6,287 matches
-
a căit! Zi de Post 12.04.2006 Ziua Începi cu o rugăciune Completezi cu fapte bune Dorești mult să miluiești Tot ce În cale Întâlnești Vezi un copilaș plângând Și o Mamă, greu oftând Cauți să-i ajuți la chin Dar ispitele te țin Te trag la alte fapte Și te duc la rău departe Unde-i muzică și joc Și se Învârt cărți de noroc Mai departe poposești, Alte rele Întâlnești. Vezi un frate silitor Te cinstește binișor Cu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pe rând. Se duc și se grăbesc Eu cu ce mă pregătesc? Fapte bune de-aș lucra, Mântuire aș lua Sufletul e Întristat Că puțin am lucrat. Și mă Îndeamnă La lucru bun, Să am grijă nu s-amân La chinuri să nu meargă Și mă-ndeamnă să muncesc Pe lume cât mai trăiesc. Munca este o comoară! Cine o cinstește, Bine se pregătește Și este Binecuvântat De cu cinste a lucrat! O, ce n-aș Da! 08.06.2006 Doamne
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
o viață eu? Zeci de ani cât am trăit, Tot păcate am săvârșit Spovedindu-mă mereu Am aflat de Dumnezeu! Dumnezeu Cel din Vecie Se jertfește-n Liturghie La Biserică să vin Acolo-i Sânge Divin Ce ne scoate de la chin De la chin, de la nevoi, Însă ce preț Îi dăm noi? Astăzi mulți cu multă carte De la slujbă stau departe... Cei ce-ascultă În trecut, Duhul bun n-au cunoscut Azi În lume, fiecare Caută câte-o valoare Când din lume
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
eu? Zeci de ani cât am trăit, Tot păcate am săvârșit Spovedindu-mă mereu Am aflat de Dumnezeu! Dumnezeu Cel din Vecie Se jertfește-n Liturghie La Biserică să vin Acolo-i Sânge Divin Ce ne scoate de la chin De la chin, de la nevoi, Însă ce preț Îi dăm noi? Astăzi mulți cu multă carte De la slujbă stau departe... Cei ce-ascultă În trecut, Duhul bun n-au cunoscut Azi În lume, fiecare Caută câte-o valoare Când din lume vom pleca
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Iisus! (Acestea le-am Învățat de la Tatăl meuă Străinul Străin am fost odată Străin și alungat Nici frați n-avem, nici tată Nici Mamă-ndurerată Să-mi mângâie vreodată Obrazu-nlăcrimat Dar Te-am aflat pe Tine Iisuse prea iubit! În chinuri și suspine La mulți le-a fost rușine Să vină lângă mine Tu singur ai venit Necazurile toate La Tine m-au adus De atunci Îmi ești de toate Milă și Dreptate Tată-mi ești și frate Și Mamă, Tu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
slab se-mpiedica Se-mpiedica-n veșmânt Și cade jos la pământ Fața Lui de sânge plină Se proptează În țărână Iar peste El, Crucea grea La Pământ Îl apăsa Vezi, creștine, ce-ai lucrat Când Porunca ai călcat? Câte chinuri, câtă jale Pentru păcatele tale? Și ostașii Îl sculau Și cu biciul Îl loveau Stă Măicuța și privește Inima i se topește! Neîncetat se strigă: Moarte! Iar Pilat s-a temut foarte De Iisus nu s-a Îndurat La moarte
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cerți Și cu lacrime amare Te rog să mă ierți Dă-mi răbdare-n suflet Să mă-ntorc În turmă, Dă-mi și ajutor, Bunule PĂSTOR! (Culeasă de la Biserica din Jerusalem 2003) Când Povara... Când povara mă apasă Și când chinul este greu Singur, mă Închid În casă Și mă rog, Lui Dumnezeu Căci Scriptura ne Învață Că orice Îi cerem Lui Ne va da acum, În viață Din belșugul Cerului Când furtuna se-ntețește Și când valurile gem Sufletu-mi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ce nu le-au stins stăpânii. Nu au nici nume, nici părinți, nu au nici soare în lucarne, obiecte prețuind arginți, un număr scrijelit în carne. De unde sunt, de unde vin? De peste mări, din iarmaroc, născuți sub bici și morți în chin, fără răsplată și noroc. I-aud cum murmură șoptit un cânt mocnit, plin de durere, mă-nchin la ei și plec smerit, purtând povara în tăcere! Conform ultimelor recensăminte, la o populație de peste 11 milioane de locuitori Cuba are 64
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și erau atât de groaznice, încât toți gândeam că toate corăbiile se vor scufunda dintr-un moment în altul. Oamenii erau peste măsură de istoviți și doreau să moară cat mai curând, în dorința de a fi izbăviți de asemenea chinuri" ("Jurnalul de bord al lui Cristofor Columb", Editura Artemis 1992, pag.303-306). De reținut în acest context, conform informațiilor oferite de călugărul Barto-lomé de Las Casas, cel care la jumătatea secolului al XVI-lea avea să redacteze un rezumat după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
