25,860 matches
-
în brad și pe afară Ori în casă și pe scară... De ce nu și în cămară? Fiindcă eu sunt băiețel, Mami vrea doar... albăstrel! Căci frumoasele podoabe, Le-a luat albastre toate, De-o s-arate casa noastră Ca o sorcovă albastră! N-am habar cum o s-arate Cu podoabele-astea toate Casa noastră de Crăciun. Însă aș vrea să vă spun Să colindăm în Ajun: „Pe la uși, pe la ferești...” Ca să ningă ca-n povești! JUCĂRII ȘI UN PĂTUȚ Sunt acum un
POEZELE PENTRU RĂDUCU de EMILIA GHEORGHIU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353360_a_354689]
-
poezie. Un exemplu elocvent este poezia La steaua: ”La steaua care a răsărit E o cale atât de lungă Că mii de ani i-a trebuit Luminii să ne-ajungă. Poate de mult s-a stins în drum În depărtări albastre Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie Era pe când nu s-a zărit Azi o vedem și nu e! Tot astfel când al nostru dor Pieri în noaptea adâncă
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
poti sorbi din rai Când tu trăind pe Terra Iubire devastai ? * Crezi oare că în mine Nu doare că exiști În depărtări de ani-lumină De ochii mei cei triști ? * Crezi oare că adie Zefirul când mă-nec În ochii tăi albaștri Ce viața mi-o petrec ? * Crezi oare că în noapte Iubirea-mi n-o veghez Sanu mi-o fure timpul Și grelele zapezi ? * De crezi sau nu acestea Voi întruchipa scântei Din visul de iubire Ce sucombă-n ochii mei
CREZI OARE? de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353423_a_354752]
-
-mi este firea De a ta plecare rece Și-mi întunecă privirea De-al tău gol ce nu imi trece! Reci fiori încet mă prind Între mreje-ntunecate, Din lumină mă desprind, Spre unghere-ndepărtate. Brațul gheții mă cuprinde Cu albastre-mbrățișări, Lacrimi reci încet desprinde Și mă pierd în depărtări! O scânteie pal, lucește Într-o beznă de mormânt, Vălul ei întruna crește Și mă scoală din pământ! Nu credeam vreodat' să fie Hău' atât de-ntunecat, După dorul care
A PLECAT ASEARĂ... de DANIEL DAC în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353401_a_354730]
-
cai tineri, grași și frumoși, cu care se fălea prin comună, când îi plimba mergând în buiestru la căruța cu leagăn și păcănitori la roți, de se auzea de la două străzi depărtare! Avea un harnașament frumos din piele, cu mărgele albastre din porțelan și ciucuri tot din piele, de franjurile cărora erau prinse, de asemenea, mărgele albastre, harnașament pe care ni-l împrumuta cu această ocazie, să avem cel mai gătit cal din concurs. Când se termina concursul, toți tinerii participanți
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
buiestru la căruța cu leagăn și păcănitori la roți, de se auzea de la două străzi depărtare! Avea un harnașament frumos din piele, cu mărgele albastre din porțelan și ciucuri tot din piele, de franjurile cărora erau prinse, de asemenea, mărgele albastre, harnașament pe care ni-l împrumuta cu această ocazie, să avem cel mai gătit cal din concurs. Când se termina concursul, toți tinerii participanți la întrecere mergeau călări în fața bisericii, iar preotul Barbu lua aghiazmă cu buchetul de busuioc înmuiat
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
caut nu am avut, prima mea grijă fiind să mă îndepărtez cât mai curând de malul canalului. Eram totuși fericit că scăpasem destul de ușor și nenorociții ăia nu-mi luaseră singurii mei bani dați de mama, o sută de lei albastră, care erau bani de urgență, sau forță majoră. Acest caz de forță majoră tocmai sosise, căci hotărâsem să plec din oraș. M-am dus direct la așa zisul unchi, cum îi ziceam eu, cel care îmi împrumuta mereu sculele de
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
fără el, ce grâu va încolți pe câmpuri cu ce maci? aceeași "ochii și timpanul statului" îți verifica desaga cu merinde? copiii lor cu studii înalte prin școli europene vor veni să învețe odraslele înfometate ce bine e sub steagul albastru cu multele steluțe pe umerii părinților lor Dumnezeu a aruncat primul zar anestezistul a zis mai bine sa moara decât să trezească unde în acest spațiu poluat de troțchiști și staliniști falși părinți ai patriilor copil fiind nimeni nu îl
O CRUCE DE CHIHLIMBAR de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353462_a_354791]
-
mișcătoare te-am molipsit și-ai început să mă vezi cu ochii mării deschiși abrazivă formă abstractă poleită pe țărm acum pot să-ți șoptesc că peregrinările noastre prin lumea dezastrelor au luat sfârșit tu cuprinde-mă cu brațele tale albastre așază-ți liniștea în triunghiul nepăsării și-mbracă-te în somn Referință Bibliografică: Astă seară... / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1152, Anul IV, 25 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ASTĂ SEARĂ... de AURA POPA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353466_a_354795]
