17,588 matches
-
nici o problemă de acest tip n-a apărut în copilărie. Aceste ultime cazuri se întâlnesc mai ales în stările subdepresive pe care le-am numit „proastă dispoziție” și, într-o măsură mai mică, „criză anxio-depresivă”. TRECEREA LA VÂRSTA ADULTĂ A ADOLESCENTULUI DEPRIMAT Cei mai mulți autori subliniază faptul că depresia adolescentului se caracterizează prin tendința puternică a acesteia de a recidiva, prin existența unui risc în ceea ce privește evoluția spre o tulburare bipolară și, în general, printr-o morbiditate crescută la vârsta adultă. RECIDIVELE DEPRESIVE
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în copilărie. Aceste ultime cazuri se întâlnesc mai ales în stările subdepresive pe care le-am numit „proastă dispoziție” și, într-o măsură mai mică, „criză anxio-depresivă”. TRECEREA LA VÂRSTA ADULTĂ A ADOLESCENTULUI DEPRIMAT Cei mai mulți autori subliniază faptul că depresia adolescentului se caracterizează prin tendința puternică a acesteia de a recidiva, prin existența unui risc în ceea ce privește evoluția spre o tulburare bipolară și, în general, printr-o morbiditate crescută la vârsta adultă. RECIDIVELE DEPRESIVE ȘI RELAȚIA ACESTORA CU DEPRESIA ADULTULUI Pentru majoritatea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
DEPRESIVE ȘI RELAȚIA ACESTORA CU DEPRESIA ADULTULUI Pentru majoritatea autorilor, dacă evoluția pe termen scurt este în general favorabilă, riscul unei recidive este în schimb ridicat. Astfel, Posnanski și colab. (1976), într-un studiu făcut pe un grup de zece adolescenți depresivi, au constatat manifestări depresive durabile după 6 ani într-o proporție mai mare decât unu din doi. Mai recent, într-un studiu prospectiv asupra a optzeci de copii și adolescenți deprimați urmăriți timp de 18 ani, Harrington și colab
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
într-un studiu făcut pe un grup de zece adolescenți depresivi, au constatat manifestări depresive durabile după 6 ani într-o proporție mai mare decât unu din doi. Mai recent, într-un studiu prospectiv asupra a optzeci de copii și adolescenți deprimați urmăriți timp de 18 ani, Harrington și colab. (1990) evaluează procentul de recidive la 60%, aceste recidive survenind în general la puțin timp după primul episod. Acest risc de recidivare este ridicat, mai ales atunci când primul episod depresiv major
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de medicamente psihotrope, supravegheri psihiatrice ambulatorii și tentative de suicid. Tulburările psihiatrice non-timice la vârsta adultă nu sunt totuși mai frecvente decât la grupul de control. Rao și colab. (1995) au studiat, de asemenea, evoluția unui eșantion de 28 de adolescenți deprimați revăzuți în medie după șapte ani de la primul lor diagnostic timic. Ei au constatat un procent de 69,2% de recidive, dar și 26,9% evoluții spre o tulburare distimică și 19% tulburări bipolare (cf. cele ce urmează). Ei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
recidivă, aproape toți erau sub tratament medicamentos la ieșirea din spital, însă doar 44% îl continuau în momentul recidivei. Ei subliniază că această situație justifică supravegherea ambulatorie regulată timp de unu până la doi ani după un episod depresiv major al adolescentului. Aceste recidive amplifică efectul depresiei asupra vieții sociale a acestor adolescenți. Kandel și colab., în studiul lor din 1986 privind impactul simptomatologiei depresive manifestate în adolescență asupra tinerilor adulți, constată tulburări de dispoziție și de comportament și distorsiuni în organizarea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
însă doar 44% îl continuau în momentul recidivei. Ei subliniază că această situație justifică supravegherea ambulatorie regulată timp de unu până la doi ani după un episod depresiv major al adolescentului. Aceste recidive amplifică efectul depresiei asupra vieții sociale a acestor adolescenți. Kandel și colab., în studiul lor din 1986 privind impactul simptomatologiei depresive manifestate în adolescență asupra tinerilor adulți, constată tulburări de dispoziție și de comportament și distorsiuni în organizarea capacităților de relaționare. Pentru aceștia, depresia acționează ca un impact traumatic
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și distorsiuni în organizarea capacităților de relaționare. Pentru aceștia, depresia acționează ca un impact traumatic, distrugând armonia dezvoltării psiho-cognitive ce se va traduce ulterior prin disfuncții sociale și afective la vârsta adultă. De asemenea, Rao și colab. (1999) constată că adolescenții deprimați funcționează mai puțin bine la vârsta adultă în planul relațiilor afective și performanțelor academice. Această lentoare ar fi cu atât mai importantă cu cât durata episodului depresiv a fost mai lungă. Într-o lucrare precedentă (1995), aceeași autori precizează
