11,054 matches
-
evaluarea. În acest model, stabilirea agendei privește procesul prin care problemele ajung În atenția publicului și a instituțiilor guvernamentale; formularea politicilor privește procesul prin care sunt definite, evaluate, acceptate sau respinse politici alternative de soluționare a unei probleme aflate pe agendă; luarea deciziilor este procesul prin care instituțiile guvernamentale adoptă o anumită alternativă pentru soluționarea unei probleme; implementarea este procesul prin care instituțiile guvernamentale aplică politica, fac trecerea de la decizie la practică; iar evaluarea este procesul prin care rezultatele politicilor sunt
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și rezultate politice este amăgitoare. Mai degrabă este vorba de o perspectivă flexibilă asupra cauzalității, o viziune potrivit căreia contextele teoretice sunt Înțelese ca filtre pentru conceptualizare și acțiune. Ele oferă categorii prin intermediul cărora sunt identificați subiecții, obiectele, problemele și agendele politice rezonabile ale lumii relațiilor internaționale. De-a lungul timpului, aceste contexte teoretice au avut un profund impact nu numai asupra modalităților de structurare a studiului relațiilor internaționale 1, dar și asupra procesului politic real. Distincția este importantă nu doar
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cum ar fi cel al Statelor Unite ale Americii, În care elementele de politică internă pot avea repercusiuni directe În afara statului, o decizie aparent de ordin domestic poate intra În jocul securitar al statului. Barry Buzan oferă o imagine complexă și propune o agendă ambițioasă pentru studiul securității, completată cu succes de colaboratorul său, Ole Wæver. Acesta apără ideea conform căreia un stat este preocupat de păstrarea și consolidarea suveranității, pe când o societate caută să-și Întărească și să-și prezerve identitatea (Wæver, 1996
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
dorințelor individului. De aceea, este necesar să definim și operaționalizăm clar acest concept. Nu trebuie să uităm Însă că securitatea umană este mai ales un excelent slogan mobilizator, elaborat În anul 1994 cu scopul strategic de a modifica o anumită agendă politică (Krause, 2004, p. 44). Importanța ei rezidă În faptul de a acorda o coerență conceptuală numeroaselor inițiative guvernamentale și non-guvernamentale, naționale și internaționale, și de a promova reformularea relației dintre stat și cetățenii săi În cazurile unde este nevoie
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Cu privire la acest lucru este regretabil că viziunea dominantă În acest domeniu rămâne cea elaborată În centrele de putere și academice din Occident, de multe ori adoptată fără o atitudine critică. Lecturi recomandate Buzan, Barry (2000), Popoarele, statele și teama: O agendă pentru studii de securitate internațională În epoca de după războiul rece, trad. de V. Săndulescu, Cartier, Chișinău. Krause, Keith; Williams, Michael C. (1997), Critical Security Studies: Concepts and Cases, University of Minnesota Press, Minneapolis. Rosenau, James; Aydinli, Ersel (2005), Globalization, Security
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Michael C. (1997), Critical Security Studies: Concepts and Cases, University of Minnesota Press, Minneapolis. Rosenau, James; Aydinli, Ersel (2005), Globalization, Security, And The Nation-State: Paradigms In Transition, State University of New York Press, New York. Capitolul 6tc "Capitolul 6" Securitatea regională. Contexte, agende, identitățitc "Securitatea regională. Contexte, agende, identități" Luciana Alexandra Ghicatc "Luciana Alexandra Ghica" 6.1. Contextualizarea securității naționaletc "6.1. Contextualizarea securității naționale" Ca și disciplina teoriei relațiilor internaționale, studiile de securitate s-au dezvoltat după cel de-al doilea război
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Studies: Concepts and Cases, University of Minnesota Press, Minneapolis. Rosenau, James; Aydinli, Ersel (2005), Globalization, Security, And The Nation-State: Paradigms In Transition, State University of New York Press, New York. Capitolul 6tc "Capitolul 6" Securitatea regională. Contexte, agende, identitățitc "Securitatea regională. Contexte, agende, identități" Luciana Alexandra Ghicatc "Luciana Alexandra Ghica" 6.1. Contextualizarea securității naționaletc "6.1. Contextualizarea securității naționale" Ca și disciplina teoriei relațiilor internaționale, studiile de securitate s-au dezvoltat după cel de-al doilea război mondial și au evoluat atât
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a direcțiilor de cercetare ce au conceptul de regiune În prim-plan. În plus, pe fondul unei dezbateri mai largi privind natura obiectului investigației științifice și relația cercetătorului cu acesta, discuțiile referitoare la natura securității regionale sunt din ce În ce mai influențate de agenda constructivistă. În mare parte datorită precedentelor și cunoașterii istorice, cea mai la Îndemână modalitate de a imagina securitatea regională este de a o descrie În termenii stabilității militare și a posibilităților de generare a tensiunilor politice sau diplomatice la nivel
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