-
plimbat în parcul De lângă râul Sumida Unde, sub un cireș în floare, Ne-am spus „sayonara”! Luându-ne la revedere... Dar eu știam că-i pentru totdeauna... Cântecul trist al insulei nipone, Într-o clipit-a inundat Oceanul, Dar aripi albastre, măiastre, de păsări Libere zboară, străjeri între zări. Florile de cireș s-au ofilit, În iarbă zac, ofrandă pe Pământ. Cu tine m-am plimbat În parcul de lângă râul Sumida Și-acum ne despărțim, Însă eu știu...că-i pentru
PRIMĂVARA 2012 de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 522 din 05 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353471_a_354800]
-
la păsările cerului...> M-am culcat pe prispă să adorm, închideam ochii, dar mi-apărea Nica Stancu sub pleoape , povestindu-mi viața lui...Priveam cerul înspuzit de stele, priveam luna cum se furișa printre firișoarele de nori, alunecând pe bolta albastră, ascultam susurul izvorului, glasul naturii, și parcă toate acestea se petreceau într-un basm repovestit de cineva străin mie. Adormeam în această muzică a naturii care mă învăluia cu susurul ei și mă legăna în dulci și amăgitoare iluzii. Când
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
ținându-se de mână ca două orfeline ciudate diminețile mele sunt murdare prelinse din fructele nopții praf de rodie azvârlit într-o doară peste semințele de cânepă - lasă-mă să te blestem și să te plâng ca pe o nălucă albastră stau in patul meu de spital ca într-un cocon într-un hamac prins între muchii germenul fricii își face loc printre coaste și încolțește în ochi răsare acolo ca un corn rugos de inorog ca un țurțure de gheață
FRICA de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353490_a_354819]
-
pe sub piele pe sub unghii până în până la amintirile cu zmei sau cu zâne apoi te deschizi pentru toate poemele mele și cele scrise dar mai ales nescrise oare de ce sângele tău s-a pietrificat deodată și de ce ți se face pielea albastră? lasă drumurile să fugă spre câmpia arsă de brumă Referință Bibliografică: lasă drumurile să fugă / Petre Ioan Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1160, Anul IV, 05 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Petre Ioan Crețu : Toate Drepturile
LASĂ DRUMURILE SĂ FUGĂ de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353489_a_354818]
-
1184 din 29 martie 2014 Toate Articolele Autorului ziua aceasta este mai înclinată decât de obicei oamenii sunt mai înclinați și cu gândurile înclinate nu se mai văd și păsările abia ținându-și înclinarea sapă cu aripile lor în piatra albastră ce se rostogolise în mare și o înclina și soarele-nclinat și luna curg pe-alături de valuri de vârfuri numai o floare albă de cireș atât de tremurândă și dreaptă ridică și reazemă ideile ce se-nclinaseră Referință Bibliografică: înclinarea
ÎNCLINAREA FLORII DE CIREŞ de VASILE PIN în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353545_a_354874]
-
1620 din 08 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Prin vis poate locuim in alta dimensiune cine suntem, ce vrem, visul ne aduce într-un semn. Tu crezi...? Eu cred in devenire în magia sufletului nostru ce e scris în gând albastru, cartea vieții, cartea noastră cod genetic peste hartă ca o formă-n A.D.N. plin mister adus de cer. Cine suntem? Întreba necunoscutul. Poate visul sau cuvântul, poate suntem cer și vină ce se cern în gamaglobulină. Referință Bibliografică: Prin
PRIN VIS LOCUIM ÎN ALTĂ DIMENSIUNE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352766_a_354095]
-
Acasa > Versuri > Iubire > PUNCT DE FUGĂ Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1130 din 03 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Două linii paralele, Dincolo de mândre iele, Într-o fugă, sărutare, Într-un geamăt, îngănare; Se transformă-n punct albastru, Apoi într-un mic pilastru, Într-o mare de trăire... Eu mireasa și el mire. Referință Bibliografică: Punct de fugă / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1130, Anul IV, 03 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena
PUNCT DE FUGĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352797_a_354126]
-
primească. Săruturile tale să fie ploi de stele, Ocrotiți să fim de toate cele rele. Să intrăm în a iubirii horă, Timpul condensat în oră. Să ardem în cratere de foc, În al iubirii veșnic joc, Să alergi prin pajiștea albastră, Semănând iubirea noastră. Referință Bibliografică: SEMĂNÂND IUBIREA... / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1620, Anul V, 08 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SEMĂNÂND IUBIREA... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352800_a_354129]