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu atât mai importantă cu cât durata episodului depresiv a fost mai lungă. Într-o lucrare precedentă (1995), aceeași autori precizează că lentoarea este legată de recidiva episoadelor depresive: în absența recidivei la vârsta adultă, viața socială ulterioară a acestor adolescenți n-ar fi perturbată. CONCLUZIE Constatarea unei continuități între depresia adolescentului și depresia adultului poate fi înțeleasă în maniere diferite. Pentru unii autori, ea exprimă apariția unei tulburări unipolare; este vorba în acest caz despre o singură afecțiune care s-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai lungă. Într-o lucrare precedentă (1995), aceeași autori precizează că lentoarea este legată de recidiva episoadelor depresive: în absența recidivei la vârsta adultă, viața socială ulterioară a acestor adolescenți n-ar fi perturbată. CONCLUZIE Constatarea unei continuități între depresia adolescentului și depresia adultului poate fi înțeleasă în maniere diferite. Pentru unii autori, ea exprimă apariția unei tulburări unipolare; este vorba în acest caz despre o singură afecțiune care s-ar exprima la diferite vârste. Pentru alții, această continuitate corespunde mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
continuitate corespunde mai degrabă persistenței în jurul subiectului a unor factori de mediu negativi care favorizează apariția unor episoade depresive distincte unele de altele. EVOLUȚIE SPRE O AFECȚIUNE BIPOLARĂ (vezi de asemenea capitolul 7) Pentru Strober și Carlson (1982), 20% dintre adolescenții care au prezentat un episod depresiv vor evolua spre o tulburare timică bipolară. În afara antecedentelor de bipolaritate familială, autorii consideră că factorii defavorabili predictivi sunt brutalitatea cu care s-a instalat episodul inițial, însoțit de lentoarea psihomotorie cât și asocierea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un risc similar de 19,2% de evoluții spre o tulburare bipolară la șapte ani după un prim episod depresiv în adolescență. Ei remarcă faptul că apariția de tulburări anxioase anunță adesea o tulburare bipolară: în studiul lor, 50% dintre adolescenții deprimați diagnosticați la prima evaluare și prezentând o tulburare anxioasă pe perioada studiilor au primit un diagnostic de tulburare bipolară la cea de a doua evaluare. Studiul lui Harrington și colab. citat deja stabilește că riscul în ceea ce privește evoluția spre o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pe care îl are aceasta asupra dezvoltării și controlului dinamicii pubertare, afectând astfel capacitățile adaptative ulterioare. Prognosticul este departe de a fi atât de favorabil precum s-a putut afirma mai înainte. Într-un anumit număr de cazuri EDM-ul adolescentului reprezintă primul episod al unei tulburări de dispoziție uni sau bipolară, mai ales atunci când aceasta apare după pubertate. 6. ÎNȚELEGERE: ABORDĂRI PSIHOPATOLOGICE REPERE ISTORICE Sigmund Freud a comparat încă din 1915 starea de doliu la adult cu cea de melancolie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de doliu la adult cu cea de melancolie. Anna Freud a realizat în 1958 o comparație între doliu și adolescență: „un oarecare doliu după obiectele din trecut este inevitabil”, declara ea vorbind despre travaliul psihologic cu care se confruntă orice adolescent. Dar această comparație va creea o confuzie durabilă în ceea ce privește abordările clinicienilor, făcând foarte dificilă distincția dintre ceea ce ar însemna depresia inevitabilă legată de adolescență și depresia-episod patologic. Dacă există depresie în toată perioada adolescenței, granițele acesteia devin confuze, limitele semiologice
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresie în toată perioada adolescenței, granițele acesteia devin confuze, limitele semiologice se estompează. Am putea să ne mulțumim cu această constatare dacă acest lucru ar duce la o mai bună înțelegere a evenimentelor psihice legate de problematica depresiei sau a adolescentului. Dar putem, de asemenea, să regretăm acest mod de abordare dacă acesta ne conduce spre o proastă înțelegere a nevoilor terapeutice specifice celor care suferă de o stare depresivă, de care nu numai că nu se vor vindeca spontan ci
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dacă acesta ne conduce spre o proastă înțelegere a nevoilor terapeutice specifice celor care suferă de o stare depresivă, de care nu numai că nu se vor vindeca spontan ci, din contra, va împiedica desfășurarea normală a procesului psihic al adolescentului. Această comparație între doliu și adolescență va fi reluată de mai mulți autori, unii dintre ei folosind chiar „travaliul de doliu din adolescență” ca pe un fir roșu, ca pe o axă a înțelegerii și reperării primordiale a ansamblului de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
anglo-saxonă de inspirație analitică, această comparație între procesul de doliu și travaliul psihologic al adolescenței. Printre autorii de limbă franceză, primul care a insistat asupra acestei comparații este probabil Haim care, în 1970, scria: „la fel ca și un îndoliat, adolescentul rămâne un oarecare timp scufundat în amintirea obiectelor pierdute și, la fel ca și acesta, ideea morții îi trece prin minte. Dar așa cum dinamica doliului normal permite ca acesta să fie prelucrat, cea a adolescentului face în așa fel încât
