9,933 matches
-
secretară, dactilografă și "responsabilă cu curățenia". Ambasada se limita de câteva luni la un apartament de patru camere, la etajul superior al unei vile care fusese închiriată în întregime, dar se renunțase, cu timpul, la spațiile de la parter, unde funcționase ambasada propriu-zisă. Se menținuseră numai fostul apartament al șefului de misiune și spațiile din spate ale curții, unde erau dispuse garajul autoturismului și cel de al doilea garaj, care fusese transformat într-un soi de depozit pentru o parte din fosta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
de vegetație, care îmi dădeau sentimentul că nu mă aflam în Europa, ci pe undeva prin sudul fostei Uniuni Sovietice. "Dacia", condusă de colegul meu pe care îl cunoșteam bine drept un diplomat cu o experiență în cel puțin două ambasade din țări europene, nu era adaptată pentru circulația pe partea stângă, ceea ce era de natură să creeze dificultăți șoferului. Prima mea reacție, stând pe locul unde normal ar fi trebuit să stea șoferul, a fost aceea de a mă oferi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
MAE ca într-o săptămână să se încheie procesul de predare-primire și familia fostului însărcinat cu afaceri să se prezinte la minister. În aceeași zi ni se comunica și decizia guvernului prin care se anunța majorarea salariilor tuturor lucrătorilor din cadrul ambasadelor României, cu începere de la data de 1 iunie 1990. Prin curier "TAROM" urma să ni se comunice salariul fiecărui angajat al misiunii diplomatice. Vinerea următoare vizitele la membrii guvernului cipriot și procesul de predare-primire erau cam la jumătate. Am solicitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
pentru repunerea în vigoare a vechiului contract de închiriere, mi-a cerut sumă dublă față de contractul inițial și plata în avans cu trei luni. Ne-am dat o săptămână de gândire, timp în care am apelat la un vecin al ambasadei, de origine armeană, care avea disponibil parterul casei lui de aproape un an. Am făcut o vizită de curtoazie familiei Nashanian, prilej cu care am evocat câteva dintre relațiile personale cu Republica Armenia din cadrul Uniunii Sovietice. Astfel, am menționat faptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
interesat de situația politică din România și care a exprimat convingerea că, în noile condiții, relațiile bilaterale vor cunoaște o dezvoltare constantă, partea cipriotă fiind gata să răspundă cu toată disponibilitatea oricăror solicitări sau propuneri ale părții române. Relațiile dintre Ambasadă și Comunitatea română din Cipru Încă de la prima convorbire, în cadrul unei vizite la Ambasadă, cu o româncă, am decis să sugerez, cu titlu de consultare, o reuniune cu toți foștii studenți de la facultățile din România și cu soțiile lor, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
condiții, relațiile bilaterale vor cunoaște o dezvoltare constantă, partea cipriotă fiind gata să răspundă cu toată disponibilitatea oricăror solicitări sau propuneri ale părții române. Relațiile dintre Ambasadă și Comunitatea română din Cipru Încă de la prima convorbire, în cadrul unei vizite la Ambasadă, cu o româncă, am decis să sugerez, cu titlu de consultare, o reuniune cu toți foștii studenți de la facultățile din România și cu soțiile lor, mai ales cele născute în țară și care își păstrau cetățenia română. Ideea a prins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
din Cipru, am primit informarea că zilele următoare va sosi la misiune familia de diplomați despre care mi se comunicase că vor fi încadrați pe funcția de secretar II, soțul fiind bun cunoscător al limbii elene (lucrase câțiva ani la Ambasada României de la Atena). Astfel, după aproape o lună și jumătate puteam afirma că Ambasada României din Nicosia era aptă să funcționeze aproape normal, să răspundă cerințelor minime de activitate diplomatică, cu trei familii stabile, locuind permanent în Nicosia; aveam închiriate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
diplomați despre care mi se comunicase că vor fi încadrați pe funcția de secretar II, soțul fiind bun cunoscător al limbii elene (lucrase câțiva ani la Ambasada României de la Atena). Astfel, după aproape o lună și jumătate puteam afirma că Ambasada României din Nicosia era aptă să funcționeze aproape normal, să răspundă cerințelor minime de activitate diplomatică, cu trei familii stabile, locuind permanent în Nicosia; aveam închiriate trei apartamente. Urma să sosească de la București soția mea cu copiii noștri, care reușiseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
