11,536 matches
-
Perspective teoretice. Raportul cercetare-teorie-practicătc "1.4. Perspective teoretice. Raportul cercetare‑teorie‑practică" Relația dintre teorie și educația adulților este una tensionată din mai multe motive (Bron și Schemmann, 2002, pp. 7-17): - educația adulților nu are o bază teoretică suficient de dezvoltată pentru a fi considerată o disciplină științifică distinctă. Depinde foarte mult de împrumuturile teoretice de la alte discipline (științele educației, psihologie, sociologie, filosofie, economie, antropologie etc.); - mulți practicieni, poate datorită situației anterior descrise, nu se angajează, cel mai adesea, în construcția
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru fiecare arie de preocupare problematică din practică s-a încercat o teoretizare, întâlnindu-se, astfel, explicitări teoretice pentru problematica învățării la locul de muncă, pentru educația adulților ca investiție în capitalul uman, pentru problematica egalității de gen (destul de puțin dezvoltată, fiind una nouă), a organizațiilor care învață etc. Multe dintre acesteexplicitări teoretice s-au făcut pe baza transferurilor din alte științe, a adaptării teoriilor validate în alte domenii disciplinare pentru a oferi un suport explicativ diferitelor fenomene din educația adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
din psihologia dezvoltării (în diferitele stadii ale vieții, la diferite vârste), psihologia socială, personalitate, psihologia experimentală sau cea clinică, psiho-gerontologie sau, mai ales, psihologia educației (de exemplu, teoriile motivaționale, care explică rolul motivației în învățare). Dacă în fundamentul psihologic teoriile dezvoltate sunt centrate mai mult pe adult și pe mecanismele învățării lui, de multe ori analizate în mod abstract, rupte de contextul social - o învățare atemporală -, prin fundamentul sociologic se aduce în discuție impactul relației individului cu ceilalți, cu mediul înconjurător
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
antropologie, teoria educației și a învățării, analizate din perspectiva abordărilor tehnologică, identitară, integrativă, socioecologică, postmodernă). Unele dintre aceste teorii pot fi mai influente în anumite arii geografice și pentru anumite practici decât altele. Astfel, de exemplu, în țările mai puțin dezvoltate, teoria conștientizării va avea mai multă forță explicativă și încărcătură practică, în timp ce teoria criticii sociale va fi mai des invocată de cei care explică influențele globalismului și ale imperialismului informațional, economic etc. Cei influențați de feminism vor analiza implicațiile asupra
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o eficiență maximă pe plan mental. O hartă mentală este centrată pe un concept sau un cuvânt, iar în jurul cuvântului-cheie gravitează circa cinci-zece idei principale, care sunt legate din punct de vedere semantic de acesta, sunt puse în legătură și dezvoltate, generându-se „derivații” ale lor. Fiecare cuvânt nou poate să fie luat în considerare și să genereze alte cinci-zece idei legate de acele cuvinte, realizându-se ramificații. Astfel, un număr exponențial de idei înrudite pot fi generate, puse în corelație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de educație a adulților). Din acest punct de vedere, dezvoltarea lor profesională devine dificil sau aproape imposibil de realizat, întrucât este foarte greu să „descifrezi” care le sunt abilitățile și competențele-cheie și, mai ales, care sunt acelea ce ar trebui dezvoltate, pentru că, fără îndoială, activitatea lor este de o importanță crucială pentru instituțiile de educație a adulților, de aceasta depinzând destul de multe lucruri (de exemplu, succesul sau insuccesul pe piața formării, al unui curs sau al unui pachet de cursuri). Astfel
