16,963 matches
-
Subiecții umani pot fi conștienți că sunt observați și înregistrați și își pot schimba comportamentul din cauza acestei realizări. O bandă de stradă s-ar putea să fie mai puțin tentată să se angajeze în activități ilegale în prezența unui observator academic. Un politician ar putea oferi mai repede o justificare de principii foarte înalte pentru modul cum votează în cazul unei propuneri legislative importante atunci când motivele sale urmează a fi înregistrate în scris. Un individ oarecare ar putea fi mai puțin
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în surse sistematice și episodice. Sursele sistematice includ colecții regulate care se vor exhaustive, cum ar fi colecțiile de discursuri prezidențiale, de dezbateri parlamentare, de rezultate electorale sau de recensământ. Sursele episodice pot include relatări secundare (povestiri din ziare, studii academice), sau date primare (scrisori, jurnale personale, documente din arhive). Dar provocarea cea mai puternică este aceea de a întocmi o analiză completă din probe în legătură cu care nu a existat intenția exhaustivității. De exemplu, un studiu celebru a examinat interesele economice
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ne întrebăm dacă și alții ar interpreta aceste date în mod similar. Sunt, oare, probe în arhive care nu susțin ipoteza noastră? Pe mine personal mă deranjează acest aspect, mai ales atunci când încerc să evaluez probele prezentate în anumite lucrări academice de istorie sau unele materiale jurnalistice. Ca cercetător științific doresc să cunosc nivelul de scepticism adoptat de autor față de datele disponibile și eforturile pe care le-a făcut ca să ne prezinte o riguroasă descriere a realității. În încercarea de a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
contra, cu cele ale unei ipoteze opuse? Astfel de sarcini nu au o deosebită semnificație intelectuală abstractă. Concluziile unui studiu rămân adeseori controversate, iar respectivele concluzii depind de anumite decizii, specifice concepției proiectului de cercetare respectiv. Totuși, disputele și controversele academice legitime țin în mare parte de formularea unei agende de cercetare relevantă din punct de vedere al conținutului și al teoriei și de unele probleme metodologice cum ar fi specificarea modelului, operaționalizarea variabilelor și fidelitatea observațiilor și mai puțin de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a fost făcut din motive politice de către o oficialitate a guvernului, în încercarea de a influența o polemică referitoare la această problemă din Congres. Repet, nu există nici un mod de a opri un proces politic pentru a efectua un studiu academic, sau pentru a împiedica actorii politici să se comporte astfel încât să-și favorizeze interesele, chiar dacă acest lucru amenință să contamineze rezultatele într-o oarecare măsură. În ciuda unor astfel de probleme și a unor neconcordanțe și complicații minore care s-au
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
unor teorii contradictorii. Toate acestea constituie chestiuni pe care le-am discutat deja în cursurile precedente și sunt, toate, exprimate în cuvinte. Nu este întâmplător faptul că regulile de acceptare a lucrărilor științifice la conferințe sau pentru publicare în jurnalele academice pretind că expunerile detaliate ale acestor considerații generale, care să explice alegerile făcute, să preceadă prezentarea rezultatelor empirice. Chiar și în studiul cel mai atent elaborat constatările expuse trebuie să fie rezonabile. Scopul unei cercetări nu este doar producerea de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Diferitele strategii care au fost dezvoltate pentru estimarea tendinței centrale și a semnificației au contribuit enorm la progresul acelor forme de științe sociale care contribuie prin logica lor de bază la clarificarea standardelor riguroase de care se folosește o judecată academică prudentă. Cursul 12tc "Cursul 12" Teoria testării (III): comparațiile potrivite și studiile de caztc "Teoria testării (III)\: comparațiile potrivite și studiile de caz" Rezumat. Acest curs studiază condițiile în care, pentru stabilirea de inferențe științifice valide, se poate folosi un
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Aceasta este plină de generalizări sterpe și nu dă suficientă atenție problemelor oamenilor reali care încearcă să trăiască și să guverneze împreună în mod corect și rezonabil. Profesia, spune el, se bazează pe o specializare matematică și pe un ritual academic mai degrabă decât pe conținutul critic. Este artificială și birocratică, promovând o știință fără vlagă în detrimentul unui umanism satisfăcător. Politicienii, continuă critica, nu acordă, de fapt, atenție absolut deloc demonstrațiilor obscure publicate în revistele de specialitate, iar persoanele obișnuite nici
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
se începe de la concepte relativ elementare și apoi se sporește progresiv gradul de dificultate pe parcursul cursului. Noi concepem manuale care să fie accesibile publicului în general și să aibă niveluri de dificultate diferite. Astfel, în mod gradat, pe parcursul întregii educații academice, dorim să introducem și să sporim nivelul de deprinderi utile studenților, spre a-i ajuta să interpreteze, și mai apoi să dezvolte, proiecte de cercetare proprii. Ideile se difuzează încet în societate. S-ar putea să nu existe o corespondență
