67,494 matches
-
joacă în violență. Poate, ca să fie mai buni, ar trebui ca noi să nu le permitem jocurile online și să-i învățăm noi să se joace. Să ne jucăm noi cu ei. Vom petrece timpul frumos și bine. Ne vom aminti și noi de copilăria noastră și, în același timp, le oferim și lor o amintire plăcută. De care, azi, nu mai au parte. Despre prietenie și colegialitate Prietenia azi este mai mult un fel de folos, decât o relație de
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
mult timp. A dorit să fac schimbarea în școală, am făcut-o și o facem împreună. Îmi pare rău că, uneori, profesorii nu pot aprecia munca noastră, căci noi împeună facem. Și mă premiază pe mine. Dar eu frumos le amintesc că mai este o persoană care a muncit la fel de mult ca și mine. Și frumos, este anunțată și ea. Este singura care poate să mă înțeleagă, fără ca să vorbesc. Am și prieteni maturi, trecuți prin viață, care cunosc multe, și
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
e să fie bine. Și să ne înțelegem, că problemele de organizare dispar după eveniment și rămâne doar nebuneala noastă. Sunt interesante dezbaterile în clasă, pentru că unii sunt cu partidele proeuropene, alții, cu uniunea vamală, și încep discuții mari. Îmi amintesc aceste dezbateri și râd, pentru că, mai caraghioasă clasă ca a noastră cred că nu a fost. Avem dezbateri de genul, de unde am provenit noi? Săraca profesoară care face lecțiile cu noi... Numai să fim provocați, că totul începe să fie
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
Când am deschis ochii, am văzut doi Moși Căciuni în loc de unul, pe mama și pe bunica. De aceea, îmi doresc să se întoarcă acea atmosferă. Sărbătorile de iarnă ale copilăriei mele sunt de neuitat. Au fost atâtea amintiri plăcute... Îmi amintesc săniuța mică pe care o aveam, în care mă urcam cu sora mea și ajungeam, din deal de la biserică, până aproape în centrul satului. Ce timpuri frumoase. Câți copii ieșeau la sanie să simtă această viteză plăcută și acel aer
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
Lumea nu e ideală, nimic nu-i ideal, dar unele minusuri înfrumusețează și fac lumea mai specială. La pictură, unele fete din primul an pictează cu atâta grijă, încât încearcă să fie totul ideal. Mă uit la ele și-mi amintesc de mine, de primul an la pictură. Și le zic: nu te strădui să fie ideal, nimic în viață nu-i perfect. Eu pun vopseaua de parcă aș arunca cu ea, mișc pensula și, la sfârșit, este bine. Îmi place și
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
greu să vezi tot ce se petrece în jur. Nu pot să înțeleg ce nu le ajunge unora, de tot mai iau și mai iau, când au atâtea lucruri. Nu îmi este frică, doar mă gândesc la viitor și-mi amintesc de cuvintele unui preot înțelept care zicea: „Nu e vremea de căsătorie, acum e vremea de pocăință!” Cât adevăr este în aceste cuvinte! Acel preot, pe care l-am întâlnit anul acesta la Drumul Crucii, m-a impresionat. E un
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
bancă, Alina. Mi se pare că am reușit să-i înveselesc, dar mă gândesc dacă am încercat să-i înveselesc pe ei sau să-mi ascund frica mea. Poate, ce am reușit să fac pentru ei, a fost să le amintesc de iubiții și iubitele lor. Am început să mă gândesc la viitor. Nu știu ce ne așteaptă. Nu-mi mai pasă cu cine o să fim, ceea ce contează e să nu fim victimele, proștii celor care împart milioane. Cred că majoritatea realizează că
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
să te plimbi. E bine și pentru sănătate. Te ajută să faci diferența dintre ceea ce a fost negativ în această zi și ceea ce a fost pozitiv. Din tot ce a fost negativ, luăm doar învățătura. Și să nu-ți mai amintește de ceea ce nu este de folos. Aceste plimbări nu sunt o pierdere de timp, ci un timp petrecut cu folos. Am văzut toamna sau, mai bine zis, un început al iernii sumbru, trist, posomorât. Un tablou în culori sure, negre
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
etniei rrome, detalieri care s-au dovedit a fi de mare folos în editarea cărții de față. Această scriere s-a dorit să înfățișeze o altă fațetă a unei lumi atât de controversată, dar deosebit de bogată în valori de suflet, amintind, fie și la modul lapidar, moralitatea, omenia, multitudinea datinilor, obiceiurilor și tradițiilor încă insuficient cunoscute, deși ne aflăm în plin mileniu trei. * Aceleași mulțumiri autorul dorește să le exprime și față de Domnul avocat Ioan Ciobanu care l-a consiliat în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3124]
-
