7,814 matches
-
mij loace moderne de comunicare și informare: telefon mobil, agen dă, chat etc. Uneori, pentru a se asigura că informația este o centură fixată eficient în mintea partenerei, un bărbat poate dezvolta un adevărat sistem de interogare, determinând-o pe biata femeie să se teamă atât de mult de el, încât povestește singură cu lux de amănunte tot ce a făcut în ziua respectivă în absența lui. Băieții virgini Când ajung la vârsta școlară, băieții și fetele sunt separați în două
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
nueze; în acest timp, ea suferă, pentru că e mai singură decât și-ar putea închipui cineva. Prea băiețoasă O fată băiețoasă nu prea are scrupule, dar are un suflet sensibil, de fată. Din această contradicție se naște multă suferință pentru biata băiețoaică. Ea vrea să aibă un prieten, dar băieții știu că trebuie să fie foarte performanți pentru a o impresiona. Ea pare inteligentă, deci naivitatea, atât de binevenită în cucerirea unei fete, iese din discuție. Ea este sportivă, așa că nu
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Astfel, poți combina nevoia primară de a face sex cu nevoia superioară de a primi dovada că ești iubit. Sistemul limbic Prin anii ’50, James Olds, un remarcabil fiziolog american, se ocupa intens de căutarea centrului plăcerii în creierul unor bieți șobolani. Implantând niște electrozi într-o anumită zonă de la baza creierului, a observat că șobolanului îi face plăcere; i-a pus la dispoziție o pedală cu ajutorul căreia să-și poată administra singur descărcări electrice în această zonă și a constatat
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
sexuală Așa cum plăcerea condiționează repetarea sexului, durerea condiționează evitarea lui. Unul dintre pacienții mei a venit să se plângă de faptul că soția lui stă inertă în timp ce face dragoste cu ea și că niciodată nu are inițiativa; cum să vrea biata femeie să facă dragoste dacă avusese parte de paisprezece chiuretaje? Asocierea dintre durere și sex este una dintre cauzele dispareuniei, adică a tulburării de dinamică sexuală feminină. Din păcate, fetele au ocazia să învețe adesea că, dacă e foarte excitat
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
însă rezistă și zece zile). Călătorind cu trei centimetri pe oră, cam 2 000 dintre acești spermatozoizi ajung în trompă la două ore de la ejaculare, urmând ca un singur spermatozoid să fecundeze ovulul, penetrându-l cu capul lui țuguiat. Vasăzică, bietul ovul nici nu ajunge în uter, că se și trezește fecundat; imediat după aceea, el va suferi diviziuni succesive și va călători către partea de sus a uterului, cuibărindu-se acolo. De acum înainte, modificări rapide vor avea loc nu
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
fratele lui, bărbat... Dorea să penetreze pe cineva sau ceva și a ajuns, nu știe cum, să-și introducă un deget în anus atunci când ejacula. Ar fi vrut să-i facă asta câinelui cel rău, dar n-a apucat, pentru că bietul animal a fost otrăvit. În curtea lor a apărut un alt câine, mult mai blând. În doar câteva săptămâni, Liviu l-a dresat să-i lingă sexul și într-o zi a fost chiar fericit că animalul a stat să
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
m-am uitat în ochii lui în timp ce ne adresam unul altuia conveniențele obișnuite ale călătoriei cu liftul. M-am uitat ceva mai mult, se pare, și-atunci privirea lui a alunecat așa, în doi timpi, într-o parte. Mă gândeam: „Bietul băiat, o fi crezând că urmăresc ceva la el...“ Când o persoană este privită insistent, ea poate avea un singur gând: că urmărești ceva la ea, mai precis că-i faci vreo aluzie sexuală. Pălăria sexuală O persoană învestită cu
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
acele ridicole vor subsista... Ultimului fel de comedii aparține și acesta de care vorbim...“ (Caragialiana, Șerban Cioculescu, Editura Albatros, București, 2003, p. 185-186) De aceeași părere sunt Pompiliu Eliade și Eugen Lovinescu. Cel dintâi, ca director al Teatrului Național, considerând bietele capodopere ale lui Caragiale cam obosite, îl sfătuiește pe autorul lor să le retragă, în concediu de odihnă. Lovinescu (Pași pe nisip, 1908) vede destinul acelorași comedii ca pe cel al operelor literare ale antichității, inteligibile numai cu ajutorul unei critici
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