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lor de cea mai bună calitate. Această poziție critică există în trei variante diferite. Prima versiune susține că rezultatele științelor sociale par a fi periculoase din punct de vedere moral. Ricci ia uneori această poziție susținând că rezultatele studiilor noastre academice aruncă mai degrabă dubii decât susține și contribuie la guvernarea democratică. Din cauza concentrării sale empirice înguste și a atitudinii sceptice, cercetarea generală îndepărtează disciplina de factorii care fac democrația atractivă și demnă de susținut. Drept răspuns, trebuie să spun că
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
societatea, în timp ce alții din jur iau acele instituții de bune, în mod automat. Problemele din științele sociale sunt și problemele voastre, iar aceasta constituie contribuția specifică a acestei discipline. Celebrul sociolog C. Wright Mills ne sfătuiește să ținem un jurnal academic nepretențios în care să înregistrăm problemele care reapar, observațiile interesante, gândurile și percepțiile ocazionale, citatele care ne par foarte înțelepte sau foarte stupide etc. De asemenea, acesta ne sfătuiește să ne analizăm supozițiile din gândurile comune, de fiecare zi, să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
A scris prefețe și postfețe la ediții din scrierile lui V. Alecsandri (poezie, proză, corespondență), N. Bălcescu, I.L. Caragiale, G. Coșbuc, M. Sadoveanu. A îngrijit el însuși ediții din Gh. Brăescu, C. Mille, Duiliu Zamfirescu, între acestea aflându-se ediția academică a poeziilor lui Alecsandri, a alcătuit culegeri și antologii de poezii populare vechi și noi, a tradus din limba rusă. Tatiana Nicolescu a fost soția sa. Ca istoric literar, N. a considerat că disciplina pe care și-a ales-o
NICOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288444_a_289773]
-
categoriile și conceptele fundamentale ale tuturor științelor sociale existente, Îndeosebi În cultura franceză și cea germană ale timpului. Prima reușită remarcabilă, În această privință, o reprezintă traducerea lui N. Beldiman; b) etapa de maturizare conceptuală - În care nu doar comunitatea academică, ci și jurnalistica românească au contribuit la resemantizarea sistemului conceptual al sociologiei europene prin lucrări originale, revocate de autoritățile științifice ale timpului. Mecanica socială a lui Spiru Haret, deși redactată În spiritul vremii, a promovat un stil propriu și o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ungureanu, V. Constantinescu); metode și tehnici psihosociologice (S. Chelcea; A. Mihu; T. Nicola; H.H. Stahl) și a etc. Cu toată această deschidere spre Vest, totuși, În ansamblu, perioada comunistă a lăsat moștenire o comunitate sociologică mai degrabă izolată de comunitatea academică din Occident. Coabitarea teoriilor vestice cu materialismul istoric a produs unele efecte previzibile, cum sunt o serie de incongruențe teoretice, sincretism teoretic, dar și empirismul multora dintre cercetările efectuate, practici sociologice puerile de recoltare de opinii, motive pentru legitimarea tezelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
științei? Dar de sociologia educației, a sportului? De sociologia artei? S-a produs o Îngustare a câmpului cercetării sociologice, fiind abordate aproape exclusiv ,,problemele sociale”. Se uită că știința are ca scop principal producerea unor teorii. Mă refer la cercetarea academică, nu la cea departamentală. Dacă actuala orientare a cercetărilor sociologice va continua, ne putem aștepta ca decalajul teoretico-metodologic dintre sociologia românească și cea europeană - ca să nu mai vorbim de sociologia americană - să se mărească. O sumară trecere În revistă a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
s-a cristalizat ca fiind abordarea calitativistă. Pentru cele două perspective considerăm importante analizele realizate de Paul Dobrescu și Alina Bârgăoanu (2003), respectiv Filip Alexandrescu (2003), chiar În paginile revistei Sociologie Românească. Într-un sens mai larg Însă, ca mediu academic În care se face sociologie de Înaltă ținută teoretică și aplicativă, Școala de la Chicago se caracterizează printr-un extraordinar dinamism și o autentică deschidere, dublată de rigoare. Pe această linie, sociologia de la Universitatea din Chicago interferează adânc cu cercetările de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
eseistică firească a celor o sută de ani de sociologie. Viziunea personală - adesea critică - și rigoarea științifică a analizei sunt presărate cu date din culise (dispute personale, rivalități, momente de criză etc.), Însă cu măsură. Numai atât cât permite discursul academic, numai cât este necesar Înțelegerii unor evenimente și parcurgerii cu plăcere a textului. Arthur Stinchcombe, recenzând cartea lui Abbott În AJS, la scurt timp după apariție, alege acest thingness al Școlii ca idee centrală a analizei: ,,Abbott prin faptic Înțelege
