „solemnă și stranie“, „suavă“. Însă mâncărurile, care sunt
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
creșterea frunzelor sau a unor anumite flori, cântecul și plecarea păsărilor), de lungimea zilelor și de venirea ploilor, de apariția unor astre sau constelații - Sirius pentru arșițe, Hiadele pentru venirea ploilor. În epopee plouă, ușor sau greu, cade grindină, se așterne promoroacă sau rouă, îngheață. Peste pământuri și mări bat vânturi viforoase sau line. Atât de viu este prezentat vântul în poem, încât merită să se vorbească despre el ca despre unul dintre eroi și ca despre una dintre ipostazele forței
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de pe zidul de apărare al taberei lor. Numai că, la fel ca de atâtea alte ori, imaginea se desprinde de pura analogie și se mărește nemăsurat, cuprinzând mult mai mult: ninge întruna și greu într-o zi fără vânt și, așternându-se, zăpada năpădește munții înalți și câmpii, porturi și maluri; vrea să se aștearnă până și peste marea înspumată, o stăvilesc doar valurile care se izbesc de țărm. Însă, nestăviliți, troienii trec prin zidul aheu ca un vârtej negru, ca
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
alte ori, imaginea se desprinde de pura analogie și se mărește nemăsurat, cuprinzând mult mai mult: ninge întruna și greu într-o zi fără vânt și, așternându-se, zăpada năpădește munții înalți și câmpii, porturi și maluri; vrea să se aștearnă până și peste marea înspumată, o stăvilesc doar valurile care se izbesc de țărm. Însă, nestăviliți, troienii trec prin zidul aheu ca un vârtej negru, ca un val uriaș care se abate pe puntea unei corăbii: le deschisese calea însuși
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
câteva momente mai târziu, în răspunsul dat lui Aias, declară ferm că va reintra în luptă în momentul în care Hector va ajunge la propriile corăbii, să le dea foc. Între timp, îi făcuse un semn lui Patrocles să-i aștearnă lui Foinix un pat moale: era târziu în noapte și n-avea rost ca bătrânul să se ducă altundeva. Odiseu și Aias pleacă, după libațiunile rituale, apoi cei rămași - Ahile, Patrocles și Foinix - se culcă, în aceeași mare încăpere. Următoarea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
veșminte pe care le primise chiar din răscumpărarea care i se cuvenea, apoi îl ia el însuși în brațe și îl întinde în carul lui Priam. După aceea îl ospătează pe bătrânul istovit de suferință și pune să i se aștearnă un pat cu perne de purpură și cu pături groase. Și, înainte de a se despărți, ca să doarmă, îi făgăduiește, nerugat și fără poruncă de la zei, un armistițiu. Era chiar necesar, pentru că aheii, nerăbdători să exploateze dispariția lui Hector, se pregăteau
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
lui Prospero, invizibil, și anume: „Să vedem sfârșitul“, anunță caracterul defel minunat al orației rostite de Ariel ca harpie. O fină trăsătură de spirit din partea lui Ariel, ca autor al fantasmagoriei, este schimbarea de atitudine a acelor făpturi care, când aștern masa, îi îmbie pe naufragiați, cu dansuri și „gesturi grațioase“, să mănânce, iar când o înlătură, apar dansând grotesc și batjocoritor, făcând grimase, în timp ce muzica devenise între timp, în chip subtil-ironic, din „solemnă și stranie“, „suavă“. Însă mâncărurile, care sunt
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
militărește de guvernul Groza și de Vîșinski. Acolo regele României a cunoscut-o și s-a logodit cu prințesa Ana de Bourbon-Parma din Casa regală a Danemarcei, căsătoria lor avînd loc în vara anului 1948. Apoi peste România s-a așternut lunga noapte comunistă. Au existat, așadar, relații personale și oficiale între dinaștii și suveranii români și britanici, dar trebuie să recunoaștem că relațiile dintre Casa de Windsor și cea de Hozenzollern-Sigmaringen au fost mult mai slabe și mai rare decît
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
