20,435 matches
-
poate fi folositoare pentru a explora a „cum a fost”, nu în mod necesar o încercare de a procesa sau rezolva problemele din acea perioadă, ci în primul rând de a puncta situația care a existat înainte de problemele legate de abuzul de droguri. Lucruri bune și lucruri mai puțin bune. Această strategie înseamnă pur și simplu a revedea ce este „bun” în folosirea de droguri de-a lungul revizuirii și ce „nu este așa de bun”. Steve Rollnick a dezvoltat această
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Negotiating Behaviour Change in Medical Settings, the Development of Brief Motivational Interviewing”, Journal of Mental Health, nr. 1, pp. 25-39. Rollnick, S.; Miller, W.R., 1995, „What Is Motivational Interviewing?”, Behavioural and Cognitive Psychotherapy, nr. 23, pp. 325-334. Violență și abuz asupra copilului. Implicații pentru munca socială din instituții CORINA ACRIȘ, coordonator programe, ALINA DUMITRU, profesor-formator, Fundația Pestalozzi Violența. Definiții Violența reprezintă o problemă din ce în ce mai prezentă și mediatizată în societatea noastră. La acest început de mileniu, în societățile așa-zis „dezvoltate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
el să perceapă acest lucru. Violența se poate manifesta atât la nivel individual, al persoanelor implicate în diferite activități în câmpul social, cât și la nivel instituțional, chiar în instituțiile și serviciile chemate să asigure protecția împotriva violenței și a abuzului. În cele ce urmează vom încerca să prezentăm o definiție din perspectiva profesioniștilor care s-au confruntat de-a lungul anilor, în activitatea lor, cu violența și consecințele ei. Termenul de „violență” provine de la latinescul „vis”, ce înseamnă „forță”, adică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a dominării fizice și psihice asupra celuilalt. Astfel, violența poate fi considerată drept o violare a drepturilor fundamentale ale omului, respectiv a dreptului la viață, la securitate, la demnitate și la integritate fizică și mentală. Violența este, înainte de toate, un abuz al unor comportamente normate social, cum ar fi abuzul de putere, de forță, de încredere: violența fizică, verbală, directă sau indirectă, bătăile, torturile, împingerile, rănirile, discriminările sau „glumele” pe teme sexuale ori etnice. Violența se manifestă sub formă de atitudini
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
poate fi considerată drept o violare a drepturilor fundamentale ale omului, respectiv a dreptului la viață, la securitate, la demnitate și la integritate fizică și mentală. Violența este, înainte de toate, un abuz al unor comportamente normate social, cum ar fi abuzul de putere, de forță, de încredere: violența fizică, verbală, directă sau indirectă, bătăile, torturile, împingerile, rănirile, discriminările sau „glumele” pe teme sexuale ori etnice. Violența se manifestă sub formă de atitudini și comportamente ce atentează la demnitatea altuia: violență nonfizică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
violența este parte a oricărui sistem viu, deci ea există în fiecare ființă umană. Partea cea mai mare a violenței zilnice cu care se confruntă oamenii, deși mai puțin spectaculoasă ca violența fizică, are mai ales efecte pe termen lung (abuz de putere, manipulare, violență verbală, amenințări, șantaj emoțional, hărțuire, neglijare). Cu alte cuvinte, violența este forța ce afectează sau încearcă să afecteze o persoană în integritatea ei sau părți ale unui sistem (corpul ori voința unei persoane). Această definiție scoate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
violența exercitată de beneficiarii serviciilor, care se poate manifesta asupra personalului sau asupra altor beneficiari (lovituri, încăierări, distrugere de bunuri - scris pe pereți, spart geamuri, deteriorarea mobilierului). De asemenea, există și violență instituțională care nu se vede cu ochiul liber: abuzurile pe care copiii mai mari le fac asupra celor mai mici, abuzurilor deținuților „mai puternici” sau „mai vechi” exercitate asupra celor „mai slabi”. Toate aceste situații există, dar la suprafață nu transpare nimic. Doar atunci când se petrec accidente, se descoperă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
asupra altor beneficiari (lovituri, încăierări, distrugere de bunuri - scris pe pereți, spart geamuri, deteriorarea mobilierului). De asemenea, există și violență instituțională care nu se vede cu ochiul liber: abuzurile pe care copiii mai mari le fac asupra celor mai mici, abuzurilor deținuților „mai puternici” sau „mai vechi” exercitate asupra celor „mai slabi”. Toate aceste situații există, dar la suprafață nu transpare nimic. Doar atunci când se petrec accidente, se descoperă acest tip de reglementări informale. Invizibilitatea relativă a violenței instituționale apare atunci când
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
