15,786 matches
-
din Istoria literaturii române contemporane: "Literatura română nu și-a dovedit existența numai prin talente neîndoioase, ci și prin însușiri specifice și comune: virtualitățile artistice ale rasei sunt evidente în poezia noastră populară, iar cifrele realizărilor literaturii culte nu se alăturează, ci se adună. Eminescu, Creangă și Caragiale nu sunt numai scriitori de talent, ci și puncte din frontiera hărții noastre psihice"94. Celălalt e din Bizu și face elogiul ruralității și al moldovenismului: "[...] din această ambianță de târg moldovenesc s-
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
meteorica. Poate arhivele ne vor dezvălui pe viitor mai multe... Mai avem cunoștință de o grupare studențeasca a românilor de la Universitatea Liberă din Bruxelles poate erau doar studenți disparați, neafiliați, căci documentele nu sunt clare în această privință -, care se alătură prin 1925 Asociației inginerilor și studenților români ce avea sediul central la Liège (8, rue Henri de Dinant, iar apoi pe 5, rue de l'Académie)43. Asociația generală, cu sediul la Liège, avea aproape 500 de membri, un statut
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
trecuți de 30 de ani și au făcut un mare păcat de au ajutat un minor și l-au luat de unde-lu plasasem eu; cu asta au sdrobit liniscea și sănătatea unei mume, precum și viitorul unui fiu al țerei Rómânesci. Alătur și scrisorile în număr de 5. Primiți, vé rog, Domnule Ministru, înaltă stima și considerație ce vă păstrez. Mathilda Ilian 49 Legația României la Bruxelles îi răspundea Mathildei Ilian pe 8 / 21 ianuarie 1904. Preciza că Florian Becescu nu era
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
interacționează în primul rând mediat de computer și care au dezvoltat un sentiment al comunității" (Blanchard, 2004, p. 3). Conceptul de comunitate se referă de obicei la un set de relații sociale care operează în cadre specifice, căruia i se alătură și o componentă ideologică, ce se referă la identități, interese sau convingeri comune. Această abordare a comunităților sociale include atât dimensiuni materiale, cât și dimensiuni simbolice, care depășesc granițele a ceea ce este considerat real sau chiar înlocuiesc dimensiunea geografică a
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
comunitățile virtuale permit interacțiunea în timp real sau util a unui număr crescut de indivizi la un nivel personal. De asemenea, autorii critică ideea conform căreia comunitățile veritabile sunt bine delimitate, argumentând că, în general, comunitățile sunt fluide, membrii lor alăturându-se și plecând frecvent sau participând simultan la mai multe comunități. Chiar dacă nu respectă criteriul localizării geografice unitare, comunitățile virtuale impun limite între membri și restul lumii, organizându-se după o serie de criterii tematice și identitare, ceea ce le califică
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
servesc drept locuri terțiare, în care indivizii se întâlnesc pentru a comunica și a forma relații sociale. Abilitatea de a forma rețele, de a câștiga cunoștințe și de a găsi comuniune în cyberspațiu reprezintă, în opinia autorului, "lipiciul social care alătură indivizi izolați pentru a forma o comunitate" (2000, p. 23). În același ton cu Rheingold, Jones (1997) consideră că diferitele forme de comunicare mediată computerizat s-au dezvoltat din nevoia de a recrea acel sentiment al comunității pe care participanții
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
a comunica, de a-și reuni eforturile și resursele pentru atingerea unor scopuri comune. După politica de acces la calitatea de membru, comunitățile virtuale pot fi de două tipuri: cele care oferă acces liber tuturor persoanelor care doresc să se alăture comunității și cele care restricționează accesul persoanelor care nu îndeplinesc unul sau mai multe criterii. În cea de-a doua categorie se înscriu, de exemplu, comunitățile profesionale, care acceptă membri doar din rândul profesioniștilor dintr-un anumit domeniu (comunități ale
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
mod definitoriu voluntară și exclusivă, în sensul că elimină posibilitatea de apartenență simultană la alte comunități religioase de orientări diferite. Aflați la vârsta adultă, membrii comunităților religioase pot decide să rămână atașați comunităților religioase în care au crescut, să se alăture altor comunități sau să renunțe la orice afiliere cu o comunitate religioasă. Individul își declară în mod oficial apartenența la comunitatea religioasă odată cu botezul și înscrierea în registrul sau baza de date a bisericii/organizației, și apoi în cadrul unor înregistrări
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
