5,895 matches
-
mai rămînea nimic... În Sibiu a stat la mine în casă vreo trei zile și, spunîndu-mi că nu are pașaport, mă rugă ca să-i fac tot posibilul ca el să poată trece peste frontieră. Pe timpul acela, trăia în Rășinari un amic bun al iuriștilor de la Sibiu, popa Bratu (...) I-am dat lui Eminescu o scrisoare de recomandare către părintele Bratu, rugîndu-l să-i deie pe cineva din poporenii săi care să-l treacă, pe potecile Rășinarilor, în Țara Românească. Și așa
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ca acest roman, apărut în 1862, să-l fi influențat pe Eminescu. După moartea Casandrei, poetul s-a gîndit de multe ori la moartea sa. Cîntecul lăutarului nu prezintă un caz izolat. Încă din noiembrie 1866, poetul i-a scris amicului său, Filimon Ilea: "Voiu, cînd mi-or duce îngerii săi/ Palida-mi umbră în albul munte,/ Să-mi pui coroana pe a mea frunte/ Și să-mi pui lira de căpătîi". În episodul Dochia, din Memento mori, scrisă în 1872
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
înnebu nească! Dacă este trist să observi crepusculul unui geniu, observa N. Zaharia, este sfîșietor de dureros să vezi cum geniul însuși este conștient despre aceasta și cum împietrit de groază asistă neputincios la propria lui nimicire!"247 Unul dintre amicii săi, E. Ocășianu, ne relatează că numai cu o săptămînă înainte de pră bușire, pe cînd se afla într-o seară în cafeneaua Union, se pomeni cu Eminescu că vine la dînsul și-i spune: "Eu mă apropii, cu pași repezi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
său mai vechi, i-a anunțat sosirea, prin "Curierul român" de duminecă 21 aprilie 1887, scriind pe prima pagină: "Poetul Eminescu este oaspetele urbei noastre, iată de ce ziarul nostru apare în cadru de sărbătoare. Cu trenul de ieri sosi iubitul amic, dulcele poet și distinsul concetățean între noi, spre a-și vedea sora, și-n același timp urbea sa natală, care este Botoșanii. Îndată ce se află de venirea sa, toți amicii și adoratorii săi se grăbiră a-l vedea, înconjurîndu-l de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în cadru de sărbătoare. Cu trenul de ieri sosi iubitul amic, dulcele poet și distinsul concetățean între noi, spre a-și vedea sora, și-n același timp urbea sa natală, care este Botoșanii. Îndată ce se află de venirea sa, toți amicii și adoratorii săi se grăbiră a-l vedea, înconjurîndu-l de cea mai gingașă și mai sincera afecțiune. L-am revăzut dar, l-am îmbrățișat, și nu putem îndeajuns descrie bucuria noastră, pentru bună starea sănătății sale, atît de zdruncinată anii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de vedere cred că consiliul, dacă ar arata dorința sa ca Ministerul, din mijloacele Statului să-i deie pe viață un ajutor, nu ar face rău; căci altfel am crea un precedent. Pentru cetățeanul literatul Eminescu, sau făcut subscripțiuni, de către amicii și cunoscuții săi. Cînd ni se cere casarme, care să dărîmă, pentru aceasta să alergăm la împrumuturi, și banii afectați pentru asemenea cheltuieli pînă la finele anului financiar să-i dăm în ajutoare, aceasta ar fi incorect. Deci propun a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
că avea numai 28 ani312, cînd de fapt ea avea 35 de ani fără două luni. Cauza morții a fost trecută, oficial, congestia cerebrală. Credem că Bădescu a tipărit ferparul, prin care "familia, pătrunsă de durere adîncă", a anunțat pe amici și cunoscuți să asiste la ceremonia înmormîntării, "mîine (luni) 16 octombrie 1889313. Dar din "familie" n-a asistat decît Aglaia. În mod sigur, căpitanul Matei a lipsit de la înmormîntare. De mulți ani nu mai vroia să știe nimic de surorile
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
-o frântă că ți-am dres-o este subintitulată "Parodii amicale". Acest din urmă element peritextual este un indice exact al modalității scripturale alese aici de Dumitru Spătaru; nu știu, însă, dacă acesta l-a și exonerat în fața unora dintre "amicii" parodiați în ultima secțiune a cărții, care nu cred că i-au primit fără să crâcnească reverența auctorială. În orice caz, genul parodic pe care îl cultivă de o vreme autorul Clondirului de mastică (prima?) îi șade foarte bine. Pentru că
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
altfel firesc) elogiu adus, în descendență platoniciană, prieteniei, fundamentală alteritate ce rotunjește ființa. Și anume, un ceremonial ezoteric colportând, peste timpuri și spații, reale ori livrești, simboluri ezoterice, parțial decodificate cu subtilitatea obișnuită: "Miercuri am hotărât să petrecem în cortul/ amicului nostru hindus Gebarau./ Au fost invitați/ saxonul Um și slavul Nidalov./ Pe rând, schimbam pieile între noi:/ una de guzgan una de șopârlă/ una de inorog una de dinozaur// Fiecare se simțea la fel de bine în/ pielea celuilalt./ Peste toți, divina
