5,656 matches
-
a admis ca 1,5 milioane de români să treacă sub jugul maghiar. Or, Axa a impus părerile ei bazate pe tancuri și avioane"96. Se aprecia că România "nu avusese altă cale", amestecul Germaniei și al Italiei în problemele balcanice ducînd Bucureștiul la "politica de astăzi"97. SUA au considerat că "arbitrajul" de la Viena era contrar doctrinei Stimson (nerecunoașterea modificărilor teritoriale săvîrșite prin forță)98. După instalarea dicataturii legionaro-antonesciene în septembrie 1940, raporturile româno-americane, fără a înregistra probleme grave, s-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Analizînd politica externă sovietică, Departamentul de Stat ajungea la concluzia că sovieticii doreau o cooperare economică și politică cu toate statele, pe baza principiilor egalității, suveranității, independenței și neamestecului în treburile interne ale altor state 190. În ceea ce privește viitorul fiecărui stat balcanic în parte, acesta era de părere că dacă România nu s-ar simți amenințată de vecinii ei, "s-ar putea institui un regim democratic, care să aibă toate elementele de stabilitate și care să se sprijine pe țărănime"191. Într-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Stat anticipa posibilitatea ca Uniunea Sovietică să încerce să construiască un cordon sanitaire în Balcani, astfel încît nici o țară sau grup de state să nu mai amenințe Rusia în viitor. În raport se menționa, însă, că planuri privind federații balcanice erau "cîte fire de iarbă", dar nu fusese nici unul finalizat, din cauza divergențelor dintre state 192. Pe 8 noiembrie, secretarul de stat Edward Stettinius a supus atenției departamentului său un referat în care expunea cele șase obiective spre care credea el
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu populație predominant maghiară să revină Ungariei. Armistițiul prevăzuse că această graniță rămîne să fie confirmată la conferința de pace250. O altă problemă importantă era pacea. Britanicii erau, într-adevăr, dornici să încheie pace cu România și cu celelalte țări balcanice, în ideea că prin astfel de tratate puteau limita influența sovietică. Statele Unite nu împărtășeau această părere. Dimpotrivă, nu aveau nici un motiv să presupună că tratatele de pace ar fi fost o soluție. Armistițiul asigura, dacă nu altceva, măcar prezența anglo-americană
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
rivale. Puterile occidentale au replicat că cei puternici nu au conceput "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru a-i înrobi pe cei slabi. Byrnes declară: "Ar propune cineva includerea unui obiectiv opus în aceste tratate acela ca Italia sau țările balcanice să poată fi supuse discriminării?"362 Molotov ripostă. Dacă această "Clauză a națiunii celei mai favorizate" era așa de admirabilă, de ce să fie aplicată numai pe o perioadă de optsprezece luni? și dacă era un lucru atît de bun, de ce
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Washingtonul a blocat prin veto încercările României de a intra în Națiunile Unite. În iunie, Departamentul de Stat și Ministerul Afacerilor Externe din Marea Britanie se consultau asupra modalității prin care puteau primi Italia, dar nu și România și alte state balcanice în Națiunile Unite. Ambele țări erau de acord asupra cuvîntului cheie: "permițînd". Toate cele cinci tratate încheiate cu fostele țări-satelit conțineau aceeași mențiune, aceea că prin respectivul tratat aveau să se soluționeze niște probleme rămase nerezolvate în urma războiului, astfel "permițînd
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
între Statele Unite și Uniunea Sovietică. Protestele susținute împotriva încălcărilor unor prevederi nu numai că aveau să arate lumii întregi că SUA erau preocupate de soarta Europei de Est, dar puteau fi de "ajutor" în cazul unei eventuale îndepărtări a popoarelor balcanice față de propriile guverne și de supraveghetorii lor sovietici". Mai mult chiar, protestînd în mod continuu, Statele Unite aveau destule motive pentru a se opune mai departe aderării acestor state-satelit la Națiunile Unite 426. Hotărîrile luate la această conferință s-au reflectat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
strategia adoptată de Departament în 1948. Evoluția politicii va fi dezbătută mai tîrziu în acest capitol, deocamdată e de-ajuns să spunem că guvernul de la Washington privea recenta desprindere a Iugoslaviei de dominația sovietică ca pe un exemplu pentru statele balcanice. Tocmai de aceea, Departamentul a recomandat SUA să folosească orice mijloace cu putință pentru a scoate în evidență conduita nedreaptă și imorală a Uniunii Sovietice. Aceasta însemna o ușoară schimbare a centrului de greutate. Iugoslavia era încă sub dominație comunistă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au înregistrat cîteva incidente legate de persecuțiile religioase și încălcările drepturilor omului. Pe 8 martie, Llewellyn Thompson, de la Biroul de Afaceri Europene a recomandat Departamentului de Stat să invoce de urgență procedurile litigioase prevăzute în fiecare din cele trei tratate balcanice, de preferință înainte de 1 aprilie, cînd își deschidea