analiză. Date fiind tradiția și preocupările actuale ale mediului politic și academic american În ceea ce privește problematica securității, este mai probabil ca astfel de cercetări să apară În primul rând În Europa, unde există deja preocupare pentru subiect (Wæver, 2004). 6.3. Agenda cercetăriitc "6.3. Agenda cercetării" Dincolo de aceste abordări teoretice, direcția principală de cercetare rămâne, desigur, cea a studiilor regionale propriu-zise. Acestea sunt În continuare interesate În special de anumite zone, care, din punct de vedere istoric, par să formeze regiuni
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și preocupările actuale ale mediului politic și academic american În ceea ce privește problematica securității, este mai probabil ca astfel de cercetări să apară În primul rând În Europa, unde există deja preocupare pentru subiect (Wæver, 2004). 6.3. Agenda cercetăriitc "6.3. Agenda cercetării" Dincolo de aceste abordări teoretice, direcția principală de cercetare rămâne, desigur, cea a studiilor regionale propriu-zise. Acestea sunt În continuare interesate În special de anumite zone, care, din punct de vedere istoric, par să formeze regiuni distincte. În anii ’50-
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Raymond (1962), Paix et guerre entre les nations, Calman-Lévy, Paris. Bailes, Alyson J.K. (ed.) (2006), SIPRI Yearbook 2006: Armaments, Disarmament and International Security, Oxford University Press & Stockholm International Peace Research Institute, Oxford. Buzan, Barry (2000), Popoarele, statele și teama: O agendă pentru studii de securitate internațională În epoca de după războiul rece, trad. de V. Săndulescu, Cartier, Chișinău. Buzan, Barry; Wæver, Ole; de Wilde, Jaap (1998), Security: A New Framework for Analysis, Lynne Rienner, Boulder (CO), Londra. Buzan, Barry; Wæver, Ole (2003
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de informații Informația strategică 1 „satisface nevoile declarate sau cunoscute ale decidenților politici, care a fost colectată, rafinată și analizată pentru a Îndeplini acele nevoi” (Lowenthal, 2003). De aceea, dacă a fost obținută mai târziu sau dacă nu se conformează agendei guvernamentale, ea nu mai este necesară. Cu toate că este important ca informația să fie „croită” după necesitățile decidenților politici, este totodată important ca ea să nu fie politizată, În sensul că rapoartele informative să nu fie redactate astfel Încât să Întărească decizii
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
dezvoltate din perspectiva studiilor privind pacea sunt cel mai utilizat set de metode de gestionare a conflictelor. Principiile acestora au fost formulate În sfera politică de către secretarul general al ONU, Boutros Boutros-Ghali. El a prezentat În 1992 un raport (O agendă pentru pace) prin care milita pentru consolidarea capacității Organizației Națiunilor Unite de gestionare a conflictelor și de menținere a păcii internaționale. Pentru aceasta, raportul propunea o serie de strategii cu privire la diplomația preventivă, precum și la realizarea, menținerea și consolidarea procesului de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
este o idee nouă, fiind, de pildă, tema principală a Congresului de la Viena din 1815 și principiul major al Cartei Națiunilor Unite. Totuși, după Încheierea Războiului Rece, ea a devenit o prioritate În relațiile internaționale (Dwan, 2002). Prin rapotul O agendă pentru pace (1992), ONU a redefinit diplomația preventivă În acest nou context și a identificat cinci instrumente pentru a o pune În practică. Acestea sunt: 1) măsuri pentru crearea unui climat de Încredere; 2) crearea și dezvoltarea de rețele de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
multe state decât În perioada Războiului Rece. De asemenea, aceste misiuni au avut mandate mai largi comparativ cu aceeași perioadă (Bellamy et al., 2004). Acesta este și contextul În care secretarul general al ONU, Boutros Boutros-Ghali a lansat inițiativa O agendă pentru pace (1992), propunând un rol mai important pentru Națiunile Unite În asigurarea păcii și securității internaționale, precum și patru strategii de acțiune În acest scop (diplomația preventivă, menținerea păcii, reconcilierea și consolidarea procesului de pace). Inițiativa lui Boutros-Ghali, Împreună cu reactivarea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de a se implica În apărarea drepturilor omului și democrației și În afara teritoriului statelor membre (Ruiz-Giménez, 2005). 12.5.3. Direcții recente În gestionarea crizelor și conflictelor Diplomația preventivă Diplomația preventivă era o parte importantă, dar nu o prioritate a Agendei pentru pace (ONU, 1992). Totuși, Începând de la mijlocul anilor ’90, după ce s-a observat o creștere a numărului de conflicte intrastatale și o transformare a caracterului tradițional al disputelor, problematica prevenirii crizelor internaționale a devenit un subiect major de dezbatere
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
