6,089 matches
-
n-am chef. Găurile negre sînt stele moarte? Foste stele, sau cum? La "știrile negre de la cinci", aflu că o bătrînă de 80 de ani a fost violată de-un tînăr de 16. Femeia strîngea măceșe din deal. Rosa canina. Destul. Te ustură pleoapele de nesomn, dar dai la iveală iarășișiiarăși albumul. Ai căpătat o dependență maniacală dacă vrei să te vezi încășiîncășiîncă în străfundul ochiului de pictor. Îl răsfoiesc pe repede. Trupul îmi apare în părțile-i constituente. Se învîrtește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
s-a călătorit demult) că sînt missa iubită, copilița dorită, destinatara reală. Dar, ca totdeauna cînd mi s-au transmis astfel de mesaje, "foamea de unu"‡‡‡‡‡‡ singur a fost mai tare decît ludicul. Oricum, pe "curtezanii" mei i-am batjocorit destul ca să nu-mi spună niciunul la doo de noapte "te iubesc". Pînă am să mor am să cred că sentimentele lua-le-ar dragostea de sentimente! modifică funcțiile creierului, afectează percepția. Mă feresc de ele și de somnifere. Vreau control
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
colonelului. Paul Goma are încă o dată dreptate: să mă judece numai cei care au trecut prin situația asta și n-au cedat. Culmea e că recenzia n-a apărut. Nici mercenariatul nu mi-a fost de folos. N-am lăudat destul? N-am spirit lăudăcios§§§§§§ și pace. Mă doare unghia, mi-am ciocnit-o într-o piatră rebelă, făcînd cîțiva pași pe alee. Mi se înfundă pantofii în frunze. "Potcoave de frunze", spune Poetul. Dorin Tudoran. "Potcoave de catifea", îi răspunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
să scrie pă pereți!" Ordinul ăsta ar fi sunat, în timpul evenimentelor de la sfîrșit de an '89, altfel: "NU MÎNJIȚI ZIDURILE CU SÎNGE, TOVARĂȘI!". În faza Șoitu, "organele" se mai mulțumeau cu adeziuni formale. Pasăre, adjunctul, te dojenea că n-ai destul entuziasm pentru tezele de la Ceaușescu cetire ("Cum? Socialismul e o tragedie? Nașterea a fost grea, dar de ce să pui accent numai pe victime, cînd am ajuns la România-armonia?") și cam atît. Dar Leandru pîndea orice ezitare ideologică, orice subtext subversiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
e o insulă. Mai aflu că editura Colosseum își publică în Hong Kong cărțile pentru elevi. Vom tipări întreaga Românie literară în Caraibe? Pe timpul Pauker făceai pușcărie nu numai dacă scriai ceva interzis, ci și dacă citeai; Ceaușescu avea pentru scriitori destul dispreț (de-aia le arăta pisica, exact ca la șoricei). Sub Iliescu înflorește ura de carte. E exagerat spus ura de carte? Sigur nu, de vreme ce se cultivă nu numai ignoranța, dar și un spirit ostil cărții. E în proiect ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
spele de toate crimele pe acest mare maestru al crimei? Pe ce bază, pe ce considerente? Care ar fi rațiunea acestei reabilitări? Ce vor ei? Să ne întoarcem la acele apocaliptice vremuri cu tot cortegiul de suferințe? N-a fost destul prin ce au trecut câteva generații? N-a fost destul oceanul de sânge care strigă din morminte necunoscute o dreaptă răzbunare? Până când nostalgicilor veți agita și veți neliniști lumea cu vechea Stafie a comunismului? Destul! Opriți-vă! și vedeți-vă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Pe ce bază, pe ce considerente? Care ar fi rațiunea acestei reabilitări? Ce vor ei? Să ne întoarcem la acele apocaliptice vremuri cu tot cortegiul de suferințe? N-a fost destul prin ce au trecut câteva generații? N-a fost destul oceanul de sânge care strigă din morminte necunoscute o dreaptă răzbunare? Până când nostalgicilor veți agita și veți neliniști lumea cu vechea Stafie a comunismului? Destul! Opriți-vă! și vedeți-vă de ale voastre monstruoase crime la care cu siguranță ați
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de suferințe? N-a fost destul prin ce au trecut câteva generații? N-a fost destul oceanul de sânge care strigă din morminte necunoscute o dreaptă răzbunare? Până când nostalgicilor veți agita și veți neliniști lumea cu vechea Stafie a comunismului? Destul! Opriți-vă! și vedeți-vă de ale voastre monstruoase crime la care cu siguranță ați participat și pregătiți-vă să dați socoteală în fața Istoriei și a Dreptății divine! Locul vostru este la lada de gunoi a Istoriei, nu să manifestați
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