rotație de la brațe și mîini la venele de la picioare. O venă Își revine În timp. Chiar și-așa, era nevoit să se injecteze În piele cam o dată la două doze. Dar nu ceda și nu „Împielița” doza decît după un chin de jumătate de oră de căutat, răscolit și curățat acul Înfundat cu sînge-nchegat. Unul dintre primii mei clienți era un tip din Village pe nume Nick. Nick picta - asta atunci cînd se-ntîmpla să facă ceva. PÎnzele lui erau foarte mici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
două zile, asigurând o dublă ofensivă la nord și la sud, iar lui Alekseev: „J’espère que vous vous ferez un point d’honneur de ne pas laisser prendre Bucarest“.](Ibidem.) Vorbe deșarte, nimic nu fac. Noi treceam prin toate chinurile, speram și deznădăjduiam, nu de victoria finală, dar de învingerea vremelnică. Ionel era foarte nenorocit, fiecare lovitură răsuna în el, i se părea că este răspunzător față de fiecare mort, de fiecare rănit. Lumea înnebunise, toți își as cundeau ce aveau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sau prin satele ne încăpătoare de-a lungul Dunării. Numai mama era tot la Florica, nici nu bănuia că armata vrăjmașă ajunsese la Dragoslavele și că dintr-o zi într-alta putea s-o calce. Noi, care trăiam într-un chin la București, eram mul țumiți s-o știm liniștită cu nepoții ei cei mici, căci Lia venise în oraș, unde organizase spitalul din Școala Centrală. Câtă vreme am avut speranța unei opriri a inamicului, am lăsat-o acolo, telefo nându-i
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să-i adauge(Toate amănuntele ocupării Bucureștilor sunt povestite în memoriile lui Emil Petrescu. (N.a.)): „Wird sind nicht Gäste, sondern Sieger“.(„Noi nu suntem oaspeți, ci învingători“ (germ.).) De aici înainte suntem sub potcoava lor. Doi ani va ține acest chin și acest întuneric. Vorba strămoșească: „Ne-a călcat vrăjmașul“, atunci am înțeles-o în toată oroarea ei. Când le auzeam tropotul pe stradă, când zăream pe unul din ei, parcă simțeam o durere fizică și parcă, într-adevăr, ne călcau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
înlăturarea și înlocuirea cu cei trecuți la dânșii. Telefoanele ne fură ridicate din prima oră. Apa însă nu au oprit-o; lumina funcționa tot timpul. Piață se făcu în zilele dintâi. Astfel că, la început, nu am suferit materialmente, dar chinul moral era groaznic, căci auzeam încontinuu bubuitul tunurilor și acum nu mai știam ce însemna, nevoind să credem zvonurile răspândite de vrăjmaș. La spital am fost zilnic, ca să vorbesc cu fie care soldat, doamnele celelalte nu mai veneau. Am dus
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Costache ca să vorbească mamei de regularea administrației [la] Florica. El primise petiția mamei, dar nici nu mai știa de ce este vorba. Ne istorisi certurile germanilor cu bulgarii și luarea din mâna acestora a administrației Dobrogei. Vederea acestui om era un chin pentru noi, atât era de inconscient de datoria lui și de situațiunea țării față de vrăjmaș. Din fericire nu ne lăsam abătute. Mariuța era foarte zdravănă; deși cu bărbatul la Săveni, doi copii mici în paza ei și dânsa necon tenit
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ca să vadă la ce treabă m-au pus și de ce nu pot merge la ei. Să râdă și ei de starea noastră. Numai pe morți îi pizmuiesc, căci nu mai au de suferit, nici de îndurat după trei ani de chin.“ În fine, un alsacian, întrebat de ce nu e pus pe frontul francez ca să-și apere țara, ne arătă simțimintele lui pe față: „Pe frontul francez nu ne trimit pe noi. N-au încredere, nu ne permit nici primirea, nici trimiterea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de dipreț pentru cei care au lucrat cu nemții. Se simțea atmosfera adusă de demobilizații din Moldova.]( Ibidem, pp. 358-360.) la bucurești înapoierea la bucurești. atmosfera de acolo Atunci se împlini și termenul pentru plecarea mea. Călătoria a fost un chin, nici nu m-aș fi putut sui în tren dacă d. Wangler nu mi-ar fi luat biletul de la Râmnic și nu ar fi ocupat locul până m-am suit în vagon. Era o adevărată bătaie; din aceeași familie, unii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a mamei, care dădea pe terasă și avea destul soare, dar aceasta nu i ajunse, găsea casa așa de urâtă, așa de întunecoasă, încât Ionel nu o putea aduce aici decât cu mare greutate și cât o ținea era un chin; mai ales bombănea în contra foișorului, care era așa de plăcut primăvara, toamna și chiar iarna, cu ferestrele lui mari și soarele de dimineața până seara. Se gândi atunci să-i facă pe plac și schimbă (în chip greșit) această parte