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fel ca și un îndoliat, adolescentul rămâne un oarecare timp scufundat în amintirea obiectelor pierdute și, la fel ca și acesta, ideea morții îi trece prin minte. Dar așa cum dinamica doliului normal permite ca acesta să fie prelucrat, cea a adolescentului face în așa fel încât să nu se fixeze nimic”. Era deci logic ca, după comparația dintre doliu și adolescență, să ne referim la o comparație între adolescență și depresie după cum arată studiile lui Mâle asupra conceptului de proastă dispoziție
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau genetic reprezintă adesea cheia necesară care îi permite acestuia să-și controleze mai bine viața. Abordarea psihopatologiei depresiei în adolescență ne îndeamnă să ne punem două întrebări. Travaliul psihic al adolescenței reprezintă un factor de risc pentru depresie? Psihopatologia adolescentului deprimat prezintă particularități (în comparație cu psihopatologia depresiei la adult)? Dacă ținem cont de prima întrebare, aceasta implică o concepție dimensională a depresiei în care relația dintre trăsătură de personalitate și problematică depresivă se înscrie de-a lungul unui continuum cantitativ. Dacă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
descrisă la adult, constatăm că există mai multe puncte comune între această psihopatologie și ceea ce este descris în mod obișnuit ca „travaliu psihic al adolescenței” sau „criza adolescenței”. PIERDERI ȘI SEPARĂRI Fie că sunt fantasme sau reale, pierderile cu care adolescentul se vede confruntat au justificat această comparație cu procesul de doliu. Aceste pierderi se situează pe paliere diferite. Pierderea liniștii corpului Apariția adolescenței face să apară o tensiune extremă chiar în interiorul corpului adolescentului. Acesta se declară frecvent „enervat”; invers, el
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sunt fantasme sau reale, pierderile cu care adolescentul se vede confruntat au justificat această comparație cu procesul de doliu. Aceste pierderi se situează pe paliere diferite. Pierderea liniștii corpului Apariția adolescenței face să apară o tensiune extremă chiar în interiorul corpului adolescentului. Acesta se declară frecvent „enervat”; invers, el poate nega această enervare sau poate încerca s-o controleze prin repliere sau inerție pasivă. Oricum s-ar petrece lucrurile, corpul adolescentului a pierdut acea liniște, acea capacitate de a fi satisfăcut și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Apariția adolescenței face să apară o tensiune extremă chiar în interiorul corpului adolescentului. Acesta se declară frecvent „enervat”; invers, el poate nega această enervare sau poate încerca s-o controleze prin repliere sau inerție pasivă. Oricum s-ar petrece lucrurile, corpul adolescentului a pierdut acea liniște, acea capacitate de a fi satisfăcut și mulțumit așa cum era în copilărie. Această tensiune foarte puternică este bineînțeles legată de apariția pulsiunii sexuale și a noilor trebuințe pe care aceasta le determină. Pierderea stabilității imaginii corpului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acea capacitate de a fi satisfăcut și mulțumit așa cum era în copilărie. Această tensiune foarte puternică este bineînțeles legată de apariția pulsiunii sexuale și a noilor trebuințe pe care aceasta le determină. Pierderea stabilității imaginii corpului În afara trăirii afective precedente, adolescentul trebuie să suporte în câteva luni o transformare profundă a imaginii corpului său în tripla sa dimensiune statică (forma imaginii), dinamică (cinetica corpului) și interactivă (funcția socială a corpului). Această profundă transformare al cărui final morfologic rămâne neștiut de către adolescent
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescentul trebuie să suporte în câteva luni o transformare profundă a imaginii corpului său în tripla sa dimensiune statică (forma imaginii), dinamică (cinetica corpului) și interactivă (funcția socială a corpului). Această profundă transformare al cărui final morfologic rămâne neștiut de către adolescent (cu cine și cu ce va semăna el în final?) suscită întotdeauna o îndoială pe care tânărul adolescent trebuie s-o tolereze și care, în cel mai rău caz, poate altera sentimentul de continuitate a existenței. Este vorba deci ca
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu cine și cu ce va semăna el în final?) suscită întotdeauna o îndoială pe care tânărul adolescent trebuie s-o tolereze și care, în cel mai rău caz, poate altera sentimentul de continuitate a existenței. Este vorba deci ca adolescentul să-și însușească un corp cu noi potențialități și să se distanțeze de obiceiurile copilăriei și de părinți. Dar chiar în cadrul acestei schimbări el poate fi cuprins de un sentiment de alteritate care generează întrebarea angoasantă: „cine sunt eu?”. Pierderea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]