6,847 matches
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (80%), dar există și minorități de romano-catolici (5,23%), unitarieni (3,57%), adventiști de ziua a șaptea (2,49%) și martori ai lui Iehova (1,23%). Pentru 4,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Ghindari, Mureș () [Corola-website/Science/310656_a_311985]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,35%). Principalele minorități sunt cele de romi (7,55%) și maghiari (2,59%). Pentru 2,45% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,78%), cu minorități de greco-catolici (5,34%), reformați (2,32%) și penticostali (2,05%). Pentru 2,51% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Râciu, Mureș () [Corola-website/Science/310661_a_311990]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,78%), cu minorități de greco-catolici (5,34%), reformați (2,32%) și penticostali (2,05%). Pentru 2,51% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Râciu, Mureș () [Corola-website/Science/310661_a_311990]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,03%). Principalele minorități sunt cele de romi (16,3%) și maghiari (1,39%). Pentru 2,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,83%), dar există și minorități de greco-catolici (5,45%), martori ai lui Iehova (5,25%) și penticostali (3,72%). Pentru 2,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Șăulia, Mureș () [Corola-website/Science/310664_a_311993]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,83%), dar există și minorități de greco-catolici (5,45%), martori ai lui Iehova (5,25%) și penticostali (3,72%). Pentru 2,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Șăulia, Mureș () [Corola-website/Science/310664_a_311993]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,52%), cu o minoritate de romi (1,36%). Pentru 1,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,39%). Pentru 1,12% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Muntele a județului Suceava și era formată din satele Farcașa, Pârâul Pântei, Stejaru
Comuna Farcașa, Neamț () [Corola-website/Science/310695_a_312024]
-
români (97,52%), cu o minoritate de romi (1,36%). Pentru 1,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,39%). Pentru 1,12% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Muntele a județului Suceava și era formată din satele Farcașa, Pârâul Pântei, Stejaru și Crăpăturile, având în total 1551 de locuitori. În comună existau o școală rurală mixtă și
Comuna Farcașa, Neamț () [Corola-website/Science/310695_a_312024]
-
populația comunei Crâmpoia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,02%). Pentru 4,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,91%). Pentru 4,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Crâmpoia, Olt () [Corola-website/Science/310696_a_312025]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,02%). Pentru 4,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,91%). Pentru 4,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Crâmpoia, Olt () [Corola-website/Science/310696_a_312025]
-
populația comunei Baba Ana se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,46%). Pentru 2,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,15%), cu o minoritate de penticostali (1,44%). Pentru 2,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Baba Ana făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău
Comuna Baba Ana, Prahova () [Corola-website/Science/310697_a_312026]
-
români (97,46%). Pentru 2,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,15%), cu o minoritate de penticostali (1,44%). Pentru 2,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Baba Ana făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău. Doar satul Conduratu, el însuși constituind o comună de sine stătătoare, făcea parte din plasa Cricovul din județul Prahova. Comuna Baba Ana era
Comuna Baba Ana, Prahova () [Corola-website/Science/310697_a_312026]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,17%), cu o minoritate de romi (1,6%). Pentru 2,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,06%). Pentru 2,3% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Teleajen al județului Prahova și era formată din satele Izvoarele și Costeni (astăzi
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
români (96,17%), cu o minoritate de romi (1,6%). Pentru 2,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,06%). Pentru 2,3% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Teleajen al județului Prahova și era formată din satele Izvoarele și Costeni (astăzi, în comuna Măneciu). Comuna avea 1475 de locuitori, o școală fondată la 1875 frecventată de 78
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,83%), cu o minoritate de romi (1,7%). Pentru 3,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,09%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (2,75%). Pentru 3,25% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În 1902, comuna era formată din satele Strâmbeni, Blejoi și Cocoșești și făcea parte din
Comuna Blejoi, Prahova () [Corola-website/Science/310698_a_312027]
-