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare” proprii printre acestea. Rețelele de învățare sunt apropiate (dar nu similare) de regiunile de învățare (de exemplu, inițiativa Comunității Europene R3L Learning Region community - o nouă abordare a învățării de-a lungul vieții prin perspectiva comunităților virtuale de învățare). Dezvoltată și coordonată de Directoratul General pentru Educație și Cultură, alături de Parlamentul European și Comitetul Regiunilor Europene, această inițiativă a fost lansată la Bruxelles în 2003. Atunci, 120 de regiuni din nordul și sudul Europei și-au concentrat forțele în jurul a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2. Problematica dezvoltării și etapele manageriale de parcurs în programele/cursurile de educație pentru adulțitc "5.5.2. Problematica dezvoltării și etapele manageriale de parcurs în programele/cursurile de educație pentru adulți" În instituțiile de educație a adulților sunt planificate, dezvoltate, promovate și implementate diverse programe/cursuri. Programele educaționale cuprind cursuri și module care se întind pe o perioadă determinată de timp și se definesc prin conținuturi specifice, respectiv obiective de atins. Conceperea și realizarea lor, indiferent de întindere și complexitate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
remarce și care sunt proprii unui tip de inteligență dominantă. Am familiarizat elevii cu teoria inteligențelor multiple. Le am explicat în ce constă această teorie și care este specificul fiecărei inteligențe, cum poate să fie ea descoperită sau recunoscută și dezvoltată. I-am sprijinit în recunoașterea talentelor personale, în conștientizarea importanței dezvoltării resurselor personale, originale, a parcurgerii experiențelor care să i conducă la amplificarea inteligențelor, în dezvoltarea încrederii în ei înșiși. Pornind de la teoria inteligențelor multiple, în prelungirea unui sistem de
STIMULAREA INTELIGENŢELOR MULTIPLE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela Delion () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_891]
-
experiență prin care să se regăsească și să se manifeste potrivit inteligenței dominante. Prin stimularea potențialității lor latente am urmărit dezvoltarea și manifestarea lor expresivă. Am stabilit împreună cu elevii modalitățile prin care vor face dovada propriilor cunoștințe însușite, a abilităților dezvoltate și a performanțelor înregistrate. Am stimulat elevii să reflecteze asupra propriului proces de cunoaștere și de evaluare. Un sfert din timp l-am alocat definirii sintagmelor: timp liber - timp pierdut; timp liber - timp câștigat. Cea mai mare parte a timpului
STIMULAREA INTELIGENŢELOR MULTIPLE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela Delion () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_891]
-
este generat de evoluția ciclului economic. In faza de criza, șomajul sporește ca urmare a contracției, scăderii producției, a activităților economice și creșterii numărului de falimente, cu deosebire a întreprinderilor mici și mijlocii. În ultimele decenii, șomajul, în multe țări dezvoltate s-a menținut la cote ridicate chiar și în perioade de boom (peste 10%). Deci, s-a redus capacitatea de absorbție a pieței muncii chiar și în faze ale ciclului ce se particularizau prin sincronizarea creșterii economice și reducerii numărului
ASIGURĂRILE DE ŞOMAJ. In: Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
din Cluj-Napoca, În noiembrie 2004. Pentru accepțiunea corectă a acestor termeni, vezi volumul colectiv Interdisciplinaritatea și științele umane, Editura Politică, București, 1986, p. 11, unde sunt definite corelativ patru niveluri ale cooperării și Întrepătrunderii disciplinelor: multidisciplinaritatea, forma cea mai puțin dezvoltată a interdisciplinarității, constând În juxtapunerea anumitor elemente ale diverselor discipline pentru a pune În lumină aspectele lor comune; pluridisciplinaritatea, care presupune o comunicare simetrică Între diferiți specialiști și diferite discipline; interdisciplinaritatea, o formă mai puțin dezvoltată a comunicării științifice În raport cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