într-o decadă, milioane de indivizi care nu aparțin vreunei comunități religioase vor practica închinarea în cyberspațiu și că o mare proporție de membri ai comunităților virtuale religioase vor fi persoane care și-au abandonat bisericile reale pentru a se alătura celor virtuale. Asemenea anticipații au întărit temerile unor membri ai comunităților religioase cu privire la impactul negativ pe care l-ar putea avea comunitățile virtuale asupra bisericilor și comunităților ce le animă. Totuși, o serie de studii realizate în anii 2000 au
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
biserici decât cea din care face parte subiectul Un mesaj a primit codul + 1 dacă a conținut aprecieri directe, acord cu anumite credințe sau acțiuni, evaluare pozitivă a unei comunități sau a membrilor acesteia. Recunoștința, admirația, intenția de a se alătura unei comunități sau de a rămâne membru al acesteia au fost considerate atitudini pozitive. Codificarea unui mesaj cu 1 a presupus faptul că acesta conține fraze care exprimă dezacord, critică, evaluări negative ale uneia sau mai multor comunități religioase și
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
pastor, călugăr, diverse sărbători, numele diferitelor biserici sau confesiuni, predică, botez), nume ale personajelor biblice (Moise, Adam, Iosua), alte noțiuni cu semnificație spirituală. Aceștia sunt în număr de 1 004 și însumează 17,32% din conținutul comunicării. Lor li se alătură termeni diverși care nu au semnificație religioasă în sine, dar fac parte cel mai frecvent din metafore sau expresii cu sens religios ca: lumina lumii, robul lui Dumnezeu, mielul lui Dumnezeu, legea lui Dumnezeu, semnul crucii, revenirea lui Christos, dreapta
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
bine reprezentată, care înglobează dimensiunea temporală a existenței umane și cea atemporală sau veșnică a existenței divine. Acestea formează cadrul în care se regăsesc reperele concrete istorice sau profetice ale evenimentelor religioase, istorice sau profetice discutate. Acestor termeni li se alătură cei escatologici (sfârșit frecvență observată 80, Apocalipsa frecvența observată 35), care, deși mai puțin frecvenți, contribuie la așezarea în perspectivă a evenimentelor ce prezintă semnificație religioasă. Frecvența ridicată a termenilor temporali este caracteristică pentru nevoia de a stabili repere comune
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
dreptul la asistență medicală. Pornind de la maladiile spiritului contemporan formulate de Constantin Noica, maladii de ordin superior care reflectă carența sau refuzul generalului, a individualului, a determinației din ființă, am împărțit exilul din punct de vedere "patologic". Acestei clasificări se alătură alte două tipologii consacrate (Eva Behring și Nicoleta Sălcudeanu) care vorbesc despre integrarea în noua cultură și despre capacitatea de a se adapta la noile condiții materiale și spirituale. De asemenea, am expus problema solidarității intelectualilor din exil și din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Toate aceste acțiuni criminale, trecute în Raportul final încheiat în 2006 sunt surprinse de Monica Lovinescu, în imediata apropiere a momentului desfășurării lor, în emisiuni și în jurnal. Imaginea detenției din România poate fi reîntregită numai dacă declarațiilor oficiale se alătură scrierile memorialistice. Trăirile martorilor și ale victimelor apropie mai mult cititorul de înțelegerea acestui fenomen decât concluziile studiilor în domeniu. Monica Lovinescu face suficiente referiri la regimul de detenție, nu pentru că l-a trăit, ci pentru că îi este martor indirect
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
notează veștile din interiorul culiselor: "Cam o mie poate mai mult de muncitori de la Steagul Roșu (fabrică de camioane și tractoare) au manifestat îndreptându-se în coloană spre centrul orașului, scandând: "Jos dictatorul, jos mișeii, vrem pâine!" Li s-au alăturat mii de trecători. Au devastat centrul regional de partid și Primăria, aruncând dosare, scaune, mașini de scris pe ferestre, apoi au dat foc în piața mare la pancartele, portretele, drapelurile pe care le-au smuls de pe fațade. Poliția nu a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
eliminați într-un ritm mai lent în primii ani, deoarece partidul care dorește controlul tuturor instituțiilor statului, are nevoie de exponenții societății pentru a-și transmite ideile. Intelectualii reticenți sunt presați prin cenzură sau stimulați cu diverse recompense să se alăture acțiunii de reconstrucție (fenomen ce creează o nouă tipologie: intelectualul angajat). Inițiativele creatoare sunt suspendate, descurajate și chiar interzise pentru a înlesni difuzarea noilor informații și directive. Valorile și principiile înalte sunt compromise până într-acolo încât intelectualii refuză să
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