lucrările Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Thompson a luat ca exemplu România, anticipînd că aceasta avea să respingă plîngerile SUA, ceea ce îndreptățea Washingtonul să solicite o întrunire a celor trei șefi de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reprezentanți ai Franței, Marii Britanii, Uniunii Sovietice, Statelor Unite, ai țărilor riverane: Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, România, precum și ai Iugoslaviei și R.S. Ucraina. Conferința urma să aibă loc la cel mult șase luni după intrarea în vigoare a tratatelor 465. Cele trei tratate balcanice au intrat în vigoare pe 15 septembrie 1947. Sovieticii nu au convocat conferința pentru că nu aveau nimic de cîștigat, iar britanicii și francezii păstrau și ei tăcerea, acceptînd realitatea controlului sovietic asupra Dunării. Statele Unite insistau, totuși, ca întrunirea să se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
american se gîndea la o Românie independentă și liberă, care să garanteze drepturile și libertățile fundamentale ale omului, tuturor naționalităților și să asigure oportunități comerciale egale pentru toate țările. Departamentul se gîndea, de asemenea, la integrarea României într-o comunitate balcanică armonioasă, alcătuită din state libere 485. Pigott era surprins de idealismul Administrației americane. Aceste obiective pe termen lung erau imaginare și nerealiste. România nu se bucurase niciodată de o democrație în sens occidental. Mai mult decît atît, România nu era
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
state libere 485. Pigott era surprins de idealismul Administrației americane. Aceste obiective pe termen lung erau imaginare și nerealiste. România nu se bucurase niciodată de o democrație în sens occidental. Mai mult decît atît, România nu era ca alte țări balcanice. Prin "ciudata ei poziție geografică", era izolată de Occident și regimul comunist putea face față mult mai ușor presiunilor occidentale privind libertățile și drepturile omului și egalitatea oportunităților economice 486. Printre obiectivele pe termen scurt se numărau: apărarea intereselor pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
le are la îndemînă"697. Estimînd efectele noii strategii politice, CSN 174 nu pregeta să spere, totuși, într-o reușită în cazul României. Din punct de vedere geografic, această țară era "cheia pentru controlul sovietic asupra bazinului Dunării și Peninsulei Balcanice". În România existau trupe sovietice pentru menținerea controlului, care oficial serveau, chipurile, drept linie de comunicație pentru trupele sovietice din Austria. Spre deosebire de alte regimuri est-europene, Partidul Comunist Român recursese în primii șapte ani de după război la epurări politice care nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se "opunea șovinismului marilor puteri", un eufemism pentru Uniunea Sovietică 1443. Vizita de o săptămînă a lui Ceaușescu în China a făcut să curgă valuri de cerneală în presa est-europeană1444. Presa sovietică lansa un avertisment cu privire la pericolul apariției unui triunghi balcanic, format din România, Iugoslavia și Albania, sub tutela Chinei 1445. În plus, Kremlinul difuza în România emisiuni ce avertizau publicul că politica Beijingului subminează unitatea comunistă 1446. Mai mult decît atît, pe cînd Ceaușescu era încă în China, Moscova desfășura
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1-2, 13 februarie 1947, dosarul 800, Conferința de presă, Cutia 29, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, București, Misiunea SUA, dosare secrete, Arhivele Naționale 368 Regarding the Implementation of Article 31, p. 38, 9 mai 1947, dosarul Comitetului Balcanic, cutia 29, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, București, Misiunea SUA, dosare secrete, 1947, Arhivele Naționale 369 Ibidem, p. 39 370 FRUS, 1947, IV, pp. 473-475 371 Ibidem, pp. 477-478 372 Ibidem, p. 479 373 Ibidem, p. 481
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
București, Arhivele Naționale 435 FRUS, 1949, vol. V, pp. 250-251 436 Raport al Comitetului pentru Afaceri Externe, în conformitate cu Hotărîrea 206, Informații generale despre Uniunea Sovietică în cadrul relațiilor internaționale, p. 19, 22 septembrie 1950, Biblioteca HST 437 Corespondență, Tratatele de Pace balcanice Disputele privind drepturile omului, 7 ianuarie 1950, p. 2, cutia 108, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe, Legația din București, Arhivele Naționale 438 Ibidem 439 FRUS, 1949, V, 260; Pînă în februarie 1950, Statele Unite aveau să trimită în continuare note
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Afaceri Externe, Legația din București, Arhivele Naționale 438 Ibidem 439 FRUS, 1949, V, 260; Pînă în februarie 1950, Statele Unite aveau să trimită în continuare note diplomatice prin care cereau Bucureștiului să-și numească un reprezentant în Comisie (Corespondență, Tratatele balcanice de pace, Disputele privind drepturile omului, 18 februarie 1950, p. 5, cutia 108, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe, Legația din București, Arhivele Naționale). 440 Comitetul Senatului pentru Relații Externe, A Decade of American Foreign Policy, 1950, pp. 1156-1158 441