cura internă cât și în cura externă. 3. 2. RELIEFUL Alcătuirea petrografică a zonei se reflectă în primul rând în apariția reliefului. Văile care intersecteză regiunea au rămas uneori fidele subasmentului, alteori s-au abătut. Dintre cele adaptate la structură amintim căile subsecvente. Numeroase rupturi de pantă care înscriu valori mari pentru o arteră hidrografică în zona dealurilor (confluența Prahovei cu Câmpinița) de 8m/km trădează existența unui subasment agitat. Structura variată este reprezentată printr-o gamă corespunzătoare de forme, dar
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
boierii amintiți mai sus a fost Udriște. După moartea acestuia moșia a revenit urmașului său, vel vistierul Stoica (mort și el pe la 1465ă. Fiul său vornicul Drăghici a moștenit averea din Breaza până în jurul anului 1498, când izvoarele istorice îl amintesc pe fiul său cel mic, Neagoe Drăghici, drept stăpân peste aceste locuri. Cele afirmate mai sus sunt întărite de un hrisov domnesc datat 27 mai 1510. Semnat de domnul Țării Românești, Vlad cel Tânăr, hrisovul menționa: "[...] am dăruit domnia mea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
afirmate mai sus pot fi susținute cu ajutorul unul alt istoric Registrele vigesimale brașovene, care-l menționează pe Neagoe din Breaza, prezent la Brașov cu afaceri de negoț. Se presupune că acest Neagoe, pomenit de registrele brașovene la 1503 este persomajul amintit în hrisovul din 1510. Iată motivul pentru care înscrisul din anul 1503, adăpostit de Arhivele Naționale Brașov, poate fi socotit 'piatra de temelie' pentru începuturile istoriei la Breaza. De atunci și până în prezent (când se împlinesc 500 de ani de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mai ales cu vite, piei și brânză (produse specifice zoneiă. Se cunosc din fericire, toți stăpânii de odinioară ai moșiei satului Breaza. Amintirea lor aici poate demonstra continuitatea vieții economico-sociale, cultural-tradiționale la Breaza. Pentru secolul al XVI-lea sunt de amintit, Stoican, mort după 1510, spătarul Draghici, vel vistierul Udriște, care a murit în 1548, apoi fiii acestuia, banul Udriște și Drăghici spătar. Moșia Breaza a fost stăpânită și de Elena din Mărgineni, soția lui Radu Șerban, domnul Țării Românești în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Filipescu din 1 octombrie 1754, boierii Filipești ies definitiv din rândul stăpânilor moșiei Breaza. Doi ani mai târziu, un urmaș al boierului Ghinea a pus drept zălog partea lui de moșie la Breaza pentru suma de 250 taleri. Este de amintit faptul că în anul 1775, Nicolae biv vel paharnic devine coproprietar în satul Breaza. În anul 1798, domnitorul Țării Românești, Constantin Hangerliu (1797-1799) a cumpărat moșia aceasta, anulând cu brutalitate drepturile localnicilor. În anul 1799, moșia Breaza, care mai cuprindea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și Breaza de Jos cu suma de 18000 taleri de la acesta. Satele Breaza au trecut în stăpânirea doamnei Zoe Bibescu Brâncoveanu. Paralel cu evoluția moșiei Breaza la sfârșitul secolului al XVIII-lea și prima jumătate a secolului următor, sunt de amintit și lăcașurile de cult ridicate în trei cartiere ale Brezei: biserica „Sf. Nicolae” din Breaza de Sus (1777); biserica din cartierul Podu Vadului (1810); biserica „Sf. Gheorghe” din cartierul Breaza de Jos (1830). De asemenea, date despre realitățile economico-sociale și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
acestui locaș de cultură trebuie să-i pomenim pe: generalul Ion Manolescu, preotul Vasile Opriș, meșterul Ion Aldea. După 1900 în cadrul acestei instituții funcționau: un cor, o echipă de teatru și o fanfară formată din localnici. Tot aici sunt de amintit conferințele ținute de mari personalități ale culturii naționale precum: Gheorghe Țițeica, dr. Mina Minovici, Sextil Pușcariu, Ion Simionescu, Simion Mehedinți, Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Tudor Vianu, George Călinescu, Gala Galaction, Ion Marin Sadoveanu. În anul 1928, pe lângă Casele Naționale a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
odinioară ce îmbrăca terasa și versanții Prahovei în zonă, poate să explice toponimul. Unii spun că toponimul Breaza poate proveni și din bulgarul br*az (Breazu, respectiv Breazaă ca nume de persoană. Din spusele oamenilor vârstnici, care nu îsi mai amintesc de trecutul localitătii, din povestirile părinților și ale bunicilor, rezultă că satul l-a întemeiat ciobanul descălecător din Țara Bârsei sau din Tara Făgărașului și descendenții săi: Nistor, Surdu, Irimescu, Gaibăr, Pescaru, Sandru si Vrabie, pe măsură ce se producea o saturatie
