7,041 matches
-
2003 - Galeriile Universități „Ștefan cel Mare Suceava - 40 de ani de învățământ superior sucevean - a prezentat Gr. Micu 2003 - Salonul anual al filialei U.A.P. Iași - Wold Trade Center, au prezentat Valentin Ciucă și Silvan Ionescu 2003 - Centrul Cultural German - Cenaclul Universității „Al. I. Cuza“, „Ștefan Luchian“, a prezentat prof. Cleopatra Mociuțchi 2004 - Salonul anual al filialei U.A.P. Iași - Wold Trade Center, a prezentat Valentin Ciucă 2005 - Universitatea „Al. I. Cuza” - Sala pașilor pierduți - a prezentat prof. univ. G. Macarie
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
soare, din Carul Mare, din humă, din cărbuni, din nebuni, din mine, din tine, mor, tulburător, în vii, Amin! ȘTEFAN BOBOC -PUNGEȘTEANU Născut la 14 mai 1932, în localitatea Pungești județul Vaslui. Poet, epigramist, umorist, prozator. Membru f ondator al Cenaclului Artelor IAMC Vaslui; membru al Societății Culturale „Anton Pann”, Rm. Vâlcea; membru al Uniunii Epigramiștilor din România. Membru senior al Academiei Libere”Păstorelʺ Iași. Cărți publicate: ȘI ʺBOBOCII ʺ ZÂMBESC, editu ra D.I.G . Iași 2006, versuri umoristice. R-D CINILE CONTINUITA
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Iași) Poet și epigramist, absolvent al Facultății de Electrotehnică din Iași, membru al Uniunii Epigramiștilor Români și al Academiei Libere Păstorel, Iași, redactor șef al revistei satirice Booklook, obține numeroase diplome și premii la concursurile din țară, colaborator la diverse cenacluri, despre care Ion Arhip scria: „Printre remarcabilele talente se află și Eugen Deutsch, un umorist cu „vechi state de serviciu”, un „academician” ce dă grupării din Iași multă p restanță .” Nu întâmplător acad. Valeriu Cotea îi găzduiește producțiile „cotnărești” în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
n. 16 iunie 1939, comuna Oltenești (Cordeni) Vaslui) Studii: Facultatea de Filologie București, Co laboreaz ă cu versuri la ziarul „Rulmentul” Bârlad, la Sportul popular, Scânteia tineretului, Viața studențească. În anii 1970 - 2008, profesor de limbă română, membru activ al Cenaclului de epigrame Academia Liberă „Păstorel”.Publicat în 5 ant ologii de epigrame. Volume personale:”Petale de gând (Cvinarii - 2005) și „Urzicare, epigrame și rondeluri țepoase” (2009). Ca orice român, înalță și el osanale vinului de la Co tnari: Prin țara românească
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a valorifica produsele obținute Obiective de referință 4.1 să găsească utilizări adecvate lucrărilor elaborate 4.2 să realizez activități de prezentare a lucrărilor/creațiilor proprii sau în grup Activități de învățare • realizarea unor afișe/postere; • prezentarea unor creații în cadrul cenaclului școlii; • popularizarea celor mai valoroase lucrări prin revista școlii; • organizarea unor tombole cu lucrări proprii; • activități de decorare a unor spații în diverse ocazii; • organizarea de serbări, spectacole, expoziții și concursuri; • lansări de broșuri, reviste, cărți sau casete audio. III
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
rară, devine centrul unei strălucitoare și impunătoare grupări de poeți. Cu toate constatările ulterioare, rolul său în pregătirea celui dintâi Parnasse contemporain este indiscutabil. Gautier însuși recunoaște meritul lui Leconte de Lisle “de a fi grupat in jurul tău un cenaclu... tineri poeți care îl admiră pe bună dreptate și care îl imită cât pot mai bine”. Într-o prezentare a grupului, Mendes a surprins cu o fină intuiție caracterul omogen al mișcării, ca și contradicțiile ei:”n-au existat poeți
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a fost acuzat că a adunat bani pentru organizarea funeraliilor, care s-ar fi desfășurat după un ritual de tip legionar. În realitate, cheltuielile fuseseră suportate de „Asociația nevăzătorilor”, unde George Fonea era încadrat ca funcționar, dar conducea și un cenaclu literar, iar văzătorii care supravegheaseră totul se prefăceau că nu știu că ritualul era cel ortodox și că nu a fost nevoie de nici o organizare specială, pentru că preoții știau ce au de făcut. Ceea ce aveau efectiv de ascuns cei puși
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
întrebarea - pusă de sus, ca unei provinciale - Ce înseamnă a fi reprezentatativ?! Din exilul parizian, devenit între timp diaspora, se aflau acolo Oana Orlea, Rodica Iulian, Mircea Iorgulescu și Alexandru Papilian. Pe Rodica o cunoșteam de când am fost la primul cenaclu bucureștean. Nu mai țin minte cine și ce a citit, dar felul în care vorbea ea m-a făcut să frecventez o bună bucată de vreme cenaclul acela. Prin 1982 sau 1983 ea a scris o cronică excelentă pentru Europa