concluzie, putem schița (opta pentru) trei definiții ale violenței instituționale: 1. Ansamblul presiunilor și coercițiilor exercitate asupra individului și grupurilor de către instituții, pentru a-i determina să respecte legea, codurile sociale și valorile în vigoare în cultura de apartenență. 2. Abuzul de presiuni nelegitime, care îi pot determina pe cei oprimați să se revolte. 3. Orice act de violență ce se exercită asupra unui individ, în instituție, din partea acesteia sau în favoarea instituției. Din ce în ce mai des, constatăm în societatea actuală o legitimare a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
copilul sau tânărul. De asemenea, dacă asistentul/pedagogul social cunoaște cauzele ce duc la violență, poate interveni și asupra factorilor cauzatori, făcând în felul acesta și o muncă de prevenție. Copiii care cresc într-un mediu unde certurile, bataia, teroarea, abuzul sexual, violul și uneori crima sunt parte a relației nu reușesc să descopere sensul real al dragostei și intimității. Cercetarea făcută de Brazelton și Greenspan în 2001 (apud Ferréol, Neculau, 2003) identifică nevoile copilului pentru o dezvoltare normală. Aceste nevoi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
puternice decât la victimele violenței sau la agresori, deoarece copii simt că nu pot face nimic pentru a împiedica molestarea celor pe care îi iubesc. Copilul abuzat și neglijat Atunci când vorbim despre violență asupra copilului, ne referim la maltratare sau abuz. Maltratarea sau abuzul face trimitere mai ales la experiența copilăriei, deși termenul de violență este la fel de frecvent folosit. Totuși, când ne referim la adult, se preferă conceptul de violență. Orice act prin care se produc vătămări corporale, tulburări psihoemoționale și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
victimele violenței sau la agresori, deoarece copii simt că nu pot face nimic pentru a împiedica molestarea celor pe care îi iubesc. Copilul abuzat și neglijat Atunci când vorbim despre violență asupra copilului, ne referim la maltratare sau abuz. Maltratarea sau abuzul face trimitere mai ales la experiența copilăriei, deși termenul de violență este la fel de frecvent folosit. Totuși, când ne referim la adult, se preferă conceptul de violență. Orice act prin care se produc vătămări corporale, tulburări psihoemoționale și expuneri la situații
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
este la fel de frecvent folosit. Totuși, când ne referim la adult, se preferă conceptul de violență. Orice act prin care se produc vătămări corporale, tulburări psihoemoționale și expuneri la situații periculoase sau percepute ca fiind periculoase de către copil constituie maltratare sau abuz. O distincție importantă se operează între: violența directă sau abuzul direct: victima este copilul (agresorul este unul dintre părinți, cel mai frecvent, sau rudele); violența indirectă sau abuzul indirect: vizează partenerul pentru a-l distruge, dar copilul cade victimă fie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
se preferă conceptul de violență. Orice act prin care se produc vătămări corporale, tulburări psihoemoționale și expuneri la situații periculoase sau percepute ca fiind periculoase de către copil constituie maltratare sau abuz. O distincție importantă se operează între: violența directă sau abuzul direct: victima este copilul (agresorul este unul dintre părinți, cel mai frecvent, sau rudele); violența indirectă sau abuzul indirect: vizează partenerul pentru a-l distruge, dar copilul cade victimă fie prin generalizarea violenței asupra întregii familii, fie prin pedepsirea lui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
situații periculoase sau percepute ca fiind periculoase de către copil constituie maltratare sau abuz. O distincție importantă se operează între: violența directă sau abuzul direct: victima este copilul (agresorul este unul dintre părinți, cel mai frecvent, sau rudele); violența indirectă sau abuzul indirect: vizează partenerul pentru a-l distruge, dar copilul cade victimă fie prin generalizarea violenței asupra întregii familii, fie prin pedepsirea lui în condițiile în care acesta se solidarizează cu unul dintre părinți în timpul episodului conflictual. Dintre toate situațiile în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
apar în toate societățile. În Dicționarul explicativ al limbii române, a maltrata înseamnă „a trata pe cineva cu asprime, a-i provoca dureri fizice sau morale, a chinui, a brutaliza”. Maltratarea reprezintă orice formă de rele tratamente fizice sau emoționale, abuz sexual, neglijare sau tratament neglijent, exploatare comercială (trafic) sau de alt tip, ale căror consecințe sunt daune actuale sau potențiale aduse sănătății copilului, supraviețuirii, dezvoltării sau demnității lui în contextul în care el depinde de persoana care îi administrează relele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de alt tip, ale căror consecințe sunt daune actuale sau potențiale aduse sănătății copilului, supraviețuirii, dezvoltării sau demnității lui în contextul în care el depinde de persoana care îi administrează relele tratamente. Există mai multe forme de maltratare, și anume: abuzul, neglijarea, abandonul, exploatarea copilului. Abuzul asupra copilului constă într-un ansamblu de comportamente care afectează negativ dezvoltarea acestuia. În Dicționarul explicativ al limbii române, abuz înseamnă „încălcare a legalității, faptă ilegală; întrebuințare fără măsură a unui lucru, exces”. Abuzul împotriva
