29,392 matches
-
a celor din sat, fără să se facă o ruptură totală. în perioada interbelică, continuându-se tradiția serbărilor școlare de pe vremea învățătorului Gheorghe Postoi, învățătorii se întreceau în pregătirea și prezentarea unor programe artistice diversificate: coruri, recitări, teatru și, evident, dansuri populare. În procesul de culturalizare a satelor, învățătorii organizau cu tinerii din sat șezători, cercuri de gospodine - se învățau rețete culinare, dar și meșteșugul și arta de a „picta” pe îmbrăcăminte și pe lenjerie modele diversificate, cu acul, inclusiv elemente
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în perioada de dinainte de 1989, tot acolo se pe proiectau pe un ecran îngust, filme, aparatele fiind alimentate de la un generator de curent, până când a fost electrificată comuna, începânăd cu 1963-1964. înainte de cel de-al doilea război mondial, formația de dansuri populare, de cor mixt, pregătite de învățătoarea Maria Păvăluță au participat la Festivalul de folclor organizat la Bacău, unde au impresionat prin costumul popular și prin acuratețea execuției. Tot atunci, în 1938, Vasile Teleagă, fluierașul, a primit o mențiune. Evenimentele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dusă la reorganizarea, pe baze noi, în care prima factorul politic, activității cultural-artistice din lumea satelor. Căminul Cultural a primit numele poetului Vasile Alecsandri* și și-a diversificat activitatea, incluzând și un cercă al jucătorilor de șah. Din echipa de dansuri din 1938 a făcut parte și Mircea Ignătescu, meșter în toate și bun dansator. De altfel, fiind cunoscut în Luncași ca un bun cunoscător al jocurilor populare, a fost chemat, prin anii 70, să le arate celor tineri „figurile”. Le-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1948, director de Cămin Cultural a fost Vasile Drăgan, iar Mihai Foșlea a fost secretarul organizației UTM. După câțiva ani, în urma unei munci susținute, când funcția de director al Căminului Cultural a fost îndeplinită de învățătoarea Augustina Păvăluță, formația de dansuri populare a susținut o suită de dansuri (Mureșana, Hangu, Ciofu, Rața,Floricica, Alunelu, Hora mare, Sârba) pe scena Teatrului de vară din Bacău, în vara anului 1954, apoi și în orașul Buhuși. Acea formație de dansuri era formată din tineri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vasile Drăgan, iar Mihai Foșlea a fost secretarul organizației UTM. După câțiva ani, în urma unei munci susținute, când funcția de director al Căminului Cultural a fost îndeplinită de învățătoarea Augustina Păvăluță, formația de dansuri populare a susținut o suită de dansuri (Mureșana, Hangu, Ciofu, Rața,Floricica, Alunelu, Hora mare, Sârba) pe scena Teatrului de vară din Bacău, în vara anului 1954, apoi și în orașul Buhuși. Acea formație de dansuri era formată din tineri și tinere din sat, unii erau elevi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Augustina Păvăluță, formația de dansuri populare a susținut o suită de dansuri (Mureșana, Hangu, Ciofu, Rața,Floricica, Alunelu, Hora mare, Sârba) pe scena Teatrului de vară din Bacău, în vara anului 1954, apoi și în orașul Buhuși. Acea formație de dansuri era formată din tineri și tinere din sat, unii erau elevi sau învățători (învățătoare), care dansau după melodiile interpretate la fluier de Vasile Teleagă, fluierașul satului: Bârgăoanu Victor, Tradafir Floarea, Romedea Gheorghe, Loza Maria, Curteanu Ion, Bârgăoanu Floarea, Huțu Vasile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deceniului al optulea al secolului XX (1971-1980) a fost folosit la marile serbări la centenarul colii (1877-1977), dar și în Festivalul Național „Cântarea României” lansat atunci de conducerea partidului comunist. Cu ocazia centenarului școlii a fost alcătuită o echipă de dansuri populare, formată din dansatori între două vârste, care făcuser parte din formațiile artistice din perioada interbelică. O fotografie descoperită de Vasile Huțu și trimisă mie spre a fi „publicată” ne înfățișează o echipă de maturi, folosită, cu siguranță, lângă echipa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de miel), cu vin din coastă, cu muzică, horă și bal. Era și un prilej de strângere a legăturilor de familie, când se întorceau acasă cei plecați departe. În toate satele comunei, de Paști se organiza alaiul de muzică și dans, numit Vălăret. Că numele îi vine de la val, nu se poate pune la îndoială; valuri de tineri și valuri de mai puțin tineri sunt duse sau se lasă duse de bucurie și speranță. Pe de altă parte, putem accepta că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numărul