6,513 matches
-
de Iuda Iscarioteanul, apostolul ale cărui coordonate demonice au fost stabilite chiar de textul evanghelic : „«Și unul dintre voi este Diavolul !» Iar El zicea de Iuda, căci acesta avea să-l vândă” (Ioan 6, 70) ; sau : „Și când a fost Cina cea de taină, Diavolul pusese deja În inima lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, gândul vânzării” (Ioan 13, 2) ; sau : „Și după Îmbu cătura de pâine, intrat-a atunci Satana În el” (Ioan 13, 27). Prin legendara sa trădare, Iuda
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care au aripioare și solzi” ; cf. Leviticul 11, 9) și știuca În mod special sunt - Încă din Evul Mediu - un aliment foarte uzual În bucătăria tradițională a evreilor din centrul și estul Europei <endnote id="(421, pp. 42-46)"/>. Prepararea pentru cina de vineri, de sabat, a Gefillte Fish („pește umplut”, mai ales știucă) a dat naștere În această zonă unei zicale evreiești : „Fără pește nu e Sabat” <endnote id="(248, p. 161)"/>. „Și vă hrăniți cu știuca/ umplută de Sabat”, spune
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a înmânat o punga cu pliante care conțineau informații despre zona în care ne aflam, programul pentru cele patru zile și un suvenir. Ajunși în cameră, m-am uitat pe program și am văzut că sâmbată era întâlnirea colegială, după cină, între orele 10-12. La plecare mă gândeam că pot merge în sabat la o biserică în oraș. Vineri seara, la ora 20,45 m-am retras în cameră și m-am rugat Domnului să mă ajute să nu calc Sabatul
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
zilei la cameră. Deoarece majoritatea colegilor au stat până dimineață, a doua zi, programul nu s-a mai respectat, iar micul dejun s-a lungit până spre prânz. S-a hotărât ca prezentarea colegială să se facă sâmbătă seară, la cină. Deoarece era program de voie până seara, un coleg de grupă de-al soțului ne-a invitat la el acasă, pentru câteva ore. Eu l-am rugat pe soțul meu să-mi permită să mă retrag la cameră, iar ei
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
grele pe care, din nefericire, conducătorii lor le trec cu vederea deoarece, de multe ori, se complac în ele. Ceea ce am văzut aici, nu am văzut în altă comunitate. Membri... dându-se la o parte din fața prezbiterilor care le serveau Cina Domnului. Nici chiar copiii prezbiterilor nu serveau pâine și vin din mâinile tatălui lor, spunând că nu este pocăit. Am găsit o mărturie scrisă de E.G.W. care se potrivea aproape identic cu situația ultimelor zile din comunitatea noastră și
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
într-un castron de lemn. Uneori puteai vedea în ochii bătrânului câte o lacrimă. Singurele cuvinte care îi erau adresate erau scurte avertizări, atunci când scăpa furculița sau mâncarea. Nepoțelul de patru anișori privea totul în tăcere. Într-o seară, înainte de cină, tatăl a observat că băiețelul său se joacă cu niște bucăți de lemn pe care le zgâria. Cu blândețe, a întrebat copilul: „Ce construiești acolo, micuțul meu?” „Eeei, fac un vas mic pentru tine și mama ca să mâncați atunci când am
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
să ceară bani la cineva. Ascultați cuvintele sale: “Niciodată nam simțit mila Domnului mai bine decât în clipele acestea, când, după gustarea de dimineață n-aveam nimic pentru masa de la amiază sau, după masa de la amiază, n-aveam nimic pentru cina de seară. Domnul dadea tot ce trebuia, fără ca vreun om să fi știut ceva de nevoia noastră. Totul vine de la Domnul, fără să cer ceva cuiva, nici direct, nici indirect. Prin harul lui Dumnezeu aș vrea mai bine să trec
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Soarele se apropia tot mai mult de pădurea „Lui Iftenie”, semn pentru Maria și Maricica ce aduseseră „de-ale gurii” la prânzul mare, să se grăbească să meargă înapoi acasă, să împlineasă treburile de seară în gospodărie și să pregătească cina. înainte de plecare Maria spuse: − Costache, cheamă fetele și băieții, că poate le-o fi foame, să mănânce ce a rămas de la prânz iar eu și Maricica plecăm acasă; − Așa-i, Marie, ia să văd eu cum stăm cu culesul poamei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în Piața Palatului, la Athene Palace. Domnule, s-au mișcat băieții ăștia ai mei ca-n filme. S-au dus, s-au desfășurat cu fața la Palat și cu spatele către Lido. În lateral dreapta era Athene Palace, în spate era Restaurantul Cina, strada de la Ambasador și sediul CC al PCR (vezi harta). Tancurile, cu fața la Palat (vezi foto 1și 2). S. B.: În momentul în care ați ajuns acolo, unitățile celelalte care erau deja s-au retras sau au rămas în continuare? M.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