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Gebarau./ Au fost invitați/ saxonul Um și slavul Nidalov./ Pe rând, schimbam pieile între noi:/ una de guzgan una de șopârlă/ una de inorog una de dinozaur// Fiecare se simțea la fel de bine în/ pielea celuilalt./ Peste toți, divina Riama, sora/ amicului hindus, respira cu gura roșie/ incendiată de mierle/ Conversația noastră, pâlpâind la focul/ unei țuici autohtone,/ era o formă de a ne bandaja reciproc rănile./ Vulpea argintie se gudura/ la picioarele noastre/ Prudenți în a aborda temele majore,/ am ajuns
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
roșie/ incendiată de mierle/ Conversația noastră, pâlpâind la focul/ unei țuici autohtone,/ era o formă de a ne bandaja reciproc rănile./ Vulpea argintie se gudura/ la picioarele noastre/ Prudenți în a aborda temele majore,/ am ajuns să vorbim despre calul/ amicului nostru, cal botezat Ventonică./ Numele acestuia semăna cu/ un diavol căzut într-o groapă postbelică// Saxonul Um era cel mai blond dintre/ Noi. Știa totul despre Filon și/ Iulian Apostatul/ Slavul Nidalov cânta mirabil, visându-l/ în fiecare noapte pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Mehedinți l-a împiedicat să înțeleagă realitățile societății românești în toată complexitatea lor, legînd în exclusivitate și în mod nejustificat viitorul României de lumea satelor. Într-o însemnare din 1958, publicată în Antologia din 1992 (pp. 253-254), intitulată O propunere amicilor educației, S. Mehedinți cere să se revină asupra termenului de etnopedagogie. (El folosise acest termen chiar în titlul unei comunicări la Academia Română, din 1941: Academia instituție etnopedagogică). În 1958 termenul i se pare absurd, "e ca și cum ai zice popor de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ale unuia sau altuia din sat. Legăturile sociale erau menționate printr-un flux verbal constant care apropia oamenii, chiar dacă subiectul conversațiilor era adesea superficial. Odată cu șubrezirea structurilor sătești și creșterea individualismului citadin, nevoia de a-și forma un grup de amici bârfitori s-a orientat progresiv spre coperțile colorate ale presei people. Pentru mai multe informații Dunbar, R. (1996), Grooming, Gossip and the Evolution of Language, Faber and Faber/Harvard university Press. 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fi părăsit institutul, fie pentru a schimba mediul în care mă aflu, fie pentru a mă întoarce în țară [...] Punând în socoteala acelei stări toate neajunsurile și supărările pe care le- am putut cauza atât D-voastră cât și altor amici binevoitori, cutez a solicita din nou îngăduința D-voastră și a vă cere ca, prin câteva șiruri, să mă lămuriți dacă am perspectiva de-a mă întoarce curând în țară. În așteptarea unui răspuns, rămân al D-voastre cu toată
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
-le suficientă doar o singură privire. Morfoscopia sau fiziognomonia se transformă, așadar, într-o practică auxiliară actului divinatoriu. Inconștient, ea este practicată de fiecare dintre noi cu mai mult sau mai puțin succes. Nu de puține ori ne alegem prietenii, amicii, șefii, soții sau soțiile după acest criteriu, "nevalidat" științific. 3.1.2. Divinația prin mijlocirea obiectelor neînsuflețite 3.1.2.1. Divinația cu ajutorul vegetalelor În această categorie se au în atenție, în primul rând, arborii. În registrul interpretării sacre ei
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
prelegere pe care avea să o susțină cu ocazia admiterii ca membru titular al Academiei Române, în anul 1880. Operele sale capitale rămân „Tratat de igienă și poliție sanitară (1889)” și „Profilaxia pelagrei” (1893). Supranumit în epocă ca „medicul poporului” sau „amicul copiilor”, Iacob Felix rămâne, în egală măsură, un prieten al spitalului Drăghici și implicit al Vasluiului, care, întocmai ca marele său prieten Carol Davila, de câte ori poposea aici (și se întâmpla foarte des) dovedea un mare interes și preocupare pentru dezvoltarea
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
1902), “Istoria igienii în România în secolul al XIX-lea și starea ei la începutul secolului al XX-lea” (1901), “Manual elementar de igienă”, “Povețe despre hrana țăranilor” (1901). În acea perioadă era numit pe drept cuvânt “Medicul poporului” și “Amicul copiilor”. Publică primul manual de igienă pentru școlari intitulat “Manual elementar de igienă”, Cernăuți (1890) Operele sale principale rămân însă “Tratat de igienă și poliție sanitară” (1870-1889) și “Profilaxia pelagrei” (1893). Fiind membru în Consiliul Sanitar Superior (1882) și apoi