activității personale, era împărțit între obligațiile cotidiene ale oricărui șef de misiune: primirile în audiență ale solicitanților, efectuarea vizitelor de prezentare la cele mai importante personalități ale Republicii Cipru, participarea la toate activitățile protocolare organizate de MAE cipriot sau de ambasadele acreditate în Cipru. Poziția mea de însărcinat cu afaceri ad-interim crea unele dificultăți de comunicare mai ales persoanelor oficiale, care, conform protocolului, trebuia să mi se adreseze folosind titulatura completă. Mulți preferau să mi se adreseze fie cu apelativul "domnule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
audiență la dumneavoastră, pentru un interviu, dacă se poate în cursul zilei de astăzi. Îl puteți primi? Cât de bine îl cunoști? Este un profesionist, serios, deschis la minte? Da, este unul dintre cei mai buni. Este un obișnuit al ambasadei noastre de la Atena, a fost primit și de domnul ambasador Ion Brad. Bine, dacă scriitorul Ion Brad i-a acordat un interviu, sunt onorat să stau de vorbă cu o persoană atât de penetrantă. La orele 12 este bine? Te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
a fost rezultatul câștigării unor concursuri, a unor examene care erau de un nivel științific foarte elevat. Probabil, la Atena, ați întâlnit asemenea cazuri de avansare nedreaptă, deși, personal, am observat, la reuniunile de la Helsinki, Geneva sau în relațiile cu Ambasada Greciei din Moscova diplomați greci bine pregătiți, bătăioși, mai ales când era vorba despre episoadele cu turcii. Vă rog să mă scuzați, domnule ambasador, cred că m-am exprimat greșit. M-am ridicat de pe fotoliu, semn că audiența luase sfârșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
și faci de rușine țara în care te-ai născut și ai trăit până zilele trecute. La șase luni de la evenimentele sângeroase pe care le trăisem din plin, am decis că era momentul cel mai oportun pentru întâlnirea dintre salariații ambasadei cu românii rezidenți în Republica Cipru și cu foștii studenți ciprioți care absolviseră instituții de învățământ românești și practicau acum în țara lor profesiile de medic, farmacist, inginer constructor etc. Primisem de la MAE aprobare pentru întreaga manifestare, menită să refacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
la care fusesem martor ocular, până la instalarea noului guvern. Pentru a evita unele speculații și neclarități îmi pusesem pe o hârtie câteva informații, care mi se păreau importante pentru fiecare participant la întâlnirea respectivă. Am exprimat, încă de la început, dorința ambasadei ca asemenea întâlniri să capete un caracter periodic, să nu aibă nimic formal în desfășurarea lor, să fie asemeni unor sărbători ale românilor din Cipru și am propus celor prezență ca în fiecare an în ziua de 24 ianuarie, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
și un economist de la Direcția financiară a MAE, pe care îl folosisem, în perioada școlarizării, uneori pentru a face ordine în cheltuielile misiunii noastre diplomatice. În a doua parte a lunii august, cele 10 persoane care formam colonia română din ambasadă eram invitați la o masă prietenească în zona munților Trodos, oferită de foștii studenți în România șefului misiunii diplomatice a României, familiei acestuia și celorlalți colaboratori. Această masă era dovada că toate româncele stabilite în Cipru prin căsătoriile mixte din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
soților lor. În cuvântul de salut, de bun venit în "inima Ciprului" cum erau considerați munții Trodos, vorbitorii-gazde, pentru noi, afirmau că noul ambasador a adus nu numai pacea dintre ei, ci și o altă atmosferă în relațiile lor cu ambasada, "care ne va permite să exprimăm deschis și cu sinceritate sentimentele noastre de recunoștință față de țara care ne-a adoptat în anii tinereții noastre..." Le am răspuns, declarându-mi satisfacția că primul meu post de șef al misiunii diplomatice era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
nu mi se părea posibil cel puțin pentru încă un an. Făceam respectiva apreciere întrucât trimisesem la București de aproape o lună oferta deosebită a Băncii Centrale a Ciprului, la care nu primisem până atunci încă nici un răspuns. Comunicarea acordului ambasadei de a răspunde pozitiv la invitația coloniei române din Cipru a declanșat o seamă de măsuri organizatorice privind transportul celor 10 persoane. Convenisem între noi, membrii misiunii diplomatice, să vină la ambasadă numai un autoturism pilot, în care să poată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
primisem până atunci încă nici un răspuns. Comunicarea acordului ambasadei de a răspunde pozitiv la invitația coloniei române din Cipru a declanșat o seamă de măsuri organizatorice privind transportul celor 10 persoane. Convenisem între noi, membrii misiunii diplomatice, să vină la ambasadă numai un autoturism pilot, în care să poată fi transportați, eventual, doi copii, deși cele trei autoturisme ale misiunii diplomatice erau funcționale, dar la volan se puteau așeza numai doi șoferul și primul colaborator. Șeful misiunii trebuia să respecte, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