forma cea mai puțin dezvoltată a interdisciplinarității, constând În juxtapunerea anumitor elemente ale diverselor discipline pentru a pune În lumină aspectele lor comune; pluridisciplinaritatea, care presupune o comunicare simetrică Între diferiți specialiști și diferite discipline; interdisciplinaritatea, o formă mai puțin dezvoltată a comunicării științifice În raport cu transdisciplinaritatea, implică un anumit grad de integrare Între diferite domenii ale cunoașterii și Între diferite abordări, ca și utilizarea unui limbaj comun, permițând schimburi de ordin conceptual și metodologic; În fine, transdisciplinaritatea, o Întrepătrundere a mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu carabidele, având împreună o serie de însușiri comune. Antenele sunt de regulă filiforme cu articolele homonome (la Gyrinidae antenele sunt auriculate). Aparatul bucal prezintă 3 perechi de palpi, cu excepția fam. Gyrinidae unde există 2 perechi de palpi. Elitrele bine dezvoltate iar aripile membranoase sunt de tip caraboid. Picioarele dezvoltate, adaptate la înot. Tarsele picioarelor anterioare, mediane și posterioare întotdeauna pentamere. Abdomenul este constituit din 6-7 sternite, primele 3 sternite sunt slab conturate, iar coxele posterioare ocupă cea mai mare parte
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Antenele sunt de regulă filiforme cu articolele homonome (la Gyrinidae antenele sunt auriculate). Aparatul bucal prezintă 3 perechi de palpi, cu excepția fam. Gyrinidae unde există 2 perechi de palpi. Elitrele bine dezvoltate iar aripile membranoase sunt de tip caraboid. Picioarele dezvoltate, adaptate la înot. Tarsele picioarelor anterioare, mediane și posterioare întotdeauna pentamere. Abdomenul este constituit din 6-7 sternite, primele 3 sternite sunt slab conturate, iar coxele posterioare ocupă cea mai mare parte din suprafața primului sternit abdominal. El poate fi vizibil
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
marginile laterale puternic convergente anterior. Baza pronotului se prelungește median sub forma unui unghi, astfel încât scutelul nu este vizibil. Elitrele cu vârful ascuțit, prezintă rânduri longitudinale de puncte. Epipleurele elitrelor se întind până la nivelul coxelor posterioare. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate, fiind capabile de zbor, astfel insectele se mai pot întâlni ocazional pe ierburile de pe malurile apelor. Cavitățile de articulație ale coxelor anterioare deschise posterior. Marginile laterale ale mezosternului se întind până la nivelul coxelor mediane. Metasternul lat, ușor îngustat anterior. Picioarele
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sau el este vizibil la Colymbetinae și Dytiscinae. Elitrele acoperă complet abdomenul. La unele specii ♀ prezintă pe elitre strii longitudinale adâncite (Cybister). Epipleurele elitrelor scurte, ajungând până la nivelul celui de-al 2 lea sternit abdominal (Agabus) sau ele sunt complet dezvoltate, atingând vârful ultimului sternit abdominal (Platambus). Aripile membranoase bine dezvoltate, ele sunt de tipul I (caraboid). Picioarele adaptate pentru înot, cele posterioare fiind mai lungi decât cele anterioare. Coxele anterioare și mediane conice sau sferice, apofiza prosternului ajunge până în imediata
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
complet abdomenul. La unele specii ♀ prezintă pe elitre strii longitudinale adâncite (Cybister). Epipleurele elitrelor scurte, ajungând până la nivelul celui de-al 2 lea sternit abdominal (Agabus) sau ele sunt complet dezvoltate, atingând vârful ultimului sternit abdominal (Platambus). Aripile membranoase bine dezvoltate, ele sunt de tipul I (caraboid). Picioarele adaptate pentru înot, cele posterioare fiind mai lungi decât cele anterioare. Coxele anterioare și mediane conice sau sferice, apofiza prosternului ajunge până în imediata apropiere a coxelor mediane. Coxele posterioare lățite, dar ele nu
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
cu pete roșcate ce au o formă destul de variabilă. Marginea anterioară a pronotului ușor rotunjită, iar marginile lui laterale prezintă o bordură fină. Elitrele ascuțite la vârf. Tarsele posterioare sunt mai lungi decât tibiile, iar ghearele picioarelor posterioare sunt egal dezvoltate. Metasternul, coxele posterioare, și baza abdomenului prezintă o punctuație deasă și accentuată. Ultimul sternit abdominal cu vârful ascuțit. l=2,8-3 mm. (Pl. I, fig.7) ♂ Corpul lucios. ♀ Corpul mat. 3 Genul Bidessus Sharp Se diferențiază de Hydroglyphus prin prezența