-
ar lua glasul și l-ar face ușă de rai! Vasile Moldoveanu nu e însă, al oceanului și al cerului, e al României dintre mare și cer, de la iarba câmpiei la vârful pietros al muntelui, de la fântânițele izvorelor la Dunărea albastră...! Vasile Moldovreanu cântă cu o voce mutată în îngerul ce luptă să vină în noi și încă nu-l chemăm! Nepăsarea și neînțelegerea marii muzici îl împinge pe tenor înapoi în exil, pe când ne cântă la ureche cinica politică românească
MUZICA ROMÂNESCĂ, ISTORIE CU PAGINI IROSITE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352798_a_354127]
-
nerecunoscător și interesat. După ce ți-ai văzut sacii-n car întorci spatele la cei care țin la tine. Până la urmă a îmbunat-o cu promisiuni și subînțelesuri vagi, care avură darul să reaprindă un licăr de speranțe în frumoșii ochi albaștri ai cumetrei. --Off! Ce mă fac eu cu tine, că nu pot să te las la greu? Așa mi-e soarta, să te ajut toată viața și tu să fii nerecunoscător cu mine. Vorbe ce determinară pupături și îmbrățișări prelungi
SRL AMARU-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352832_a_354161]
-
de ceea ce înțelegea marele filosof francez, Jean-Paul Sartre, prin l'être cu l'en-soi și le pour- soi; însinele «este», «este în sine» și, triadic, desigur, «este ceea ce este» (cf. SFN, 311 sqq.): ... aici, în această zonă cosmică, / sub pleoapa albastră, / toți se mănâncă pe toți. / Neîntrerupt, toți se mănâncă pe toți. / Omul mănâncă pasărea, / pasărea mănâncă viermele, / viermele mănâncă iarba, / iarba mănâncă resturile omului, / resturile omului mănâncă piatra, / piatra mănâncă apa, / focul mănâncă aerul, / aerul mănâncă pământul. // Este de mâncare
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
direcționările“ / „simetriile“, „limitele tragice“, din partea a II-a, a nervului divin: «1. Cel care nu s-a născut despre cel care a murit», «2. Nervul divin», «3. Cântecul», «4. Cântărețul», «5. Sensul»: Iată a doua parte a descrierii: / sub pleoapa albastră, / aici, în această zonă cosmică, / toți se nasc din toți. Iată acum principiul: / cea mai mare dimensiune / este viața. / Nici o viață nu este mai mare decât alta, / nici o moarte nu rămâne neîmpodobită / de o naștere. // Iată credința: / aici se creează
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
se creează timp într-una, / se produce timp, / se moare și se naște timp, / se mănâncă timp, / se vinde timp, / se depune timp, / se modifică timp, / se risipește timp, / se economisește timp. De foarte departe / se poate confunda / acest punct albastru / cu timpul («2. Nervul divin» - SEM, 128); Văzută din afară, / lumea și locuitorii de pe punctul albastru / pot fi caracterizați prin aceea că sunt / și pot stârni ciudatul sentiment / că au tendința de a fi. // Pierderea cosmică investită în ei / este
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
timp, / se vinde timp, / se depune timp, / se modifică timp, / se risipește timp, / se economisește timp. De foarte departe / se poate confunda / acest punct albastru / cu timpul («2. Nervul divin» - SEM, 128); Văzută din afară, / lumea și locuitorii de pe punctul albastru / pot fi caracterizați prin aceea că sunt / și pot stârni ciudatul sentiment / că au tendința de a fi. // Pierderea cosmică investită în ei / este lumina de la diferite alte stele... // Ei produc, în schimb, pentru cosmos / timp. («5. Sensul» - SEM, 130
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
Acasa > Orizont > Portret > NAIDIN SAFIRELE ALBASTRE ALE CÂNTECELOR SALE, DESCOPERITE DE BENONE SINULESCU Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1629 din 17 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Nevârstnici oameni sunt melozii iviți în lume ca să îndumnezeiască omul cu tihnă, lumină, înveselire și visare! Între
NAIDIN SAFIRELE ALBASTRE ALE CÂNTECELOR SALE, DESCOPERITE DE BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352854_a_354183]
-
cu sila! La aceasta se adaugă savoarea dulcețurilor cu bulbuci a ziselor fără să fie cântece, a ofrandelor desfătării cu necântece zbierate, zguduitoare sau veștejite. Și-atunci, din șoapte profetice urcând lent la cer, căzând înapoi ca grindina de safire albastre, la ureche, face de o vreme, în lumea melomanilor cumsecade, o cursă legănătoare în brațele visului, cântecul lui Naidin. L-a auzit și l-a ascultat într-o zi maestrul Benone Sinulescu și imediat și-a dat seama că a
NAIDIN SAFIRELE ALBASTRE ALE CÂNTECELOR SALE, DESCOPERITE DE BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352854_a_354183]