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
A Decade of American Foreign Policy, 1950; pp. 1173-1175 444 Raport, 17 iulie 1947, raport 4456, pp. 27-31, cutia 1787, OSS-R-A, dosar zecimal DOS, 1950-1954, Arhivele Naționale. 445 Memoriul Revendicări americane la adresa României, p. 2, 28 octombrie 1947, dosarul Comitetului Balcanic, cutia 29, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, București, Misiunea SUA, dosare secrete, Arhivele Naționale 446 Ibidem, p. 3 447 Ibidem 448 Remaniere politică, Încălcarea Tratatelor de Pace cu țările-satelit, 24 ianuarie 1951, p. 3, cutia 125, RG
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Naționale) 452 Raportul Economic Survey, Rumania, 1946-1947, anexa p. 3, 20 iunie 1947, Economie-850, cutia 31, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, București, Misiunea SUA, dosare secrete, 1947, Arhivele Naționale 453 Memoriul Revendicări americane în România, Dosarul Comitetului Balcanic, p. 6, 28 octombrie 1947, cutia 29, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, București, Misiunea SUA, dosare secrete, 1947, Arhivele Naționale 454 Bilanț al Serviciului Secret de Informații nr. 38, 31 octomrbrie 1946, Bilanț al Serviciului de Informații
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, Misiunile SUA, Arhivele Naționale. În martie, Marea Britanie a informat Washingtonul în legătură cu intenția acesteia de a nu mai protesta împotriva încălcării drepturilor omului din România sau din vreun alt stat balcanic. Guvernul britanic credea că se poate cîștiga mai mult încadrînd Balcanii într-un context mai larg și spera astfel să obțină concesii din partea sovieticilor la Reuniunea celor Patru Puteri din Paris. 613Circulară, 5 decembrie 1951, p. 2, 350-Policy Review, cutia
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care au luptat în "Războiul de Reîntregire a Neamului" au fost, finalmente, împroprietăriți, după ce regele Ferdinand le promisese acest lucru în tranșeele războiului. Ca preludiu militar la Primul Război Mondial, Regatul România își consolidează statutul regional prin implicare în Războaiele Balcanice (1912-1913), în urma căreia își mărește suprafața teritorială prin anexarea Cadrilaterului cedat de către bulgari. Aflată în alianță cu Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria), România a ezitat să se alăture acestora în Primul război mondial. Până în 1916, România a rămas în neutralitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
46). Absorbția slavilor devine astfel o constantă a discursului didactic interbelic, fiind sedimentată în memoria națională. Într-unul din manualele cu cel mai pronunțat caracter critic, O. Tafrali (1935) admite că "năvălirea și așezarea Slavilor în Dacia și în Peninsula Balcanică avură drept urmare transformări adânci", cea mai însemnată fiind "contopirea completă a Slavilor cu Daco- Romanii în Dacia" (Tafrali, 1935, p. 78). Pe măsură ce factorul slavic este instalat din ce în ce mai ferm în genetica românității, discursul didactic elaborează teorii tot mai sofisticate menite să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
epigrafice ale continuității, dovezile arheologice ale continuității, dovezile numismatice ale continuității și dovezi lingvistice ale continuității, administrate cu scrupulozitate procedurală pe lungimea a trei pagini, probează fără drept de apel că "teoria roesleriană, care-i aducea pe români din Peninsula Balcanică, este lipsită de orice temei" (Daicoviciu et al., 1992, pp. 60-63, 72). Aproape fără excepție, toate mitologemele statuate de regimul comunist ca istorie oficială cu privire la chestiunea continuității se regăsesc într-o formă identică în literatura școlară postcomunistă. Inclusiv teza enunțată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clar în urma războiului din 1877-1878, a determinat România să încheie un tratat secret în 1883 cu Puterile Centrale. Între anii 1878-1914, România a reprezentat un factor de stabilitate în sud estul Europei. Atitudinea României în cel de al doilea război balcanic a arătat îndepărtarea politicii românești de Puterile Centrale, fapt care va deveni evident o dată cu izbucnirea Primului Război Mondial. Proclamarea neutralității României În iulie 1914 a avut loc Consiliul de Coroană de la Sinaia unde au participat regele Carol I, principele Ferdinand, membrii guvernului
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
un rol important l-au jucat: tratatele bilaterale; alianțele regionale: o Mica Înțelegere sau Mica Antantă (România, Iugoslavia, Cehoslovacia-1921); Constituirea acestei alianțe a fost o reacție față de revizionismul maghiar care viza teritorii din componența celor trei state aliate. o Înțelegerea Balcanică (România, Iugoslavia, Grecia, Turcia, 1934); a fost înființată din inițiativa lui Nicolae Titulescu și avea ca scop menținerea statu quo-ului în Europa de Sud-Est în condițiile înrăutățirii climatului internațional în urma politicii revizioniste a unor state precum Germania, Italia, Ungaria etc
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]