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Iorgulescu și Alexandru Papilian. Pe Rodica o cunoșteam de când am fost la primul cenaclu bucureștean. Nu mai țin minte cine și ce a citit, dar felul în care vorbea ea m-a făcut să frecventez o bună bucată de vreme cenaclul acela. Prin 1982 sau 1983 ea a scris o cronică excelentă pentru Europa Liberă despre volumul meu Linia vieții. Dat fiind că în sumarul lui se aflau și poemele din cauza cărora a fost retrasă de pe piață revista Tribuna, volumul a
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
am priceput eu mai bine, pentru că nu voiam să-mi reproșez nimic. Pe de altă parte, voiam să mă fac de râs, să termin odată cu literatura și să mă apuc serios de medicină. Cu proza respectivă m-am prezentat la cenaclul condus de Mircea Zaciu. Nu m-am făcut de râs, cum speram. LuiZaciu i-a plăcut. A luat-o și a dus-o la Tribuna. C.Ș.: Ai debutat deci la Tribuna! În ce an? A.B.: Am debutat în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
partid la Cluj în perioada aceea? A.B.: Nu mai știu. Oricum, mulți din jurul meu plecaseră la București, și Ion Alexandru, și Blandiana. C.Ș.: Pe Blandiana când ai cunoscut-o? A.B.: Am cunoscut-o când eram student. Frecventam cenaclul lui Zaciu la Casa Studenților. Acolo veneau și mulți redactori de la Tribuna. Așa l-am cunoscut pe Romulus Rusan, soțul Anei Blandiana, de fapt, pentru noi, Doina. M-am împrietenit cu el foarte repede. Eram cei doi de alte profesii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
fapt, pentru noi, Doina. M-am împrietenit cu el foarte repede. Eram cei doi de alte profesii: el era inginer, eu medic. Îi vizitam foarte des. La ei acasă era o atmosferă foarte culturală. C.Ș.: Cine mai venea la cenaclul lui Zaciu? A.B.: Veneau foarte mulți tineri. Păunescu printre alții. Foarte tânăr, nu știu dacă publicase ceva, dar mi-aduc aminte că era pus pe fapte mari. C.Ș.: L-ai mai văzut pe Păunescu în ultimul timp? Ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
dacă pot sparge zidul. Să-l zgândăr și să mă întorc și să spun că am greșit drumul nu-mi place. După aceea nu am mai vorbit, nu l-am văzut o lungă perioadă de timp. Începuse toată povestea cu Cenaclul Flacăra. M-am dus la două spectacole ale lui la Cluj. Eram mort de curios să văd cum arată. C.Ș.: Și cum arăta? A.B.: Era bolnav în ziua aceea și înconjurat de tot felul de vraci. Locuia la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
doctor. Eu nu mai sunt medic, dar pot să-mi dau seama. Ce nevoie ai de curtea asta?”. Asta a fost una dintre discuții, iar cealaltă a fost când l-am întrebat: „Tu chiar crezi ce susții, ce afirmi în cenaclu?”. Și mi-a răspuns: „Da, cred”. „Bine, atunci îți respect opinia.” L-am văzut la aceste două spectacole și mi s-a părut că făcea și niște lucruri bune, pe lângă relele pe care lumea i le scotea la suprafață. Niciodată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
mi-a răspuns: „Da, cred”. „Bine, atunci îți respect opinia.” L-am văzut la aceste două spectacole și mi s-a părut că făcea și niște lucruri bune, pe lângă relele pe care lumea i le scotea la suprafață. Niciodată în cenaclu nu a fost spusă poezie proastă. Poezia pe care o citeau și o reciteau actorii era de bună calitate, de primă mână. Or, la niște oameni cum erau aceia și care credeau în Păunescu, era un fenomen util de răspândire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Știu că din cauza ploii s-au produs niște scurt circuite, că lumea s-a înghesuit spre poartă și ar fi fost chiar victime. Nu pot să spun cu siguranță. Asta este ceea ce am auzit. C.Ș.: Să ne întoarcem la cenaclul lui Zaciu. A.B.: Da, pe vremea aceea era un cult al lui Blaga. Textele lui circulau din mână în mână în fascicule bătute la mașină. Era încă interzis. Mai circula și scrisoarea pe care o adresase Comitetului Central în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
că i-au luat de la cămin pe mai mulți care cântaseră „Hora Unirii”. Așa că n-am trecut pe la facultate o săptămână, am stat ascuns la un șofer de la Salvare. C.Ș.: Mi-ai spus că mulți dintre cei care frecventaseră cenaclul lui Zaciu, Ion Alexandru, Blandiana, plecaseră la București. Apropo, Ion sau Ioan Alexandru? A.B.: Cum să-ți spun? Ion. Inițial, Ion. Ion Alexandru a debutat strălucit. Țin minte că eram la ședința aceea de cenaclu în care și-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