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
consecințe sunt daune actuale sau potențiale aduse sănătății copilului, supraviețuirii, dezvoltării sau demnității lui în contextul în care el depinde de persoana care îi administrează relele tratamente. Există mai multe forme de maltratare, și anume: abuzul, neglijarea, abandonul, exploatarea copilului. Abuzul asupra copilului constă într-un ansamblu de comportamente care afectează negativ dezvoltarea acestuia. În Dicționarul explicativ al limbii române, abuz înseamnă „încălcare a legalității, faptă ilegală; întrebuințare fără măsură a unui lucru, exces”. Abuzul împotriva copilului este o formă de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de persoana care îi administrează relele tratamente. Există mai multe forme de maltratare, și anume: abuzul, neglijarea, abandonul, exploatarea copilului. Abuzul asupra copilului constă într-un ansamblu de comportamente care afectează negativ dezvoltarea acestuia. În Dicționarul explicativ al limbii române, abuz înseamnă „încălcare a legalității, faptă ilegală; întrebuințare fără măsură a unui lucru, exces”. Abuzul împotriva copilului este o formă de agresiune sau de interacțiune violentă de natură psihică, mentală ori sexuală îndreptată împotriva copilului de către persoanele cu care acesta se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
anume: abuzul, neglijarea, abandonul, exploatarea copilului. Abuzul asupra copilului constă într-un ansamblu de comportamente care afectează negativ dezvoltarea acestuia. În Dicționarul explicativ al limbii române, abuz înseamnă „încălcare a legalității, faptă ilegală; întrebuințare fără măsură a unui lucru, exces”. Abuzul împotriva copilului este o formă de agresiune sau de interacțiune violentă de natură psihică, mentală ori sexuală îndreptată împotriva copilului de către persoanele cu care acesta se află într-o relație de dependență activă sau pasivă și care îi cauzează copilului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
se află într-o relație de dependență activă sau pasivă și care îi cauzează copilului o traumă fizică sau psihică. Prevalența în lumea actuală este greu de estimat, deoarece de multe ori ea nu este raportată. Din numărul cazurilor declarate, abuzul se dovedește a fi ceva comun. În Statele Unite, în 1982, unul din 43 de copii a fost neglijat (statistica Centrului Național pentru Abuz asupra copilului, 1983). Aceasta înseamnă peste un milion de cazuri raportate anual. Faptul că nu putem estima
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
actuală este greu de estimat, deoarece de multe ori ea nu este raportată. Din numărul cazurilor declarate, abuzul se dovedește a fi ceva comun. În Statele Unite, în 1982, unul din 43 de copii a fost neglijat (statistica Centrului Național pentru Abuz asupra copilului, 1983). Aceasta înseamnă peste un milion de cazuri raportate anual. Faptul că nu putem estima adevărata incidență a maltratării face și mai dificilă intervenția și prevenția ei, fiindcă acești copii nu pot fi ajutați decât dacă cineva remarcă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
recurgerea la un comportament abuziv. Mulți copii abuzați par la început ascultători, cooperanți, rușinoși, afectuoși, dar această aparentă liniște poate masca multiple probleme psihologice. De aceea, este importantă detectarea timpurie a problemelor pe care le au copiii, inclusiv cele privind abuzul și neglijarea, și asigurarea condițiilor pentru redobândirea sănătății fizice și psihice necesare, pentru a beneficia de serviciile care îi pot proteja, astfel încât să nu devină, la rândul lor, părinți abuzivi. Forme de abuz Tipurile de abuz sunt: fizic, psihologic (emoțional
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
care le au copiii, inclusiv cele privind abuzul și neglijarea, și asigurarea condițiilor pentru redobândirea sănătății fizice și psihice necesare, pentru a beneficia de serviciile care îi pot proteja, astfel încât să nu devină, la rândul lor, părinți abuzivi. Forme de abuz Tipurile de abuz sunt: fizic, psihologic (emoțional) și sexual, dar în realitate este întotdeauna vorba despre o întrepătrundere a acestor forme. După nivelul la care se produce abuzul, putem vorbi despre abuz familial, instituțional și societal. Cea mai evidentă formă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
copiii, inclusiv cele privind abuzul și neglijarea, și asigurarea condițiilor pentru redobândirea sănătății fizice și psihice necesare, pentru a beneficia de serviciile care îi pot proteja, astfel încât să nu devină, la rândul lor, părinți abuzivi. Forme de abuz Tipurile de abuz sunt: fizic, psihologic (emoțional) și sexual, dar în realitate este întotdeauna vorba despre o întrepătrundere a acestor forme. După nivelul la care se produce abuzul, putem vorbi despre abuz familial, instituțional și societal. Cea mai evidentă formă de abuz este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]