27,244 matches
-
conexiune uimirea și ambiguitatea. Pentru definirea ultimei apelează la Roman Jakobson: "Ambiguitatea este o proprietate intrinsecă, inalienabilă, a oricărui mesaj centrat asupra lui însuși, pe scurt, este un corolar obligatoriu al poeziei. Nu numai mesajul însuși, dar și destinatorul și destinatarul devin ambigui. Supremația funcției poetice asupra funcției referențiale nu obliterează referința, dar o face ambiguă". Și la Umberto Eco: "Ambiguitate este un artificiu foarte important, pentru că ea funcționează ca anticameră a experienței estetice cînd, în loc să producă o simplă dezordine, trezește
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ambigui. Supremația funcției poetice asupra funcției referențiale nu obliterează referința, dar o face ambiguă". Și la Umberto Eco: "Ambiguitate este un artificiu foarte important, pentru că ea funcționează ca anticameră a experienței estetice cînd, în loc să producă o simplă dezordine, trezește atenția destinatarului și îl pune în situația de orgasm interpretativ; destinatarul este stimulat să scruteze flexibilitatea și resursele latente ale textului pe care-l interpretează, ca și pe acelea ale textului la care se referă. [...] Definiția operațională cea mai utilă formulată în legătură cu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
referința, dar o face ambiguă". Și la Umberto Eco: "Ambiguitate este un artificiu foarte important, pentru că ea funcționează ca anticameră a experienței estetice cînd, în loc să producă o simplă dezordine, trezește atenția destinatarului și îl pune în situația de orgasm interpretativ; destinatarul este stimulat să scruteze flexibilitatea și resursele latente ale textului pe care-l interpretează, ca și pe acelea ale textului la care se referă. [...] Definiția operațională cea mai utilă formulată în legătură cu textul estetic este cea oferită de Jakobson care, sprijinindu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
electronică pictată pe pereții lor. O metoda interesantă de a folosi cerneala electronică și aceea de a o imprima direct pe haine sau pe plicuri. Plicurile produse prin tehnologia E-Ink vor putea fi reutilizate, având posibilitatea de a modifica adresa destinatarului. Prin refolosirea plicurilor se va reduce masiv cantitatea de deșeuri. Nu se cunoaște data la care aceste produse ar putea fi scoase pe piață sau cât de mult ar putea costa, dar este de așteptat ca prima generație a acestei
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Dana-Anișoara PUNEI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93152]
-
1925. Analizând prima tranziție la capitalism a României, apariția burgheziei și "explicarea cauzală a procesului de naștere a României moderne"6, găsim factorii de întârziere ai capitalismului: originea relațiilor de putere, tranziția liniștită spre capitalism, originea clasei politice actuale, identitatea destinatarilor direcți ai puterii, schimbarea socială de tip gradual și nevoia de a întârzia dezvoltarea industriei, incapacitatea clasei politice de a reprezenta principii de organizare socială și, respectiv, momentul apariției regulilor capitalismului. • Odată pornit procesul economic capitalist cu prima sa fază
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nu se putea opune direct intervenției capitalului străin. Ruptura pe scena politică de după 1860 realizată de reacțiune sub forma romantismului și a întoarcerii la popor slujește, de fapt, protecției moștenirii privilegiilor primite de oligarhia burgheză de la vechea oligarhie politică. • Argumentul destinatarilor exercitării directe a relației de putere conduce la absența experienței profesionale străine care, dacă ar fi început să se propage în societatea românească ar fi putut vulnerabiliza statutul social al oligarhiei. De aceea, indiferent de doctrina politică, se înmulțeau sinecurile
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
2001 privind normele tehnice și metodologice de aplicare a legii nr. 455/2001. 1.2.2.5. Non-repudierea informațiilor Non-repudierea este atributul de securitate a sistemului de a asocia unei informații dovada că aceasta a fost trimisă de către expeditor către destinatarul legal iar acesta a primit-o, fără ca aceștia să poată contesta acest fapt. Acest atribut conferă informației același regim ca o scrisoare recomandată. Exact ca la atributul de integritate, producerea de dovezi, urme, probe de non-repudiere este sarcina sistemului de
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
entității semnate 28. Sistemul de criptare cu cheie publică se utilizează pentru semnătura digitală (cu alte cuvinte, existența unui certificat digital eliberat de o A.C. este obligatorie). Dacă expeditorul unui mesaj îsi criptează mesajul cu cheia sa secretă, oricare dintre destinatarii mesajului îl poate decripta cu cheia publică a emitentului, fiind în acest fel sigur că mesajul a fost transmis de emitent (singurul care deține cheia secretă cu care a fost criptat mesajul)29. Astfel autentificarea expeditorului are loc. Un document
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