zile nu puteau ieși din tanc de teama că ar putea fi împușcați. S. B.: Și cum goleau sacii? M. M.: Îi țineau afară lângă tanc. Primele două-trei zile a fost nenorocire, apoi am descoperit WC-urile din preajmă, la Cina, Athene Palas, Ateneu. În zilele astea nici nu prea am mâncat. Pe 23 sau 24 decembrie au venit țiganii din blocul în care stăteam și mi-au adus de mâncare și portocale și nu mai știu ce. Mai țin minte
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ore și, fiind noapte, deși am survolat Constanța-Sofia-Istanbul-Cipru (deci Marea Mediterană), n-am văzut nimic mai mult de luminițele rătăcite în întuneric ale vreunui petrolier (platformă petrolieră). Am și adormit - fiind extrem de obosită - la un moment dat, după ce-am servit cina în avion. M-am trezit brusc și am văzut prin hublou o mare de steluțe, ceva imposibil de descris în vreun fel, deoarece nu există comparație. Zburam deasupra orașului Cairo. Mi s-a tăiat respirația, dar am continuat să fiu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
până atunci opac. Sfinxul m-a ajutat să mă transport definitiv în lumea căutată așteptată și fascinantă a Egiptului. În sfârșit. Am plâns, am plâns și din acel moment totul a funcționat normal. Trebuie să întrerup pentru a merge la cină. Voi continua impresiile de călătorie mâine. Luni 2 ianuarie 1995 - Esna Vasul staționează în portul orașului Esna, după ce a navigat în cursul nopții de-a lungul țărmurilor uluitoare, misterioase și fascinante. Sub reflectoarele aprinse special, și îndreptate spre ele, țărmurile
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
am stat într-un apartament cu 3 camere (nu toate pentru noi), living, bucătărie și mai multe băi, ne-am adunat cu familia Lepădatu (cei cu care am pornit de la Iași) și din ce-am mai avut am încropit o cină nelămurită, stropită cu palincă de Bistrița și întreruptă din când în când de faptul că lumina în întreg hotelul se stingea, siguranțele fiind vechi. Am râs noi ce-am râs, după care, morți de oboseală, am căzut frânți în paturile
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
oferit un spectacol cu dans din buric, cu mascați și jongleuri, cam zgomotos și incert, dar dovedind dorința gazdelor de-a ne arăta cât mai multe. Au și uitat să ne dea de mâncare de „prinși” ce erau cu spectacolul, cina servind-o abia pe la ora 23,30 în loc de 20,00. Dacă atunci ne-am enervat puțin, mai târziu, când am ajuns la Luxor și am trăit cea mai hazlie experiență, ne-am dat seama că n-are rost să ne
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
apă fierbinte și cești. Nu eram singurii violatori ai respectivului spațiu. Mai erau câțiva acolo. Un domn cu barbă, înalt și buimac, o doamnă scundă, nervoasă și înjurând serviciul egiptean și care zicea că a plătit 50 de dolari pentru cina de revelion și e sigură că „ăștia” o să-i dea fasole fiartă chiar și atunci. Câte-un căpșor negru și speriat mai apărea de după vreun colț, dar dispărea imediat. Toți chelnerii, picolo, bucătarii etc. s-au ascuns, iar noi ne
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mai rămas de parcurs (vreo 200 km) singuri prin deșertul de Est. A fost palpitant și de data asta, dar bine că am ajuns teferi la hotelul „Princess Palace” din Hurghada, unde, deși ora 4 dimineața, eram așteptați de o cină bogată și caldă. Nu mai ținem minte nici unul din grup ce-am mâncat. Ieri a fost o zi de plajă pe malul Mării Roșii. Am stat la soare și ne-am îmbăiat în apa limpede, albastră și liniștită, având o
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
prescutarea de la Monsenior) ne-a invitat la o masă la restaurant unde ne-am saturat de pește și vin spaniol. După două seri, pentru a-mi da curaj să mă folosesc de cele necesare din bucătăria domniei sale, a organizat o cină în gradina unde a mai fost invitat și Raul, fostul student de la Academia din Iași, trimis de Liviu pentru a picta în biserica de la San Perre. Astăzi (sâmbătă), cu ce-am avut, am improvizat o masă de prânz unde aceiași
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