filozofia de viață în monologul său, atunci când rămâne singur în cabinetul prefectului, după ce acesta și coana Joițica i-au numărat steagurile: „Grea misie, misia de polițai... și conul Fănică cu coana Joițica mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și papă tot, că sătulul nu crede la ăl flămând...“ (Actul I, Scena II) 4.5. Marea întâlnire politică Scena discursurilor de la întâlnirea politică din Actul III este antologică. Acesta este punctul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
În parteacea dintâi s-au pus foarte pe scurt oarecarele din céle mai trebuincioase și mai de folos ale sfintei beserici și ale sfintelor / taine, carele sânteți datori să le știți și să le păziți nu numai voi, ce și bieții creștini prin mijlocul vostru“. „În partea a doao s-au pus învățătura asupra ispovedaniei, ca să știe fieștecare duhovnic cum să cade să îndreptéze și cu ce mijloc trebue să ispoveduiască pre cei ce vor veni la dânsul“. „În partea a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
joc este nu numai onoarea fetei, ci și a celorlalte încă nemăritate, pentru că după logodnă, Eftimie a început să-și vizite ze viitoarea mireasă cu acordul părinților și sub privirile vecinilor. Ruperea logodnei ar provoca zvonuri și bârfe cu privire la reputația bietei fete. Și ce mai încolo și-ncoace, nunta trebuie să se facă, de oare ce șer tă rea sa cheltui se o grămadă de timp și de bani cu pregătirile. Apoi Ef timie nu este chiar așa cum a fost de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și aruncă cu ce-i vine la îndemână, „până încât și capul să mi-l spargă cu o oglindă de nuc s-au nevoit“. ținta furiei feminine se în dreaptă și asupra soacrei care beneficiază de același tratament. „Pă o biată mumă bătrână ce o am, tot floarță și scroa fă bătrână apu ru rea o face, tifle și scuipiri și mumă mea de la dânsa au luat“, povestește fiul. Cum violența domestică are doi protagoniști, soborul conchide că cei doi soți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a gă sit în târg pe un mușteriu ce tocmai cumpărase opt coți de stam bă șa liu și pe care i-a re cu nos cut imediat, după flori, că erau ai lui și nu l-a lăsat pe bietul om până n-a venit cu el la Mitropolie și a mărturisit în fața tuturor că Sma ran da îi vân du se stam ba. La separa rea, in tervenită după 20 de ani de căsătorie, Păun bucătarul nu vrea să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
va face liberi!" În societățile mai stabile, unde asemenea îndemnuri trec de la o generație la alta de secole, fără hiat, regula veracității e de la sine înțeleasă, iar rezultatele ușor de observat. La noi, tendința de a scuza abaterea de la regulă ("Bietul om sub vremi"!) e încă vie, ca și aceea de a repartiza culpa socială uniform, ceea ce echivalează practic cu negarea oricărei vinovății. S-au putut sesiza, în manifestările publice din ultimul timp, convertiri spectaculoase, ambiții nedisimulate de putere, agresiuni la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
la Piata Sfintei Fecioare, luminată cu gaz și plină de magazinele acelea pariziene... E inutil să-i ceri cuiva să-ți arate locul unde și-au dat primii pumni Churriador și Rodolfo sau unde își vindea prăjelile Pegriote. O, doamne, bieții oameni, habar nu au de nimic!"11. Din acest fragment se poate constata puternică influență ce o avea ceea ce numim "Parisul textual" în formarea unei imagini preconcepute, stereotipice, de loc comun, asupra vechiului oraș ce va deveni în curând, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
en la encrucijada nacional 34 că relațiile culturale dintre Franța, leagănul culturii europene, si America Latină existau într-un singur sens: admirație din partea asta de lume și indiferență sau dispreț de partea cealaltă. Până într-atât încât, continuă Sábato, în timp ce un biet popor sud-american dădea limbii franceze trei dintre marii săi poeți, revista "Paris Match", în numărul 12 din februarie 1955, aproape la un secol de la nașterea lui Lautréamont, continuă să creadă că poporul asta se află la tropice și, "ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
se poate elibera, iar dramă să nu este doar lipsa de comunicare cu semenii, ci eșecul în a găsi o punte de dialog cu Dumnezeu. Încercările sale repetate de apropiere de instanța superioară, care a întors spatele fără concesii acestei biete ființe care este omul, deoarece "chiar și necredinciosul aspiră să stea de vorbă cu Unicul" 18, reprezintă cea mai dureroasă limită a lui Cioran, încât se întreabă dacă viața nu este cumva "un pseudonim al lui Dumnezeu." Cioran îl provoacă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