conținutul documentului; 2. este imposibil de a se găsi două semnaturi digitale identice pentru două documente diferite. Condiția 1. ne asigură non-repudierea, iar a două integritatea datelor. Semnătura se atașează documentului și orice modificare a documentului atrage anularea semnăturii digitale. Destinatarul poate decripta semnătura cu cheia publică a expeditorului obtinând semnătura mesajului transmis. Aplică asupra mesajului recepționat aceeași funcție de dispersie și compară amprenta rezultată cu cea primită. Dacă nu sunt egale, rezultă că mesajul a fost modificat după ce acesta a fost
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
a fost modificat după ce acesta a fost semnat de către expeditor. Există trei formate de bază pentru mesaje în criptografia cu cheia publică 31: * mesaj criptat: mesajul este criptat cu o cheie simetrică, iar aceasta este criptată cu cheia publică a destinatarului; * mesaj semnat: amprenta mesajului este criptată cu cheia secretă a emitentului; * mesaj semnat și criptat: mesajul este semnat utilizând cheia secretă a emitentului, iar mesajul și semnătura sunt criptate cu cheia publică a destinatarului. Avantajele folosirii semnăturii digitale sunt, printre
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
este criptată cu cheia publică a destinatarului; * mesaj semnat: amprenta mesajului este criptată cu cheia secretă a emitentului; * mesaj semnat și criptat: mesajul este semnat utilizând cheia secretă a emitentului, iar mesajul și semnătura sunt criptate cu cheia publică a destinatarului. Avantajele folosirii semnăturii digitale sunt, printre altele: * e oficializează documentul semnat chiar dacă semnatarul se află la mare distantă de locul unde se află documentul; * se asigură non-repudierea, adică semnatarul nu poate susține că nu a semnat acel document (asemenea unei
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
cu o nouă epistola, încercând să-l convingă pe Eugen Mavrodi să facă demersuri și pe langă Primarul Capitalei, Barbu Delavrancea 11. Repetarea acestor cereri ne face să credem că tânărul nostru student nu prea reușea să-i convingă pe destinatarii săi. Nu știm care au fost drumurile pe care le va fi urmat Vasile Butză în anul următor la Liège sau aiurea! Cert este că l-am regăsit ceva mai tarziu, în capitala Belgiei însă, ca student ce-și încheia
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
interesați de studiu, conținând și un neadevăr, căci părea a spune că el nu a beneficiat de un ajutor guvernamental, desi fusese stipendiat pe vremea când era la Liège de Ministerul Lucrărilor Publice. Tânărul nostru își exprimă speranța că prin intermediul destinatarului scrisorii, cererile sale, precum și susținerea Ministrului României la Bruxelles, vor ajunge să fie cunoscute de Rege; dacă nici atunci lucrurile nu se vor putea rezolva, nu-i rămânea, îi mărturisea lui Jules Bosman, decât să recurgă la gesturi extreme, ireparabile
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
asupra omului mediocru: mai întîi, îndemnul ca orice om să aibă răbdarea unui experiment cu sine, unul purtat împotriva oricăror obstacole în dosul cărora se poate ascunde "tot ceea ce nu este fiecare dintre noi"88, apoi, în al doilea rînd, destinatarul poate privilegiat al mesajului indus de eseul tînărului filosof. În legătură cu adresantul, Noica nu mai este de data aceasta ambiguu: el vorbește mai ales omului tînăr, celui ce nu prea crede în puterile sale și care se lasă prea ușor copleșit
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
la Coatesville, în 1911, în particular. Actul retoric al lui Chapman reprezintă efortul de construcție a viziunii morale a fiecăruia dintre noi, cei care îl citim și ne (re)cunoaștem, în portretul pe care pastorul ni-l propune, drept autentici destinatari ai mesajului său, în baza propriei noastre (auto)legitimări, ca atare, furnizată de experiența (noastră) religioasă, la care Chapman face, desigur, ex cathedra, apel. Ne dorim, în urma celor lecturate, să facem parte, mai degrabă decât să eșuăm în acest sens
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
ne oferă, prin propria poveste, prin propriul exemplu, profund uman, vestea cea bună că, în demersurile noastre discursive, ne putem întoarce, în mod constructiv, privirile, dinspre ceea ce ne stă în față înspre ceea ce dorim să ne stea în față ca destinatar (uman!) al acțiunilor noastre retorice. În acest sens, vestea cea bună se traduce, nici mai mult, nici mai puțin, decât în libertatea fiecăruia dintre noi, producătorii de discurs, de a construi, prin mijloace pur discursive, publicuri cărora intenționăm să ne
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de importanță vitală, atât în ce îl sau o privește, cât și în ce privește povestea ca atare. Cel care acționează corespunzător logicii narațiunii lui Reagan devine erou al poveștii președintelui, în timp ce non-acțiunea sau acțiunea neadecvată logicii narative transformă (non)actantul în destinatar, nici mai mult, nici mai puțin, decât al responsabilității pentru "declinul Americii"555. Ne întrebăm, cu siguranță, cine ar rezista unei astfel de interpelări. Însă ce anume o face eficientă, iată întrebarea mai utilă cu care putem urmări cu interes