variante) și Ticza (de asemenea cu variante). După secolul al XV-lea, numele latinesc este Tibiscus sau Tybiscus (ca urmare a confuziei cu Timișul). Baza toponimului a fost considerată pe rînd: traco-dacă (comp. zendicul peretu și i.e. pate, „a se așterne, a se lărgi“; scitică ori celtică, (radicalul parth din Parthona, Parteno, Parthanum); germanică (Tiza, trecut în bulgaro turcică și din aceasta în maghiară). De la unguri ar fi luat-o slavii (sub forma slov. Tisa, Cisa, pol Cyssa, ceh Tisa, srb
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
staristra “pungă pentru caș”. Cuvântul nu poate fi despărțit etimologic de strai “haină, îmbrăcăminte, veșmânt”, pentru care cf. lat. sterno “a întinde ceva pe ceva, a acoperi cu ceva, a garnisi, a face patul”, sl. stlatĭ, stelĭu “a întinde, a așterne”, de unde și postelĭ “așternut”, it. sdraio “a pune, a culca”. Albaneza are trastë “traistă, tăgârță” și strajcë “traistă, tolbă”. Rezultă că s este etimologic în creația românească straiț(ă) și omis în traistă. Țurcă (bețișor ascuțit la ambele capete, folosit
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Cuvântul nu poate fi despărțit etimologic de strai “haină, îmbrăcăminte, veșmânt”, pentru care cf. lat. sterno “a întinde ceva pe ceva, a acoperi cu ceva, a garnisi, a face patul”, sl. stlatĭ, stelĭu “a întinde, a așterne”, de unde și postelĭ “așternut”, it. sdraio “a pune, a culca”. Albaneza are trastë “traistă, tăgârță” și strajcë “traistă, tolbă”. Rezultă că s este etimologic în creația românească straiț(ă) și omis în traistă. Țurcă (bețișor ascuțit la ambele capete, folosit de copii la jocul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
împinge înainte, a elimina, a da afară, a alunga”, rs. kidatĭ, fr. quitter. Sugeram mai sus faptul că în prepoziția către sensul etimologic „la pămînt, jos” trădează structura morfematică a cuvântului: că-tre. Prefixarea aceleiași rădăcini o întâlnim și în a așterne, atare, a atârna, cotor, a cotropi, cotruță, cutare, hotar, a intra, între, întru (prep.), natră, patru, poteră, a strivi, vatră; rădăcina fiind prezentă și în tare, tărâm, teren, a târși, târn, a toarce, trai, treabă, a trânti, troc, tură, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
alene, 44 a alina, 44 a alinta, 44 alpi, 53 Alusian, 54 Alutus, 54 anți, 51 a apuca, 44 arabi, 52 Arabia, 53 Arad, 57 arbore, 56 arc, 132 Ardeal, 55 arieni, 69 Asan, 54 Asănești, 54 Asău, 57 a așterne, 195 atare, 195 a atârna, 195 atât, 45 auă, 129 avari, 69 azimă, 99 ăla, 44 Bacău, 57 baci, 133 Bacova, 57 bai, 185 Balcani, 69 ban, 66 bandă, 67 Basarabia, 108 Bascov, 57 Bașcova, 57 Bașeu, 57 * Cifra indică
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
trebuia să facă niște pisicuți frumoși, sănătoși și armonioși. Burtica creștea și se făcuse mare de abia mai mergea. Ei, dar venise ziua când trebuia să nască. Stăpâna ei a simțit-o că i-a venit sorocul și i-a așternut un culcuș într-un loc ferit. Ea nu a vrut sub nici o formă în altă parte decât pe fotoliu unde stătea de obicei în timpul zilei stăpâna. Atunci nu a avut încotro și i-a pus așternutul pe fotoliu și a
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
alții veneau peste câteva luni sau peste câțiva ani. Dar, totuși, părinții aveau mare grijă să țină legătura prin telefoane, ca "să-i poată verifica" și să le spună să aibă mare grijă ce vor face, pentru că, așa cum își vor așterne, așa vor dormi. Bieții adolescenți, fragezi cum erau, știau ei ce ar trebui să-și aștearnă, dar cine să-i învețe cum să-și aștearnă și cum să doarmă? Plini de naivitate, dar entuziaști și încrezători, liberi și aproape singuri
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
țină legătura prin telefoane, ca "să-i poată verifica" și să le spună să aibă mare grijă ce vor face, pentru că, așa cum își vor așterne, așa vor dormi. Bieții adolescenți, fragezi cum erau, știau ei ce ar trebui să-și aștearnă, dar cine să-i învețe cum să-și aștearnă și cum să doarmă? Plini de naivitate, dar entuziaști și încrezători, liberi și aproape singuri, alunecau din plin, pe nepusă masă, în vâltoarea vieții... În schimb, toată lumea era mulțumită. Părinții, că
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]