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pas cu pas, Ca un copac care avea picioare. Trăiam ferice printre oameni, Ei mă vedeau, dar nu știau că sunt. Atâta timp tot tăbârcesc în cârcă, Însă desagii par la fel de goi. Mi s-a părut că viața e un chin, Dar am văzut că e numai o caznă. Întotdeauna o durere e mai mare ca alta, Întotdeauna pietroiul e de vină, nu dalta. Îmi plac zăpezile târzii Și mieii ce se nasc devreme. M-aș da de trei ori peste
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
îl dea jos. Apoi veni rândul cămășii, care o descheia nasture după nasture, în ritmul muzicii. Ne-am distrat teribil pentru că Măric avea sub cămașă un maieu, lipit de corp, care nu a mai putut fi dat jos, cu tot chinul stripteuzei de la bar. Măric era foarte bine dispus, deși nu băuse prea mult, își înfășură după gât eșarfa fetei și dansa în ritmuri exotice în jurul fetei. După seara asta, a doua zi, bineînțeles că primul tabloul care l-a pictat
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
absolute". Un al patrulea mit este cel "erotic", cel din "micile poeme bucolice" dar și din "poezia filosofică" a Luceafărului. Expresia lui este variată, într-un loc "sugerează voluptatea adormirii", în altul "melancolia incompatibilității dintre bărbat și femeie, nostalgia neîmplinirii, chinul dulce, oximoronic". Mitul "oniric" stă la baza unor poeme și proze ce "imaginează lumile posibile, spațiile cosmice, tărâmurile în care stăpânește o altă ordine și crește o altă floră", totul într-o existență paradisiacă, scăpată din rosturile mașinăriei lumii istorice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cu nimic de un deal oarecare. Între semeața și stearpa stâncă de odinioară și blândul deal, e o singură deosebire: entropizarea; și o singură cauză: eterna mișcare a materiei, În forme fizice, chimice și biologice. Să nu credeți că astfel chinul stâncii a luat sfărșit! În scenă a intrat și omul. Ca cioban, agricultor ori miner. Căci multe dintre aceste recifuri au ajuns cariere de piatră pentru construcții, dar de fapt pentru a Împrăștia ceea ce natura a adunat, ordonat cândva Într
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
prin lungirea liniei verticale, probabil ca semn distinctiv față de alte confrerii, dar și semn apotropaic și de biruință și apărare, de la Constantin cel Mare încoace). Veșmântul oficial al membrilor ordinului era o capă neagră purtată pe fond roșu, simbolizând, poate, chinurile Mântuitorului sau lupta dintre pasiuni și virtuți. în multe mitologii, dragonul este un simbol proteic legat de luptă și schimbare. „Mahâbhârata”, de exemplu, transpune mitul unui sfârșit de lume, urmat de o renaștere. Monstrul Ašvatthâman , cel răpus de Pândava, reprezentând
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
oferite de sistemul bancar. Deloc surprinzător, bănci internaționale majore precum Banque Nationale de Paris și Crédit Lyonnais s-au retras din zona anarhică financiar a francului (acum euro), iar sistemele bancare din Congo-Brazzaville, Chad și Republica Centrafricană sunt, se pare, în chinurile morții. Desigur, puțini politicieni corupți ignoră bunul public, deoarece cumpărarea popularității, chiar cu banii altora, este esențială pentru a-și menține puterea. Astfel, autenticele realizări sociale și economice ale președintelui Suharto în Indonezia explică sprijinul pe care regimul său a
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
înfometare în masă, din regiunea Donului și a Volgăi, și care a înființat la Holmogor primul lagăr de exterminare din istoria modernă). Și tot așa, rămâne o nedreptate internațională, nejudecarea și nepedepsirea crimelor înfăptuite de comuniști în România, uciderea în chinuri groaznice fizice și morale a peste 800.000 de oponenți ai politicii comuniste, exterminarea masivă a intelectualilor, a politicienilor, a celor care au organizat și întreținut economia națională a României, exterminați în închisori politice de sinistră aducere aminte (Sighet, Jilava
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]