nu indignarea față de trădarea lui Caraion și, întorcându-se în timp, recuperează motivația apărării lui: nu putea să-i dea satisfacție lui Eugen Barbu. Când are de-a face cu caractere cameleonice, intransigenței cu care realizează galeria de portrete se alătură gama de reacții afective ale trădării. Pe când cu Paul Goma sau Virgil Tănase păstrează o relație, întâi de toate, profesională, de la Ion Caraion așteaptă iubirea frățească semănată de mama și soțul ei. De aceea, in rememorarea lui, "textul împrumută temperatura
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
nu retractează elogiile la adresa lui. Perioada cuprinsă între 1978 și 1982 este transcrisă în cel de-al treilea volum din Unde scurte. Autoarea numește două fenomene caracteristice acestor ani: sprijinirea disidenței de către intelectualitatea franceză și neoproletcultismul. Intelectualii francezi și exilații se alătură acțiunilor întreprinse de "Europa Liberă" ca împreună să destrame imperiul comunist. Neoproletcultiștii români, "curteni ofensivi ai lui Ceaușescu", se organizează în "grup de atac și în purtători de cuvânt și sudalmă ai noii ideologii ceaușisto-comunisto-fasciste"207. Totuși, paginile rămân martorele
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu un asemenea exemplu de revoltă: o întreagă emisiune, difuzată pe 3 decembrie 1987 are drept subiect revolta de la Brașov din 15 noiembrie când, cu prilejul alegerilor consiliilor populare, muncitorii de la Steagul Roșu manifestă împotriva dictaturii ceaușiste. "Li s-au alăturat mii de trecători. Au devastat centrul regional de partid și primăria, aruncând dosare, scaune, mașini de scris pe ferestre, apoi au dat foc în piața mare la pancartele, portretele, drapelurile pe care le-au smuls de pe fațade. Poliția nu a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fost propus pentru destituire și chiar a și fost scos din funcție înainte de a i se expira mandatul. Conform deciziilor luate anterior, trebuia să se facă o dezbatere publică în care fostul primar să fie încriminat, iar cetățenii să se alăture dispozițiilor date de sus și să ia atitudine în unanimitate împotriva celui învinuit. Ce "abateri grave" avea la activ, concret, nimeni nu știa. Totuși i s-a reproșat, printre altele, că a depus prea mult zel acolo unde nu trebuia
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
spus să iei exemplu de la moluște, însă nu m-ai ascultat, nu ai avut încredere nici în mine, nici în ele și rău ai făcut! Acum tragi consecințele! Ai pierdut din viață un timp prețios! Eu, spre exemplu, m-am alăturat moluștelor și am părăsit lumea aceea primitivă cu câțiva anișori tereștri înaintea ta. O nimica toată pe lângă cei o sută de mii de ani care au trecut de atunci, de la dispariția noastră de pe Terra și a întregii, așa-zisei, civilizații
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
toate canalele de televiziune 24 de ore din 24! Să trăiți bine! Să fiți fericiți! Ura!" Uraaa! răspunseră cu toții într-un singur glas. Ce noroc pe amărâții aceștia! gândi cu zavistie Bidaru, moment în care simți nevoia să li se alăture, să strige și el același lucru din toți rărunchii, când, ca din senin, să îi apară chiar în față conturul estompat a doi cerșitori... apoi a două genți... din care una cu cinci fermoare ce trebuia să fie burdușită până la
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
o carte a lui Isus Nave, una a Judecătorilor, o carte mică numită Ruth, ce pare a ține mai mult de începutul Domniilor; apoi patru cărți ale Domniilor și două ale Paralipomenelor, care nu le urmează celorlalte, ci le sunt alăturate, ca să zic așa, și merg împreună cu ele. Acestea sunt cărțile istorice, ce conțin epocile și ordinea faptelor. Sunt și alte cărți, dintr-o altă categorie, ce nu aparțin nici unei scrieri istorice și nici între ele nu se corelează, cum este
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
să învețe a învăța într-un mod nou; și când, în mod corespunzător, cei de la catedră trebuie să învețe a preda într-un mod nou. Lucrarea de față, Metode de educație întâlnite în opera Fericitului Augustin și actualitatea lor, se alătură acestor căutări, ca răspuns la întrebarea „Cum se învață?”. Primele două capitole ale lucrării îl desemnează pe Fericitul Augustin, reprezentantul de seamă al școlii apusene-africane, ca fiind promotor al pedagogiei creștine. Scrierile reprezentative, în acest sens, sunt: De catechizandis rudubis
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
chiar și un platou cu fructe, așa cum e datina la sărbătorile creștinilor. Văd ibricul de cafea, îmi place cafeaua, aș vrea să beau, dar o forță interioară îmi spune: nu bea! O sticlă cu vin roșu la care i se alătură o sticlă de lichior preparat de mine din țuică de casă de la adoratele mele surioare: Ileana din Oșești, sora cea mai mare mai în vârstă cu patru ani decât mine, Eva din Dănești, mai mică decât mine cu șapte ani
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]