consemna ca prizonieri proprii. Mai mult încă, orice obiect oricât de neînsemnat care se găsea în bagajele armatei române era confiscat de ei și trecute în beneficiu propriu. în anumite momente cruciale ale situațiilor de război sovieticii procedau atipic. E destul să menționez Răscoala armată a Ghetoului din Varșovia produsă în momentul asedierii sovietice a Varșoviei când, în loc să continue acțiunea armată începută, a fost oprită, lăsându-i pe hitleriști să i lichideze pe răsculați și apoi să-și vadă de planurile
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
trase draperia. Ploua în neștire. Ce mama dracului, chiar nu mai răsucește nimeni robinetul?, se întrebă retoric, apoi sorbi câteva guri de bere și lovi cu degetul arătător în geam. - Alo, mulțumim frumos pentru ploaie, apreciem amabilitatea, dar am intrat destul la apă, e de ajuns... Ceva vreme bună nu mai există pe stoc? Privirea îndreptată către cerul plumburiu lăsa să se înțeleagă că fusese vorba despre un mesaj destinat Marelui Coordonator, însă nu-i semnaliză nimeni dintre nori că mulțumirile
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
că, din câte știa ea, cei doi aveau o mașină neagră ultimul model marca Lincoln Navigator și un soi de Porsche verde. Ura! Primul meu indiciu. Un telefon rapid la un atelier de reparații Porche de pe Eleventh Avenue a fost destul ca să aflu că, Într-adevăr, tocmai terminaseră de dat un strat de vopsea și de instalat un nou casetofon la o mașină Cabriolet Carrera 4 de culoare verde pentru o anume doamnă Miranda Priestly. Evrica! Am comandat o mașină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Daily. Ți-am cerut foarte clar să le aduci pe amândouă la birou, pentru că fetele vor ajunge aici dintr-un moment În altul și trebuie să plecăm. — Ăă, păi, de fapt, am avut impresia că ai vrut să le duc... — Destul. Amănuntele incompetenței tale mă interesează prea puțin. Du-te și adu mașina și cățelușa aici. Va trebui să fim toate gata de plecare În cincisprezece minute. Ai Înțeles? Cincisprezece minute? Femeia asta nu era În toate mințile? Îmi ia un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
În raport cu Lexington? Nu mai recunoșteam nimic din cele văzute cu ocazia vizitei făcute acolo cu peste o săptămână În urmă, dat fiind că atunci taxiul mă lăsase drept În fața clădirii. M-am mai plimbat primprejur câteva minute, bucuroasă că aveam destul timp să fiu atât de rătăcită cum eram, și În cele din urmă am intrat Într-un local să beau o cană de cafea. — Bună dimineața, domnule. Nu găsesc drumul spre Elias-Clark Building. M-ați putea lămuri cumva Încotro s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
persoana a treia. Am respirat adânc. — Bună ziua, domnule Tomlinson. Miranda mi-a cerut să vă anunț că prânzul va avea loc la ora unu la Le Cirque. A zis că o să... — Iubito, a zis el cu voce domoală și calmă. Destul cu toate planificările astea, măcar pentru o clipă. Oferă-i unui om bătrân un dram de plăcere și povestește-i domnului Tomlinson totul despre viața ta. Vrei să faci asta pentru el? Spune-mi, draga mea, ești fericită că lucrezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
fără s-o târăsc pe jos, de un umeraș căptușit cu mătase, după care am Închis binișor, În liniște, ușa. Nici apucasem să mă așez la loc, că Miranda a reapărut lângă mine și, de data asta, ochii ei aveau destul spațiu ca să Îmi analizeze Întreg corpul. Poate părea imposibil, dar am simțit că toate mădularele Îmi iau foc pe măsură ce ea mi le analiza, dar rămăsesem din nou pironită locului, incapabilă să plonjez Înapoi În scaunul meu. Exact În clipa În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
vrea să mă asculte, se ruga una din fetițe de Miranda, care lăsase furculița și lua o Înghițitură dintr-un pahar În care știam deja că e apă San Pellegrino cu lămâie, așezat În partea stângă a mesei. — Caroline, Cassidy, destul. Nu vreau să mai aud nici un cuvânt. Tomas, mai adu niște marmeladă de mentă, a cerut ea. Un om, pe care l-am bănuit a fi bucătarul, s-a precipitat În Încăpere cu un bol de argint pe o tavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