țânțarii prin Spania și încurcă castiliana cu catalana și cu franceza în dorința de a se face înțeles, lucru care ne derutează mai mult decât dacă ar vorbi constant în malgașă. Cu toate acestea, am încropit mici dialoguri convenționale în timpul cinei luate împreună, sau de câte ori vine, ori venim acasă. Este un om în continuă mișcare, folosindu-și întreaga energie în mod rațional și constant, având programul extrem de precis: dimineața se scoală, mănâncă pâine prăjită cu unt și gem, bea o cafea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mare a sosit și după ce vineri și sâmbătă am aranjat totul, ridicând lucrările, inventând soluții pentru a depăși lipsa materialelor adiacente necesare în astfel de momente după ce-am făcut cumpărături și după ce-am improvizat meniu-ul pentru o cină cu Mousen, Giuseppe, Raul și noi doi, deci, după toate acestea ziua cea mai lungă s-a scurs și a venit momentul vernisajului, care de fapt a fost în primă fază o spaimă și pe urmă o veselie. Îmbrăcați frumos
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
șampanie și am așteptat să apară lumea. Până pe la 21.00 ne uitam unul la altul și ascultam muzica orchestrei care urma să-i distreze toată noaptea, în fața Rectoriei (deci a Centrului de Artă) pe cei care plătindu-și o cină se hotărâseră să marcheze sfârșitul vacanței în acest mod plăcut și colectiv. În aer liber, mese rotunde de câte 10 persoane, acoperite cu fețe de masă bleumarin cu tacâmuri impecabile, câte 3 rânduri, la fel și pahare cristaline. Deasupra o
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
e cea mai democratică țară din lume, nu pentru Revoluția de la 1789 sau Comuna din Paris, ci pentru faptul că produce peste 200 soiuri de brânzeturi?) Cu unii colegi mă mai întâlneam, în formație mai restrânsă, la un dejun sau cină "de lucru" la restaurant. Uneori, eram invitați de românii noștri din Chile, iar când luam leafa, îmi pofteam soția la un dejun "afară"! Localuri "cu ștaif" sau "de calitate" erau multe în Santiago. Favoritele mele erau "El Pavo", cu bucătărie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pe malul Oceanului, o vizită la Cazinoul inaugurat în 1930 sau o plimbare în mașină prin pitoreștile localități vecine La Salinas, Renaca, Cochoa sau Concon, cu opriri pentru a vizita nenumăratele barăci cu produse artizanale sau pentru un dejun sau cină în pitoreștile restaurante, sunt doar câteva oferte tentante. Viña del Mar organizează în fiecare an un cunoscut Festival internațional de muzică ușoară, la una din ediții frumoasa noastră compatrioată Janina Matei obținând "premiul publicului" (pe bună dreptate, al publicului masculin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
până la Gibraltar. Citisem cu ani în urmă cărțile lui Saint Exupéry "Curierul de Sud" și "Zborul de noapte", despre deschiderea liniei aeriene peste ocean spre America Latină și mă gândeam că acum făceam aproape același drum ca minunatul scriitor-pilot. După servirea cinei, ,"tovarășa" și-a pus căștile, a butonat vreo jumătate de oră căutând posturi sud-americane și în final în sunete de tangou sau samba a adormit. Eu am rămas de veghe, să înregistrez "simpaticele" anunțuri "întrucât vom survola o zonă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fost rușine ca român de lipsa de interes, barem și formală, a "excelențelor" noastre. Menționez că la venirea în țară pentru concediu, am avut ocazia să mai mă întâlnesc la București, împreună cu brazilianul în cauză, cu câteva "personalități" participante la "Cinele de taină" de la Buenos Aires, care bineînțeles nu-și aduceau aminte nici de om, nici de întâlniri, nici de dosare. La biblica " Cină de taină" Mântuitorul și-a pus întrebarea retorică: "Cine din voi mă va vinde?" Pe mine și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
făcut un duș și ne-am întâlnit cu amfitrionul în marea sufragerie. I-am înmânat cadourile o "Istorie a literaturii române" de George Călinescu, un album cu Muzeul Național de Artă și altul cu Muzeul Satului, cărți și discuri. După cina cu minuni din Bahia, ne-am retras pentru odihnă, a doua zi începând programul oficial. Primisem de la amabila gazdă un exemplar al programului, pe care l-am citit înainte de a adormi: CONVITE A FUNDAÇAO CULTURAL PROF.MOTA tem o prazer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]