nouă face parte dintre numerele „fatidice” care punctează basmele populare, fiind numere cu noroc. Despre căsătoriile și nunțile domnești și boierești din țara Românească Moldova aven mărturiile cronicarilor și ale lui Dimitrie Cantemir de la care aflăm că așa cum jocurile și dansurile nu erau diferite de la boieri la țărani, tot așa logodna și nunțile, precum și preparativele pentru căsătorie și nuntă nu erau diferite. Dimitrie Cantemir ne spune că Moldova își însoară copiii la vârsta la care trebuie să se facă, după legile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înscriu „Joile după Paști”, Marțile după Paști, altele sunt interdicții limitate la o lucrare: nu se cosește, nu se taie lemne, nu se coase, nu se mătură etc. „Paparudele” - inițial n-au avut nimică de-a face cu religia creștină: Dansul păgân al „paparudelor”era menit să aducă ploaia; apoi preotul a făcut slujb de dezlegarea cerului pentru ploaie. De sărbătoarea Sfântului Andrei, protectorul animalelor și oamenilor, se ung ușile și ferestrele cu usturoi pentru îndepărtarea duhurilor rele, a lupilor, a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
17 Mărturie directă în data de 19 .VIII. 2009, a soților Ignătescu Mircea și Maria. 18 Claud Levi Strauss, Antropologia structurală. 19 Mircea Eliade, Istoria credinșelor și ideilor religioase, Editura Științifică, Vol. III. București, 1992, p.16 20 George Sârbu, Dansurile de călușari din Moldova, în „Lumea Carpatica”, Suceava, nr. 3/2002, p.60-65. 21 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura Tineretului, 1961, p. 169-170. 22 Gheorghe Pâțu, Monografia satului Cașvana; Vasile Boca, Istoricul satului Botoșana. Botoșana, monografie folclorică, 1974 și profesorul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
inspector. Fumero scoase chicotitul lui servil și cleios, de coterie și de comeraj. — Dumnezeu știe ce nume o fi Întrebuințînd acuma. Acum doi ani Își spunea Wilfredo Camagüey, as al mambo-ului, și se pretindea expert În voodoo, profesor de dans al lui don Juan de Bourbon și amant al lui Mata Hari. Alteori adoptă nume de ambasadori, artiști de revistă sau toreadori. I-am pierdut socoteala. — Regret că nu vă pot ajuta, Însă nu cunosc pe nimeni cu numele Wilfredo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
nervii, Însă le tolera pentru că lui Fermín Îi aminteau de Cuba lui, de care Îi era atîta dor. Scena se repeta În fiecare săptămînă: tata se prefăcea că n-aude, iar Fermín se abandona, Într-o vagă bîțÎială, ritmului de dans, punctînd intervalele de publicitate cu anecdote despre aventurile sale la Havana. Ușa prăvăliei era deschisă și pătrundea o aromă dulce de pîine proaspătă și de cafea, care Îmbia la optimism. În cîteva clipe, vecina noastră Merceditas, care se Întorcea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
piață înspre nomadism, un alt nume dat libertății individuale: în 1947, bateria electrică și tranzistorul, invenții capitale ce transformă în obiecte portabile radioul și patefonul. Are loc o revoluție majoră, întrucât acestea permit tinerilor să danseze și în afara sălilor de dans, deci nu neapărat în prezența părinților; așa se ajunge la libertatea sexuală, la dezvoltarea unor noi genuri de muzică îde la jazz la rock), anunțând intrarea tinerilor în universul consumului, al dorinței și al revoltei. O lecție pentru viitor: legătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
solitare, reprezentări idealizate ale competiției în hiperimperiu, presupunându-se că fiecare va avea șansa lui; toate vor fi practicate de fostele elite ale „inimilor” precedente, toate vor fi practicabile și vor permite progresul: echitația, golful, sporturile nautice cu pânze și dansul. Aceste simulacre de călătorie le vor permite mimarea unei rupturi de lume, continuând totuși să beneficieze de logistica ei: pe trasee sigure, în păduri amenajate, de-a lungul coastelor mărilor fără pirați, cu servicii de salvare eficiente, dispunând de club-houses
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
arătă lumii în splendida sa ținută făcută dintr-o singură bucată de albastru, o vreme calmă, fără pliuri, nici cusături, și mai ales fără vânt, perfectă pentru a arunca hârtii din aer și a le vedea coborând după aceea dansând dansul elfilor, până ce aveau să fie culese de cei care treceau pe străzi sau ieșiseră după ele mânați de curiozitatea de a ști ce vești sau ordine le soseau din înalturi. În timpul acestor trei zile, textul purtat din mână-n mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