instrumente de intervenție era motivată, pe de o parte, de voința politică a unor actori regionali precum NATO, Australia, Nigeria și Africa de Sud de a se implica În problemele umanitare din propria lor vecinătate, iar pe de altă parte, de convergența agendelor internaționale privind dezvoltarea și securitatea (Bellamy et al., 2004). Consiliul de Securitate al ONU a mandatat unele organizații și state În vederea desfășurării de astfel de misiuni sub egida Națiunilor Unite, promovând În același timp ideea că dezvoltarea programelor de asistență
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
o securitate stabilă În toate cele șapte sectoare. Din punct de vedere al gestionării crizelor și conflictelor internaționale, această abordare este strâns legată de strategia de consolidare a procesului de pace. De asemenea, prin atenția acordată dezvoltării individuale și comunitare, agenda de dezvoltare umană durabilă este legată și de strategia de transformare a conflictelor. Nu În ultimul rând, datorită mecanismelor de prognoză și evaluare a riscurilor de securitate, conceptul PNUD contribuie la strategiile de prevenire a conflictelor. Totuși, unele analize sugerează
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Înțelegerile cu NATO pentru a obține acces la resurse (planificare, resurse militare, opțiuni de comandă) și să implementeze Înțelegerile deja existente cu ceilalți parteneri (UE: Consiliul European, 2001a, Anexa II). Preocuparea pentru Întărirea capabilităților militare ale UE fusese Însă pe agendă cu mult Înaintea actualelor strategii privind gestionarea crizelor. Încă de la inaugurarea PESC se convenise asupra necesității creării unei Identități Europene de Securitate și Apărare În strânsă legătură cu NATO. De asemenea, de la Începutul anilor ’90 a existat sprijin din partea NATO
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Identități Europene de Securitate și Apărare În strânsă legătură cu NATO. De asemenea, de la Începutul anilor ’90 a existat sprijin din partea NATO pentru Întărirea capabilităților militare ale UE. În fine, dezvoltările mai recente trebuie plasate mai degrabă În contextul unei agende pe termen lung, asumată atât de NATO, cât și de UE. Comparativ cu perioada ce a urmat imediat sfârșitului Războiului Rece, cooperarea NATO-UE a cunoscut un progres semnificativ 1. Unul dintre cele mai importante acte care confirmă această evoluție este
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
este utilă, și aceasta din mai multe motive. În primul rând, 21 din cele 27 de state membre ale UE sunt și membre NATO. De asemenea, preocupările de securitate ale ambelor organizații și ale statelor membre sunt foarte asemănătoare, pe agenda lor figurând, de pildă, conflictele regionale, terorismul, proliferarea armelor de distrugere În masă, fragilitatea instituțională a unor state și crima organizată. În fine, potrivit acordurilor de cooperare În vigoare, de Întărirea capabilităților UE beneficiază atât UE, cât și NATO, sporindu
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
S/RES/1575. Consiliul de Securitate (2006), Annual Report to the General Assembly: 2005-2006, Supplement nr. 2, A/61/2. Curtea Penală Internațională (1998), Statutul de la Roma privind Curtea Penală Internațională, 17 iulie, A/CONF.183/9. ONU (1992), An Agenda for Peace: Preventive Diplomacy, Peacemaking and Peace-keeping. Report of the Secretary-General Pursuant to the Statement Adopted by the Summit Meeting of the Security Council on 31 January 1992, 17 iunie, A/47/277-S/24111. ONU (1999a), Report of the
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Asian Security Complex”, Contemporary Southeast Asia, vol. X, nr. 1, pp. 1-16. Buzan, Barry (1991a), „New Patterns of Global Security in the Twenty-First Century”, International Affairs, vol. LXVII, nr. 3, pp. 431-451. Buzan, Barry (1991b), People, States and Fear: An Agenda for International Security Studies in the Post-Cold War Era, Harvester Wheatsheaf, New York (Popoarele, statele și teama: O agendă pentru studii de securitate internațională În epoca de după războiul rece, Cartier, Chișinău, 2000). Buzan, Barry (2003), „Regional Security Complex Theory in the
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Global Security in the Twenty-First Century”, International Affairs, vol. LXVII, nr. 3, pp. 431-451. Buzan, Barry (1991b), People, States and Fear: An Agenda for International Security Studies in the Post-Cold War Era, Harvester Wheatsheaf, New York (Popoarele, statele și teama: O agendă pentru studii de securitate internațională În epoca de după războiul rece, Cartier, Chișinău, 2000). Buzan, Barry (2003), „Regional Security Complex Theory in the Post-Cold War World”, În Fredrik Söderbaum și Timothy M. Shaw (eds.), Theories of New Regionalism: A Palgrave Reader
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
World Politics”, Review of International Studies, vol. XXI, nr. 4, pp. 331-358. Hurrell, Andrew (1998), „Security in Latin America”, International Affairs, vol. LXXIV, nr. 3, pp. 529-546. Huysmans, Jef (1998), „Revisiting Copenhagen: Or, On the Creative Development of Security Studies Agenda in Europe”, European Journal of International Relations, vol. IV, nr. 4, pp. 479-506. Iggers, Georg G. (1997), Historiography in the Twentieth Century: From Scientific Objectivity to the Postmodern Challenge, Wesleyan University Press, Hanovra-Londra. Ignatieff, Michael (1999), El honor del guerrero
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]