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
rând neregulat de puncte. ♀ mate, având suprafața corpului prevăzută cu rugozități accentuate. Specie halobiontă răspândită în centrul și estul Europei ce poate fi prezentă și în fauna noastă. (3,5 mm)................................... (nigrolineatus Steven) -.Oval-scurtat. Elitrele cu câte 4 benzi negre, dezvoltate îndeosebi în jumătatea lor postmediană. Banda suturală neagră îngustă, iar a 4-a bandă din vecinătatea marginilor laterale este întreruptă (fig.26b, pag.23)............................. 5 confluens F. Alte specii: Coelambus pallidulus Aubé, semnalată în sudul Dobrogei și C. lernaeus Schaum
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
o dungă laterală subțire, de dimensiuni reduse. Capul și prosternul castaniu-închise. Marginile laterale ale elitrelor cu o tivitură roșcată îngustă, prezentă îndeosebi în partea lor posterioară. În băltoacele din păduri. l=3,5 mm. ♂ Tarsele anterioare lățite cu ghearele egal dezvoltate. 7 Hydroporus erythrocephalus Linné Corpul oval, puternic bombat. Partea dorsală cu excepția capului are suprafața lucioasă cu granulații microscopice fine și șterse, fiind acoperită de o pubescență cenușie. Capul roșcat-maroniu cu pete postoculare negre. Articolele antenale alungite. Palpii, primele 3 articole
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
lățite. ♀ Corpul mat. -ab. pallescens Seidl. Se diferențiază de forma tipică prin coloritul unicolor galben-roșcat al corpului, lipsit de luciu. Punctuația elitrelor foarte fină, ± ștearsă. 14 Hydroporus pubescens Gyllenhal Se diferențiază de discretus prin conformația sternitului anal care este mai dezvoltat. Culoarea și mărimea corpului sunt variabile, întâlnindu-se foarte multe forme locale, exemplarele montane fiind ceva mai mari și mai închise la culoare. Corpul negru, lucios, acoperit cu o pubescență cenușie. Marginea anterioară și posterioară a capului, precum și marginile laterale
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
și primul sternit abdominal cu o punctuație fină. Sporadică, întâlnită în masivele montane unde trăiește în izvoare și pârâuri reci. O mai întâlnim în fântâni și în minele inundate. l=3,5-4 mm. ♂ Tarsele anterioare ușor lățite cu ghearele egal dezvoltate, nedespicate. 17 Hydroporus melanarius Sturm (monticola Sharp, ruficornis Zett.) Ovalalungit, cu marginile laterale ± paralele. Dorsal negru, ușor convex, relativ lucios și aproape glabru, prevăzut cu reticulații fine. Capul maroniu sau roșcat maroniu, întunecat între ochi. Uneori marginile laterale ale pronotului
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
pe elitre 4 carene înguste separate de intervale pubescente (Pl. III, fig.5 )...........................................25 Acilius Leach 4.Tibiile posterioare sunt mai lungi decât late, cu ambii pinteni de mărime egală (fig.60a, pag.59). Tarsele posterioare prezintă ambele gheare bine dezvoltate. Elitrele la ♂ netede, nepunctate........................................................................26 Dytiscus L. -.Tibiile posterioare aproximativ de aceeași lungime și lățime cu cei 2 pinteni inegali (fig.60b, pag.59). Tarsele posterioare au o singură gheară bine dezvoltată. ♂ prezintă pe elitre strii longitudinale fine........................................27 Cybister
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
pag.59). Tarsele posterioare prezintă ambele gheare bine dezvoltate. Elitrele la ♂ netede, nepunctate........................................................................26 Dytiscus L. -.Tibiile posterioare aproximativ de aceeași lungime și lățime cu cei 2 pinteni inegali (fig.60b, pag.59). Tarsele posterioare au o singură gheară bine dezvoltată. ♂ prezintă pe elitre strii longitudinale fine........................................27 Cybister Curt. 23 Genul Hydaticus Leach Specii de talie medie (9-15 mm) cu corpul oval-alungit. Al 2-lea articol antenal evident mai scurt decât primul și puțin mai scurt decât articolul 3. Marginea
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]