condamnă oamenii era tipic masculin, "nu al unei ființe umane mai presus de sexul sau, ci ca un tată", lipsind "Mama", cea care iartă mereu, care își deschide întotdeauna brațele fiului când "acesta fuge din fața mâinii ridicate sau maniei paterne. (...) Biată și imperfecta noastră concepție despre un Dumnezeu cu barbă lungă și cu o voce de tunet, care impune precepte și pronunța sentințe (...)" are nevoie de compensație, de crearea unui Dumnezeu mai milostiv. Dat fiind că nu se poate concepe un
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
situația, locul, peisajul. Când acesta scrie: În ceea ce privește amintirea lui Rodolphe, ea o avea acolo, în fundul sufletului ei și acolo a rămas, măi solemnă și mai nemișcata decât o mumie a unui rege într-un subteran", se întreabă Sábato: "credeți că biată Emma este în stare să descrie cadavrul bărbatului iubit?"29. În realitate, cel care este peste tot in opera este autorul însuși, el este cel care vorbește prin personajele sale. Sábato vorbește despre Flaubert că despre o ființă suferinda, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
căutând în arta scurtarea distanței dintre viața reală și fantezie, salvarea viselor de a se transformă în "realități banale, iar iubirile sublime în irizorii locuri comune". Salvarea eroinei lui Flaubert este sinuciderea, căci, se întreabă Sábato: "Ce putea să facă biată nefericită decât să se sinucidă? Iar, prin sacrificiul acelei biete nefericite, acelei ridicole romantice de țară, Flaubert (în mod trist) se salvează"30. Dar oare se salvează Flaubert? se întreabă Sábato. Răspunsul lui Sábato spune totul: "Dumnezeu să-l ajute
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
salvarea viselor de a se transformă în "realități banale, iar iubirile sublime în irizorii locuri comune". Salvarea eroinei lui Flaubert este sinuciderea, căci, se întreabă Sábato: "Ce putea să facă biată nefericită decât să se sinucidă? Iar, prin sacrificiul acelei biete nefericite, acelei ridicole romantice de țară, Flaubert (în mod trist) se salvează"30. Dar oare se salvează Flaubert? se întreabă Sábato. Răspunsul lui Sábato spune totul: "Dumnezeu să-l ajute!"31 Unul din episoadele cele mai triste din viața lui
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
singurătate, ci și din momente de comuniune și dragoste. Pentru că, dacă ar prevală disperarea, ne-am lasă toți pradă morții sau ne-am sinucide și nu se întâmplă deloc așa."69 Sábato respinge sinuciderea, pentru că el continuă să creadă în "biată făptura care este omul", chiar dacă mărturisește că în tinerețe a avut de mai multe ori tentația sinuciderii, dar s-a salvat, când a inteles câtă suferință ar provoca celor pe care moartea să i-ar îndurera, pentru că întotdeauna va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
sensul grosolan al cuvântului, "însă se face dimineață, tânărul își amintește multe lucruri în noaptea aceea, își amintește de oameni foarte umili, ca Humberto J. D'Arcángelo, care l-au ajutat când îi era mai rău, își amintește de o biată servitoare care l-a luat la ea și l-a hrănit (...)"81. Își mai amintește tânărul și o frază a lui Saint Exupéry, care spune că viața este ca un război, este atroce, dar, dacă eu mă sinucid, pentru că am
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
apar în românele sale, la întrebarea dacă crede sau nu în Dumnezeu: Modestele mesaje pe care Divinitatea ni le dă ca să ne spună că există. Și nu numai prin ființele inocențe din natură, ci și prin eroi anonimi că acel biet om care, în incendiul unei case amarate, intră de trei ori ca să-i salveze pe cei trei copilași lăsați singuri în casă și moare în a treia încercare. Asta ne arată că nu totul este mizerabil, murdar și sordid pe
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
port, cu chipurile brăzdate de lacrimi, isi vedeau propriile mame, fii și frați cum se pierdeau în moarte, căci nu mai aveau să-i vadă niciodată.(...) Și, străbătând acest teribil ținut Leviatán, pe malurile călcate pentru prima dată de acei bieți imigranți, mi s-a părut că aud tânguitul bandoneonului lui Troilo: Când tristețea și tumultul din Buenos Aires/ Mă fac să mă simt și mai singur, / caut pe inserat o mahala / de unde mă uit înapoi, prin tărâmul asta de juma de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]