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
după o lungă suferință a încetat din viață în ziua de 31 decembrie. Înmormântarea va avea loc marți, 2 ianuarie, ora 1 precis, la cimitirul Eternitatea, unde se află depusă rămășițele lui. Fii,(sic) frate și surori roagă pe toți amicii, colegi și cunoscuți a asista la înmormântare. 1890, ianuarie 1” (30, p. 269 ) Se pare, totuși, că nu a fost să fie plâns de prea multă lume, așa cum își dorea. La înmormântare, săracă dealtfel, au luat parte doar câțiva prieteni
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de către saducei care țineau administrația ținutului Iudeei. Pentru că aveau mulți bani și deci putere, au hotărît să-și impună schisma și la Ierusalim iar pentru aceasta au considerat necesar să pună mîna pe centrul de la Qumran, trimițîndu-l pe rabinul Apolo, amicul în apostolat al lui Saul iar o ceată la fel de puternică s-a instalat la Ierusalim. De mărturie în această direcție încă necercetată de istorici, ne stă manuscrisul intitulat Comenta- riul Cărții lui Miheea descoperit în acest loc și care este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cum s-a întîmplat să merg: eram prieten cu Eminescu de mult; întîlnindu-ne, mi-a propus să-l însoțesc la o adunare literară; am primit bucuros, fără să presimt ce avea să mi se întîmple. A fost o perfidie din partea amicului meu să mă atragă acolo. De atunci n-am mai avut nici o atingere cu acea societate literară." S-ar putea zice însă că atingeri a mai avut: în conferința Gaște și gâște literare, se referă la o societate literară de peste
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
martie 1880: " ...alături cu "Timpul" s-a mai dat vînt unui alt ziar "Scrînciobul" devenit quotidian și realizat de Caragiali. Departe dar ca noua organizare să-mi fi adus vreo înlesnire, sunt din contra silit ca zilnic să scriu, căci amicul meu nu mai lucrează decît exclusiv pentru "Scrînciobul" său încît am destule cuvinte de a mă plînge de el." " ...sunt atît de plouat și de ocupat încît n-am vreme să plec pe vro două zile la Iași, ca-nainte
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
dracului! Nici să-mi mai pomenești ceva despre el în vro scrisoare a ta." (25 februarie). Acestea sînt, esențializate, opiniile Poetului despre promotorul artei erotice în trei: "Măriile voatre, am onoarea pentru ca să vă recomand familia mea: consoarta mea, copiii mei, amicul meu!" În vara anului următor, Eminescu va ceda complet suferințelor; Maiorescu va nota în jurnalul său iunie 1883: "Apoi veni Caragiale la dejun la noi, aflînd toate despre Eminescu, începu să plîngă." După cum ne amintim, și Iuda a plîns! Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Pe Vlahuță îl caut în poezie și nu-l găsesc; îl caut în proză și nu-l găsesc."; în situația amintită, romanul Dan "este cea mai mare idioție ce s-a scris în limba românească". Naiv, Vlahuță se sacrifică pentru amic (refuză să devină membru corespondent al Academiei pentru că aceasta nu-l premiase pe Caragiale) și îi preferă proximitatea și dincolo de limitele vețuirii pămîntești: "Unul din puținii oameni cu care aș vrea să mă întîlnesc și pe lumea cealaltă. C-un
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în comedia proiectată dar nerealizată își păstrează doar numele de familie. Nae Ipingescu sugerează atît prin prenume cît și prin numele de familie extracția inferioară (eventual din mahalaua unde se practica croitoria ieftină și ciubotăria (ipingea, pingea) și statutul de amic, dincolo de postura oficială (vezi Nae, Nicu, în comparație cu Nicolae), Chiriac, prin raportare la etimonul grecesc (chir = domn) ar trebui receptat ca adevăratul stăpîn în casa cherestegiului dar și peste compania pe care, spune Dumitrache, a regulat-o de mai mare dragul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
al Revoltei naționale, gentila doamnă Florica Ig. Caracudi, eminentă profesoară de istorie naște, pe rind, pe Traian, Decebal, Aurelian, Mircea și Dan. Și mai interesantă este nominalizarea neuitatelor cupluri ce reunesc indivizi asemănători pînă la identitate dar nu la fel: amicii Lache și Mache alcătuiesc un cuplu paronimic de tipul fraților siamezi, Niță Ghițescu și Ghiță Nițescu formează un cuplu-oglindă în Triumful talentului iar în Cum se naște o revistă? asistăm la o paradă paroxistică a unor perechi care devin indiscernabile
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]