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
altruismul organizat: cei care donează sânge, bani și timp în mod benevol, spune Putnam, sunt cei mai solidari. Iar cea mai bună variabilă a filantropiei nu este nivelul venitului, ci numărul de cluburi frecventate și frecvența slujbelor religioase (un mare destinatar al fondurilor de caritate rămân Bisericile). Dar există și alți indicatori corelați. Insistând asupra teoriei jocului și încrederii generalizate, Putnam remarcă o scădere a executării contractelor: capitalul social este cel care asigură executarea contractelor, în special a celor nescrise, tacite
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
dar numai cel autorizat poate să-l decripteze cu cheia unică, privată și secretă. Un mod sugestiv de a înțelege criptarea asimetrică este asemănarea acesteia cu trimiterea unei scrisori în plic, prin poșta clasică. Oricine poate vedea plicul, dar numai destinatarul citește conținutul scrisorii. Infrastructura de cheie publică (PKI - Public Key Infrastructure) este garantul și elementul fundamental pentru aplicațiile distribuite în siguranță și care pot să conțină canale de management, schimb de mesaje confidențiale, e-commerce, rețele private virtuale și aplicații de
Tratat de diabet Paulescu by Simion Prună, Contantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92240_a_92735]
-
fericiți făcătorii de pace" (numele celei care transmite mesajul este Irineu, etimologic din gr. eiréne care înseamnă pace736), "fericiți cei milostivi" (Pantelimon, nume compus din pant-, de la forma de genitiv pantós a lui pan, "tot" și eleémon, "milos"737; este destinatarul și decodificatorul mesajului). O a treia Fericire este conținută în mesajul trimis de către fosta logodnică a lui Pantelimon, mesaj care poate fi decriptat folosind calendarul lunar din Uganda: "Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este împărăția cerurilor". Mesajul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
salvare din jur, e de crezut că, de pe puntea măturată de valuri, lor li se atribuia o realitate mai degrabă fantomatică. Obiectiv, loviturile pot fragiliza sau întări, dar prin repetiție rolul lor identitar e doar întărit; preluarea unei lovituri în locul destinatarului îl obligă implicit pe acesta la redefinire, ceea ce echivalează cu o provocare: "ce se-ntâmplă cu mine odată ce rolul mi-e luat de altcineva?" Sudalma lui Rică viza această nesiguranță insinuată în lumea lui cu violența noutății absolute. Când înjură
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ce tupeu cinic! Sau cine știe cât de disperat să se ascundă de un sine persecutor într-o atare denegație dezgustător de grosolană... Dacă recursul la minciună ți-e indispensabil, atunci fă măcar un efort de credibilizare a gogoriței din respect pentru destinatar!" se indignă Ian. Fără astfel de scrupule - culmea nesimțirii - manipularea capătă și o insuportabilă tentă exhibitționistă. Și asta tocmai împotriva celor ce se arătaseră îndatoritori? Era parcă prea urât să fie adevărat. Și-ar fi dorit să mai domolească abraziva
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sub incidența codului penal. Și totuși, după exemplul poliției române, nu era deloc sigur că vreo curte de justiție cât de cât pragmatică ar fi luat cu adevărat în serios un asemenea caz; numai cu greu sustragerea darului chiar de către destinatarii lui ar fi putut trece drept delict. Oricum, mult mai interesant ar fi de remarcat că, reflectând la poziția nomazilor în fața unei eventuale curți de justiție penală, Ian încerca de fapt să se sustragă apariției în fața propriului for rațional judecător
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
presupune coexistența a trei componente fundamentale: subiectul vorbitor (emițătorul), ascultătorul (receptorul) și conținutul comunicării. Încă din 1933, K. Bühler identificase trei funcții ale limbii: expresivă sau emotivă (desfășurată la emițător; exprimă atitudinea acestuia în procesul de comunicare), conativă (orientată spre destinatar; este specifică modalității imperative și interogative a comunicării) și funcția cognitivă sau referențială (orientată spre referent). La acestea, Roman Jakobson adaugă alte trei funcții - fatică, metalingvistică, poetică - completând schema lui K. Bühler. Având în vedere un număr de șase factori
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
private, are relevanță pentru speciile discursului tehnico-științific și poate fi identificată în specii ale stilului beletristic (S. Dumistrăcel, 2006: 49). Comunicarea științifică își fundamentează substanța pe această funcție, în condițiile în care sfera de interes nu o reprezintă atitudinea, reacțiile destinatarului sau structura mesajului, ci sistemul gândirii. I.1.2. Funcția expresivă Funcția expresivă (numită și emotivă sau interjecțională), centrată pe emițător este legată mai mult sau mai puțin conștient de latura "individualității intelectuale", de dimensiunea afectivă a emițătorului în confruntarea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]