7%). Pentru 3,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,09%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (2,75%). Pentru 3,25% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În 1902, comuna era formată din satele Strâmbeni, Blejoi și Cocoșești și făcea parte din plasa Târgșor. Avea 998 de locuitori, o școală înființată în 1889 și o biserică foarte veche, reparată în 1764. Celelalte două sate ale comunei făceau
Comuna Blejoi, Prahova () [Corola-website/Science/310698_a_312027]
-
populația comunei Scorțeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,03%). Pentru 1,92% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,96%). Pentru 1,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Topoclimatul acestui sector în care se află Scorțeni are un caracter de adăpost, atât față de circulația vestică, cât și față de pătrunderea crivățului din nord-est
Comuna Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/310700_a_312029]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,03%). Pentru 1,92% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,96%). Pentru 1,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Topoclimatul acestui sector în care se află Scorțeni are un caracter de adăpost, atât față de circulația vestică, cât și față de pătrunderea crivățului din nord-est. Bat vânturi cu caracter de foehn. Temperatura medie multianuală este +9,5 °C. Maxima pozitivă a
Comuna Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/310700_a_312029]
-
populația comunei Târgșoru Vechi se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,04%). Pentru 2,85% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (7,04%) și penticostali (2,85%). Pentru 3,3% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Târgșoru Vechi făcea parte
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (7,04%) și penticostali (2,85%). Pentru 3,3% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Târgșoru Vechi făcea parte din plasa Târgșorul din județul Prahova și era formată din satele Târgșoru, Stăncești, Dedulești și Colțu, având în total 803 locuitori. Comuna avea o fabrică de spirt, 4 mori
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
fi identificate documentar ci doar arheologic sau din tradiția orală, care menționează o bazilică romană, ce este posibil să fi fost ridicată "În deal". Deși până în anul 1765, satul avea două jurisdicții diferite, "partea scăunală" și cea "iobagită", sub aspect confesional, chiar dacă existau și locuitori de alt rit, satul avea un singur lăcaș de închinare. Începând cu secolul al XVI-lea și culminând cu cel următor, clasele stăpânitoare formate din ungurii și secuii calvini precum și din sașii luterani, încep să desfășoare
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
de frunte, alături de vestitul popă Moise Măcinic din Sibiel și pe fostul popă unit din Racovița, Toma Dobra. Tot din această epocă tumultoasă a mai rămas și ""mărturisirea de credință"" a preotului racovicean Pavel: În 1750 urmează o nouă conscripție confesională comandată de vicarul Petru Pavel Aron care consemnează 821 credincioși de rit unit păstoriți de doi preoți, fără a menționa și locuitorii din "partea iobăgită" a satului. Această conscripție este considerată de unii autori ca nereflectând realitatea, dar după doi
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
și locuitorii din "partea iobăgită" a satului. Această conscripție este considerată de unii autori ca nereflectând realitatea, dar după doi ani (1752), ținând cont de pisania "Bisericii vechi", ambii preoți ai satului, Popa Pavel și Popa Toma erau ""de caracter confesional greco-catolic, dimpreună cu tot poporul"". Începând cu sfârșitul deceniului al VI-lea al secolului al XVIII-lea, în sudul Ardealului izbucnesc din nou mișcări religioase împotriva "Unirii", care au culminat cu răscoala călugărului Sofronie (1756-1761). În contextul agitației desfășurate de către
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (35,1%), maghiari (31,54%), romi (18%) și germani (11,4%). Pentru 3,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (37,61%), ortodocși (32,06%), reformați (18,25%), penticostali (5,27%) și creștini după evanghelie (1,46%). Pentru 3,59% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. • Ghițescu, L. (martie 1972) Județul
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (37,61%), ortodocși (32,06%), reformați (18,25%), penticostali (5,27%) și creștini după evanghelie (1,46%). Pentru 3,59% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. • Ghițescu, L. (martie 1972) Județul Satu Mare - condiții naturale, Pagini Sătmărene • Memoriu tehnic pentru Avizul Natura 2000- “ Parcul Balnear în Regiunea de Nord-Vest - localitățiile Tășnad, Beltiug și Marghita”, locația Beltiug
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind maghiari (43,23%), romi (26,85%) și români (26,81%). Pentru 2,83% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (46,06%), ortodocși (27,1%), baptiști (9,37%), penticostali (5,38%), fără religie (3,93%), romano-catolici (3,4%) și martori ai lui Iehova (1,27%). Pentru 3,04% din populație, nu este
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]