dintre cei care frecventaseră cenaclul lui Zaciu, Ion Alexandru, Blandiana, plecaseră la București. Apropo, Ion sau Ioan Alexandru? A.B.: Cum să-ți spun? Ion. Inițial, Ion. Ion Alexandru a debutat strălucit. Țin minte că eram la ședința aceea de cenaclu în care și-a citit niște poezii care erau de o noutate și de o prospețime extraordinare. Mi-aduc aminte de niște versuri ale lui pe care le-a citit în acel cenaclu: „De pe Neva, Aurora scuipă sfinții-n mănăstiri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
minte că eram la ședința aceea de cenaclu în care și-a citit niște poezii care erau de o noutate și de o prospețime extraordinare. Mi-aduc aminte de niște versuri ale lui pe care le-a citit în acel cenaclu: „De pe Neva, Aurora scuipă sfinții-n mănăstiri...”. Ce cale lungă până la Ioan Alexandru de azi. O distanță extraordinară. Cu el am fost foarte bun prieten în perioada studenției, înainte de a se muta la București. A făcut un an sau doi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
uratul la Palatul Mitropolitan din Iași, unica modalitate de a ne exprima recunoștința către Înaltul Prelat. Prof. Dr. Zoe Caraman de la Catedra de Neurologie a I.M.F. Iași, din familia unui emigrant politic basarabean, a organizat Începând cu anul 1943 un cenaclu literar studențesc. În fiecare vineri În casa doamnei profesor avea loc reuniunea cenaclului la care participa un număr restrâns de studenți: cele 3 fiice ale familiei Caraman, 4 studenti basarabeni, 14 tinerii poeți - George Mărgărit, Alecu Popovici, Florin Modreanu, Gh.
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
către Înaltul Prelat. Prof. Dr. Zoe Caraman de la Catedra de Neurologie a I.M.F. Iași, din familia unui emigrant politic basarabean, a organizat Începând cu anul 1943 un cenaclu literar studențesc. În fiecare vineri În casa doamnei profesor avea loc reuniunea cenaclului la care participa un număr restrâns de studenți: cele 3 fiice ale familiei Caraman, 4 studenti basarabeni, 14 tinerii poeți - George Mărgărit, Alecu Popovici, Florin Modreanu, Gh. Nichituș și alți câțiva. Speranța refugiaților basarabeni de a se reîntoarce acasă se
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Țării (1998ă. Cazacliu Grigore s-a născut la 20 ianuarie 1892; școala primară, gimnaziul și liceul tehnicoagricol le-a urmat la Soroca, iar studiile universitare la Kiev și la Iași. A studiat la Iași Agronomia și Dreptul și a frecventat cenaclul revistei ”Viața Românească”, unde a fost remarcat de criticul Garabet Ibrăileanu. În timpul războiului a fost mobilizat Într-o unitate rusească de pe frontul românesc. În luna iunie 1917 s-a constituit Comitetul Ostășesc Moldovenesc de la Iași (Andrei Scobiola - președinte, Vasile Țanțusecretar
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
prea cuminte!), până astăzi, rareori... obraznic... V.P.: Ați fost student la Universitatea Al. I. Cuza din Iași (1960-1965). Cam în acea perioadă, Cezar Ivănescu, Dan Laurențiu, Adi Cusin, N.Tutureanu erau și ei studenți. I-ați cunoscut? Ați frecventat împreună Cenaclul Universității, unde mentor era Al. Husar? C.C.: Da, am fost, i-am cunoscut, atâta doar că "cenaclurile" mele erau bibliotecile. Ce mai, tânăr studios, asta e, mi-a plăcut învățătura, cartea...Da, i-am prețuit pe toți, mai ales pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
1960-1965). Cam în acea perioadă, Cezar Ivănescu, Dan Laurențiu, Adi Cusin, N.Tutureanu erau și ei studenți. I-ați cunoscut? Ați frecventat împreună Cenaclul Universității, unde mentor era Al. Husar? C.C.: Da, am fost, i-am cunoscut, atâta doar că "cenaclurile" mele erau bibliotecile. Ce mai, tânăr studios, asta e, mi-a plăcut învățătura, cartea...Da, i-am prețuit pe toți, mai ales pe Dan. În facultate nu mi se declanșase patima scrisului poetic, original. Poezie... serioasă am început a isca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
nevoia de gazetari și n-am ezitat...Amintiri câte-n lună și stele, eram șef la secția de cultură, publicam de toate (recenzii, cronici, reportaje, anchete, știri, interviuri...). Am debutat oarecum semnificativ cu versuri în reviste din Cluj, unde frecventam cenaclul "Tribunei"...Da, am învățat repede ungurește, m-am simțit excelent între semenii locului, deopotrivă români și maghiari. Eu traduceam pe prietenii mei poeți maghiari în românește, ei pe mine în graiul lui Petöfi. A fost frumos, romantic, poate eram și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]