ai senzația că oamenii sunt puși față în față cu o realitate sumbră. E o atmosferă deopotrivă intensă și tragică. În cârciuma în care ședeau Strickland și cu Nichols un pian mecanic răspândea la nesfârșit și foarte tare muzică de dans. De jur împrejurul încăperii oamenii ședeau pe la mese, aici vreo cinci-șase marinari zgomotoși în beția lor, dincolo un grup de soldați, iar la mijloc, înghesuite laolaltă, dansau câteva perechi. Marinarii bărboși cu fețele arse de soare și cu mâini mari și pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
după pofta inimii șampanie și pe urmă lichioruri. Doamne, mă străduisem să fac lucrurile cât mai bine. Iar după aceea am dansat cu toții în salon. Pe atunci nu eram atât de grasă și întotdeauna m-am dat în vânt după dans. Salonul de la Hôtel de la Fleur era o încăpere nu prea mare, cu o pianină și mobilă de mahon acoperită cu huse de catifea cu imprimeuri, aranjate frumos în jurul pereților. Pe masa rotundă erau albume cu fotografii și pe pereți poze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Înclină și se prăbuși zgomotos, răspândind un nor de scântei. Un cor de exclamații de durere se ridică din grupul de mușterii cel mai apropiat, când aceștia fură, loviți din plin de ploaia de foc. Oamenii păreau prinși Într-un dans infernal, În efortul disperat de a-și scutura din păr și de pe haine bucățile de jar aprins. Se loveau peste mâini și peste picioare printre Înjurături și imprecații, ignorându-l pe Dante. Ceilalți, Însă, odată depășit momentul de zăpăceală, continuau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
un pas În față, Încercând să prindă creatura care continua să Îi scape, Însă din nou aceasta Îi scăpă din strânsoare, refugiindu-se Într-un ungher al odăii, lângă flacăra lumânării. În sfârșit, cu o mișcare Înceată, ca Într-un dans, ea Însăși desprinse ultimul văl care Îi mai acoperea pântecul, arătându-i-se. Dante Își duse mâna la gură, oprindu-și un strigăt de surpriză. Dinaintea lui Își făcuse apariția o ființă cu forme divine, monstrul despre care povestise Ovidiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
tulburi din pricina sticlelor de vin de Brouilly. Procurorul, în schimb, era un om educat. Tăia peștele ca și cum l-ar fi mângâiat. Ploua întruna. Judecătorul Mierck își înghițea desertul, Belle de jour moțăia în apropierea vetrei, legănată de oboseală și de dansul iute al flăcărilor. Procurorul zăbovea în ascunzișurile visului său languros. Undeva se ascuțea deja o lamă și era ridicat un eșafod. Mi s-a spus că talentele lui Destinat și averea lui l-ar fi putut duce foarte departe. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
peste tot, și a o conduce la școală. Trebuia să-l vedeți pe primar făcând reverențe și piruete, cât pe aci să-și rupă pantalonii negru-jasp, cu cele o sută de kilograme ale lui care-i făceau gesturile grațioase ca dansul unui elefant de circ, în fața domnișoarei care privea totul detașată, ca și cum ar fi căutat să se protejeze, să se țină departe de toate astea, chiar în timp ce ne strângea mâna ușor, dintr-o mișcare a încheieturii ei fine. Intră în școală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
unde însăși ideea de femeie devenise o himeră, un vis de om beat, o prea frumoasă insultă. Primarul se bătu peste burtă dându-și importanță. Lysia Verhareine ieși din clasă cu un mers demn și grațios, ca în pas de dans. VI Învățătorii locuiseră întotdeauna la etajul școlii: trei camere elegante și curate cu vedere spre sud care îmbrățișau dealul acoperit cu vii și cu livezi de pruni. Fracasse făcuse din ele un locșor drăguț, pe care l-am văzut într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
soare care se transformă în praf fin. Un fluture de noapte zbura pe deasupra ei, înnebunit, lovindu-se de gemulețul întredeschis și revenind în cercuri tremurătoare spre chipul ei pentru a se ciocni din nou de geam și a-și relua dansul care aducea cu o pavană atroce. Gulerul rochiei tinerei fete, puțin desfăcut, lăsa să se vadă pe pielea gâtului o urmă profundă, de un roșu ce se apropia de negru. Procurorul mi-a arătat din ochi pe tavan o lustră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
iar când terminai, se întoarse spre ofițer. Schimbară o privire greu de definit, apoi judecătorul luă în mâna dreaptă cuțitașul de tăiat hârtie și se jucă cu el un lung moment, făcându-l să danseze pe suportul de hârtie. Un dans rapid, ceva între polcă și cadril, viu și sprinten precum galopul unui armăsar, care încetă la fel de brusc precum începuse. Iar aici începu supliciul lui Josăphine. Judecătorul și colonelul optară pentru o ofensivă comună, fără să fie totuși înțeleși. Când ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]