fond, și dac-ar fi așa, care-i problema, Andrea? m-am Întrebat eu cu asprime. În caz că ai reușit, la modul convenabil, să uiți, amintește-ți că ai, Întâmplător, prietenul cel mai incredibil de bun, de blând și de adorabil. Destul cu prostiile astea! Am bălmăjit o poveste cum că trebuie să plec imediat acasă, iar Christian a părut amuzat. — Ți-e frică de mine, a constatat el cu simplitate și mi-a aruncat un zâmbet provocator. — Frică de tine? De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
petrecere la Runway diseară. Eu de ce n-am fost invitat?“ Aflam Întotdeauna de la cineva din afară că avea să fie o petrecere În seara respectivă: cei de la editorial nu erau niciodată invitați, că oricum nu veneau. Și, ca și cum nu era destul că fetele de la Runway Îi batjocoreau, Îi marginalizau și Îi Îndepărtau pe toți cei care nu făceau parte din grupul lor, acum creaseră și linii interne de demarcație. După departamentul vânzări urma un coridor lung și Îngust. Părea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
nu? Am dat afirmativ din cap, Încă În stare de șoc. — Mda, mi-am dat seama. Aproape toate celelalte fete poartă mărimea doi sau mai mică, așa că poți să le iei pe toate. Hait. — Grozav. Jeffy, nu-ți pot mulțumi destul. Sunt niște haine uluitoare! — Uită-te În a doua pungă, a zis el și mi-a făcut semn spre locul unde o lăsasem pe covor. Doar nu-ți Închipui că poți purta costumul ăla de catifea cu sacoșa aia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
tulburat de chestia asta, ceea ce era emoționant. Știam că Îl deranjează faptul că mezina lui are un iubit, dar făcea eforturi lăudabile să nu se observe. Nici o problemă, Dr. S, am adus și eu câte ceva, așa că se pare că avem destul. Și, ca să vezi, iată-i pe tatăl și pe prietenul meu stând unul lângă altul pe pat - fără urmă de stinghereală - și luând Împreună un mic dejun ultramatinal. Am gustat și eu din ambele pungi și m-am gândit ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
nu am spus nimic. — OK, știu că nu poți să vorbești, așa că vorbesc eu. Părinții tăi au acceptat să ne fie garanți, ceea ce e grozav. Apartamentul e mare, are două camere și, dacă punem și un paravan În sufragerie, rămâne destul loc pentru o canapea de două persoane și chiar pentru un scaun. Camera de baie nu are cadă, dar dușul pare OK. Nu avem mașină de spălat vase, spațiu de depozitare și nu avem aer condiționat, dar putem cumpăra și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
să locuim Împreună, În timp ce eu nici măcar la telefon nu răspundeam, dar ce puteam să fac? Când a răspuns, În sfârșit, la telefon, după miezul nopții, mi-a spus că am obținut apartamentul. — Nemaipomenit, Lil. Nici nu pot să-ți mulțumesc destul. Jur că o să mă revanșez față de tine. Promit! Și atunci mi-a venit o idee. Fii spontană! Cheamă o mașină de la Elias-Clark, du-te În Harlem și mulțumește-i În persoană celei mai bune prietene. Da, asta era soluția! — Lil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Deasupra‑Tuturor! Ei bine, nu Înțelegi nimic! Nimic! — Em... — Nu mă lua tu pe mine cu „Em“, Andy. Lasă‑mă să termin ce am de spus. Știu că Miranda e dificilă. Știu cum e să nu apuci niciodată să dormi destul și să‑ți fie veșnic teamă că o să te sune, și să vezi că nici unul dintre prietenii tăi nu Înțelege. Știu toate astea! Dar dacă o urăști atât de mult, dacă nu ești În stare decât să te plângi Întruna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
doar să‑ți dai seama că nu e vina ta dacă ceva o nefericește. Așa e ea, o persoană nefericită. N‑ai fi putut face nimic mai mult decât ai făcut deja. — Știu. Zău că știu. Dar nu o apreciezi destul, Andy. Gândește‑te numai. Gândește‑te bine. Are incredibil de multe realizări și a trebuit să sacrifice atât de multe ca să ajungă unde e, dar, În fond, nu se poate spune același lucru despre oamenii de mare succes din orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
problemă și aș vrea să stau de vorbă cu Lily. Ți‑o aduc imediat Înapoi. Și cu asta, am Înhățat‑o din nou de braț, cu ceva mai multă fermitate de data asta, și am tras‑o de‑o parte. Destul cu rahatul ăsta: aveam nevoie de prietena mea. O dată așezate pe canapeaua unde mă pusese Christian, după ce m‑am asigurat că el se străduia Încă să capteze atenția barmanului (care era heterosexual, deci era posibil ca amicul Christian să stea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]