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pe malul stâng al râului Prahova, s-a format, în timp, localitatea Frăsinet, al cărui nume provine de la specia arborescentă răspândită de-a lungul luncii si pe versantul vestic al dealului Orădia. Asadar, onomastica, hidronimia și toponimia acestor locuri mioritice amintesc, la un loc cu documentele scrise, de rezervorul etnic nesecat, care a fost provincia românească Transilvania. CAPITOLUL V CARACTERISTICI GEODEMOGRAFICE 5. 1 EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI Actuala cifră de 18189 locuitori atinsă în 2003, reprezintă rezultatul unui proces istoric îndelungat
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
o rețea de drumuri modernizate, care permit pătrunderea iubitorilor de frumos în cele mai îndepărtate locuri în care natura este surprinsă în cele mai inedite ipostaze. Localitatea are avantajul de a dispune de atracții turistice de mare originalitate, dintre care amintim cel mai vechi asezământ religios- biserica cu hramul “Sfântul Nicolae”, conacul Toma Cantacuzino. Minunatele dantelării din piatră create de natură în cheile Proviței, cascadele din Valea Căruntei, miniaturalele chei ale pârâului Belia, frumoasa Vale a Prahovei mai ales în amonte
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și această biserică este înscrisă pe lista monumentelor la nr. 2372. Alte monumente istorice și de artă existente pe teritoriul orasului: -Crucea Eroilor de pe Dl. Gurga ridicat în anul 1935 de către Societatea “Cultul Eroilor”. O placă de bronz, azi dispărută, amintea numele eroilor din Breaza de Sus căzuți la datorie în Primul război mondial(1916-1918ă -Monumentul eroilor din Gura Beliei -Breaza, înălțat de aceeași societate cinstește amintirea ostașilor din comuna Matei Basarab (așa se numea acest cartier odinioarăă și a tuturor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
dar și de „vigilenta” noastră Securitate. P.H.Lippa trebuie să fi avut ceva particular în persoana lui, ceva ce îl așază alături de alți intelectuali basarabeni și bucovineni pe care s-a întâmplat să-i văd doar în treacăt. Mi-l amintesc din Universitate pe profesorul Gheorghe Năstase, fost membru al Sfatului Țării de la Chișinău, în 1918, cînd s-a decis Unirea Basarabiei cu Țara Mamă. Altul a fost Vasile Harea, profesor la Catedra de limbi slave a Universității din Iași. Participase
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
bărbat mândru, aflat în deplinătatea puterilor intelectuale și fizice. Era o perioadă când nu se vedea meditând prea mult asupra eternei teme, a iubirii. Pe atunci, nici cântăreața franceză nu bănuia că se va stinge de un cancer necruțător (mi-amintesc bine?), încă destul de tănără, după o viață trăită intens, la temperatura de ardere proprie muzicii, inimii. (De căutat biografia artistei!) Așa se întâmplă în lume: un potențial unic, de iubire și creativitate, poate fi retezat de un cancer organic, precum
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
jumătatea” pentru a restaura ființa mitică „integrală”, singura care trebuie să fi cunoscut fericirea divină. Nu cumva mitul anticului filosof precede genetica modernă, care a identificat în același organism hormoni masculini și feminini, cromozomi x și cromozomi y (dacă îmi amintesc bine lecția de biologie...). Partea „feminină” a bărbatului tinde să se „întregească” prin femeie, iar partea „bărbătească” a femeii caută la rându-i bărbatul „întregitor”. O explicație „mitic-genetică” a iubirii la nivel organic (și orgasmic!), pe care mi-a inspirat
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
tot alături de ceilalți... Nu știu în ce categorie mă înscriu, în calitatea mea de „comentator”, dar mărturisesc că, de la început, întâmplările relatate de P.H.L. m-au reținut și m-au făcut tot mai curios. Atracția pentru „pagina primară”, de care aminteam mai sus, au făcut din mine un căutător de documente inedite, înscrisuri de tot felul în care „văd” cum pâlpâie gânduri și visuri ce au dat conținut și farmec unor vieți „demult apuse”. Și ar mai fi ceva: surpriza venită
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
a impresionat? Răspunsul este simplu: se pare că în substanța poveștii din pelicula inspirată de romanul lui Graham Greene se află unele date ce ar putea să mi lumineze aspecte peste care bătrânul scriitor basarabean a trecut mai repede. Astfel, amintește o singură dată de faptul că Teodora frecventa biserica. Menționează și discreția ei cvasi totală în ce privește viața de familie, ca și hotărârea Profesorului R. de a nu-i pune întrebări indiscrete. Și cam atât. În ce mă privește, încep să
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]