dovedea că sunt pe calea cea bună, căci obținusem prin amiciție economii lunare substanțiale pentru MAE. Prin cocteilul oferit familiilor de români și foștilor absolvenți ai unor facultăți din diferitele centre universitare din țara noastră reușisem să-i conving că ambasada română este un loc unde ei sunt bineveniți, unde pot găsi prieteni gata să le ofere cel puțin un sfat dezinteresat. Masa oferită de colonia română sau filoromână dovedea receptivitatea celor mai importanți ciprioți față de schimbările de atitudine și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
următoare, mi-am încheiat vizitele protocolare la miniștrii educației, sănătății și finanțelor. Am început să primesc la noua reședință vizite de răspuns ale ambasadorilor, ale celorlalți șefi ai misiunilor diplomatice, ale unor cetățeni români, care treceau prin Cipru spre București. Ambasada intrase într-un ritm normal. Practic, zilnic, numai activitatea consulară îmi consuma 2-3 ore. Cel mai interesant vizitator la secția consulară în septembrie 1990 a fost un tânăr de aproximativ 30 de ani, care a fost adus la mine de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Basarabia. Convorbirea cu el a fost, încă de la început, numai în limba română. Îmi plăcea pronunția lui colorată de amestecul tonalității portugheze cu dulcea limbă moldovenească, nealterată de influențele slave, mai ales ruso-sovietice. Cum ați ales Ciprul pentru a contacta Ambasada României? Partenerul meu de afaceri este cetățean libanez. El mi-a vorbit de facilitățile în afaceri ale noului guvern român, el m-a îndemnat să venim împreună la Nicosia, el m-a sfătuit să merg de aici la București și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
o mare varietate, aproape ca la Moscova; mi-am continuat vizitele la câteva personalități cipriote, la șefii de misiune pe care nu-i văzusem, primeam la reședință vizitele de răspuns ale ambasadorilor pe care îi vizitasem în lunile iunie-iulie. La ambasadă, îi primeam pe solicitanții de asistență consulară și pe cetățenii români pentru orice probleme oficiale sau personale. Participam la toate activitățile cu caracter protocolar organizate de autoritățile cipriote sau de misiunile diplomatice. Luni, 1 octombrie 1990, în Cipru urma să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
lipseau, firește, demnitari din toate statele membre ale Uniunii Europene și din multe țări din grupul statelor nealiniate. Din ultimele luni ale anului 1990, îmi mai aduc aminte de două activități care amenințau să capete un caracter de permanență pentru ambasada noastră în Cipru și nu numai. Prima era adopția de copii din România, un fenomen care pentru ciprioți era vital, multe dintre familiile mature fiind lipsite de orice fel de urmași și fără vreo speranță de a avea vreunul. Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
copii sărmani din România, provenind din casele de copii moștenite de la regimul comunist. Avantajul lor era că ciprioții sunt creștini ca și românii. În luna noiembrie fusesem invitat la conducerea asociației, aceasta nutrind speranța de a găsi un sprijin la ambasadă. Atunci le-am spus clar și sincer că misiunea diplomatică nu are nici dreptul, nici interesul să se implice într-un act care poate deveni imoral dacă se speculează de către persoane care nu sunt direct și sufletește implicate, ci, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
să se implice într-un act care poate deveni imoral dacă se speculează de către persoane care nu sunt direct și sufletește implicate, ci, în mod fraudulos, urmăresc interese ce nu sunt în mod real în favoarea copilului. Le-am precizat că Ambasada României din Nicosia nu va agrea, ci se va opune oricărei tendințe de comercializare, de transformare a sentimentelor umane firești într-o afacere bănoasă. A doua era "angajarea direct din România" a unor persoane de origine română aduse în Cipru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
săptămâni, când vor fi deja expediate toate invitațiile. Până atunci vom pregăti un proiect de meniu și la discutarea lui va fi prezent, dacă sunteți de acord, și bucătarul șef. Sâmbătă, 1 decembrie 1990, la orele 18,30, tot personalul Ambasadei României din Nicosia era prezent la cel mai mare și mai prestigios restaurant din Cipru, pregătit să întâmpine pe cei mai importanți reprezentanți ai statului greco-cipriot, invitați la prima recepție oficială a României, liberă de negura trecutului, de cultul personalității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]