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
localizat la intersecția unor contexte sociale și culturale. Istoria AJS urmează metodologia analizei de conținut. Pe de o parte, este vorba despre un content analysis cantitativist: statistici referitoare la structura pe vârstă a colaboratorilor; distribuția colaboratorilor pe domenii PhD; proveniențe academice; distribuția numărului de articole, a temelor pe discipline și subdiscipline; o statistică a costurilor, cheltuielilor etc., statistici prezentate comparativ, pe cele trei perioade ale jurnalului. Demersul calitativist al analizei de conținut nu Înseamnă analiza semantică sau narativă a AJS, ci
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
era suficient de cristalizată pentru a susține aparițiile regulate ale unei reviste de specialitate 4: la Începutul anilor 1900, sociologia a Însemnat un grup restrâns de specialiști, În cadrul diferitelor facultăți și departamente (de exemplu, Chicago), dornici să elaboreze un discurs academic. AJS este un astfel de discurs, care la Început reflectă Însă slaba implicare, fiind vorba despre one man’s affair, În particular al lui Albion Small. Acest caracter ,,personal” al jurnalului este evident, ținând cont de contribuții: Small Însuși a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a conduce, având și rezultate școlare foarte slabe. Aceste rezultate sunt mult mai frecvente la băieți decât la fete, băieții Înregistrând un nivel mai ridicat pe scala dezinhibiției, rezultatul fiind un nivel scăzut al socializării, dat fiind faptul că nivelul academic reprezintă un factor decisiv al socializării.” Comportamentul violent sau agresiv nu se moștenește, ci se Învață, se dobândește. Cel mai repede poate apărea În sânul familiei sau, binențeles, În mediul În care copilul crește și se dezvoltă din punct de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Social learning through imitation. În M.R. Jones (ed.). Nebraska Symposium on Motivation. Lincoln, Neb.: University of Nebraska Press. Bandura, A. (1983). Psychological mecanisms of aggression. În R.G. Geen și E.I. Donnerstein (eds.). Aggression: Theoretical and Empirical Reviews (pp. 1-40). New York: Academic. Berkowitz, Leonard, Corwin, Ronald și Heironimus, Mark. (1963). Film Violence and Subsequent Aggressive Tendencies. The Public Opinion Quarterly, 27, 2, 217-229. Bushman, R.J. și Green, R.G. (1990). Role of cognitive-emotional mediators and individual differences in the effects of media violence
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
24, 2, 139-158. Eron, L.D., Huesmann, L.R., Lefkowitz, M.M. și Walder, L.O. (1972). Does television violence cause aggression? American Psychology, 27, 253-263. Fabregat, Anton Aluja și Beltri, Torrubia Rafael. (1998). Viewing of mass-media violence, perception of violence, personality and academic achievement. Personality and Individual Differences, 25, 973-989. Felson, Richard B. (1996). Mass-media effects on violent behavior. Annual Review of Sociology, 22, 103-128. Freedman, J.L. (1984). Effects of television violence on aggressiveness. Psychology Bulletin, 96, 227-246. Gerbner, G. și Gross, L.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
the United States. Journal of Personality and Social Psychology, 42, 461-477. Joy, L.A., Kimball, M.M. și Zaback, M.L. (1986). Television and children’s aggressive behavior. În T.M. Williams (ed.). The Impact of Television: A Natural Experiment in Three Communities. New York: Academic, 303-360. Kessler, Ronald C. și Stipp, Horst. (1984). The Impact of Fictional Television Suicide Stories on U.S. Fatalities: A Replication. The American Journal of Sociology, 90, 1, 151-167. Kiewitz, Christian și Weaver, James B. III. (2001). Trait aggressiveness, media violence
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Social Behavior and Personality, 29, 1, 11-20. Messner, S.F. (1986). Television violence and violent crime: an aggregate analysis. Social Problems, 33, 218-235. Milavsky, J.R., Stipp, H.H., Kessler, R.C. și Rubens, W.S. (1982). Television and Aggression: A Panel Study. New York: Academic. Patrick, Christopher J. și Zempolich, Kristin A. (2003). Emotion and aggression in the psychopathic personality. Aggression and Violent Behavior, 3, 4, 303-338. Phillips, David P. (1983). The Impact of Mass-media Violence on U.S. Homicides. American Sociological Review, 48, 4, 560-568
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Austin, TX: Southwest Educational Development Laboratory. National Center for Family and Community Connections with Schools. Jigău, M. (coord.) (2002). Învățământul rural din România. Condiții, probleme și strategii de dezvoltare. Editura MarLink. Leinhart, S. (1994). Social networks: a developing paradigm. New York: Academic Press. Putnam, R. (1993a). Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy. Princeton: Princeton University Press. Putnam, R. (1993b). The Prosperous Community: Social Capital and the Public Life. The American Prospect, 13, 35-42. Putnam, R. (1995). Bowling Alone: America’s
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]