5,649 matches
-
director așteaptă sarcini, pe când un manager împarte sarcini. În toate companiile și instituțiile statului întâlnim foarte mulți directori și puțini, spre deloc, manageri. Mai ales în ultimul an de zile, de când DNA-ul livrează aproape zilnic marfă proaspătă la beciul domnesc, nici un director, funcționar sau demnitar nu-și mai asumă nimic. Toți inventează pretexte, toți rostogolesc problema, toți amână luarea deciziei și toți așteaptă lumina de la șefu'. Puține companii au norocul, precum Hidroelectrica, de a avea la butoane un despot luminat
Remus Borza, președinte Euro Insol: Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porți, ne-am cedat tezaurul la ruși și acum așteptăm lumina de la marele licurici by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104091_a_105383]
-
de la telescopul mare din observatorul Colegiului Național de Informatică „Traian Lalescu" din Hunedoara. - Vizitatorii pot privi prin telescopul adus de Colegiul Național „Decebal" Evenimentul se va desfășura vineri 25.09.2015, incepand cu ora 17.00 în: Campusul Științei, strada Domneasca nr. 111, vizavi de Poliția Rutieră Corpul A, str. Gării nr. 63-65 Corp Q, strada Alexandru Carnabel nr. 61 Activități interactive: Activități realizate de cercetătorii din Universitatea „Dunărea de Jos" din Galați Misterele vocii Mănânci sănătos, esti activ....... Ai succes
NOAPTEA CERCETĂTORILOR 2015. Vezi programul evenimentelor by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105020_a_106312]
-
unui univers ficțional în care se amestecă, în doze potrivite, ca în alambicul unui alchimist, substanțele înșelătoare ale realului și acelea, atît de pregnante, ale unei irealități (sau suprarealități), ce irump în plin cotidian. Negustori, vrăjitori, spiritiști, bucătari de la Curtea Domnească, îndrăgostiți, domnișoare cu ifose, ambasadori de pe diferite meleaguri, arnăuți, funcționari ai Înaltei Porți, domni maziliți și domni proaspăt înscăunați, uneltitori de tot felul, revoluționari, bonapartiști, scamatori și trimiși ai lui Sator populează spațiul carnavalesc al acestui roman fantast, cu subterane
Apariții editoriale care vă vor captiva by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105772_a_107064]
-
domnitor (Șerban Cantacuzino, 1678-1688), a fost înaintat până la treaptă cea mai înaltă a ierarhiei boierești. În 1688, la cererea și la rugămintea Sfatului, Sfanțul Voievod Constantin Brâncoveanu a acceptat domnia, devenind domnitorul Țării Românești. În timpul cât a stat în scaunul domnesc, a încercat și a reușit o bună colaborare diplomatică cu cancelariile europene. În 1695, pe fondul îmbunătățirii relațiilor cu Imperiul Habsburgic, i-a fost decernata Diplomă de mare prinț, cu dreptul de a purta titlul de "Iilustrissimus", care venea să
Sfinții martiri Brâncoveni prăznuiți pe 16 august, la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Capitală by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105979_a_107271]
-
studenților din România, stabilind prioritățile federației pentru următorul an. Deschiderea oficială a Forumului Organizațiilor Studențești din România va avea loc marți, 9 august 2016, începând cu ora 10:40, în Aula Magna a Universității „Dunărea de Jos" din Galați (str. Domnească nr. 111, corp AS, în incinta Facultății de Drept), și are ca invitați, printre alții, pe domnul Klaus Werner Iohannis, Președintele României, domnul prof. univ. dr. Mircea Dumitru, Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, domnul Andrei Popescu, secretar de stat
Studenții din România își stabilesc prioritățile by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/106008_a_107300]
-
se poate mândri cu o remarcabilă pleiadă de absolvenți. Deschizând cartea de istorie a școlii și parcurgându-i filele, avem în față frumoasa tradiție a unei instituții de învățământ considerată a fi de elită. Liceul a fost înființat prin Decret domnesc de Al. Ioan Cuza chiar în anul Unirii Principatelor. Din anul 1885 funcționează în inima Capitalei, în zona Mircea Vodă, în imediata apropiere a „kilometrului 0” al Bucureștilor, ca un simbol al continuității învățământului de frunte. De altfel, așa se
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
cancelarul prusac, l-a sfătuit la rândul său fără rezerve pe principe „să ia hotărârea îndrăzneață de a pleca direct spre România”. Carol accepta și odată cu acest moment evoluția României avea să se schimbe pentru totdeauna. La 30 martie, Locotenența Domnească adresase o proclamație către popor, recomandând alegerea prin plebiscit a prințului Carol de Hohenzollern ca domnitor al românilor, cu drept de moștenire, care va domni sub numele de Carol I. Rezultatul fiind pozitiv, Carol I ajungea la Turnu-Severin, pe pământ
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]
-
această comunitate a românilor din nordul Bucovinei. O paradă a costumului popular românesc avea să prefațeze inaugurarea clădirii în care a început să funcționeze Centrul Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” al românilor din această zonă. Clădirea, impresionantă, este situată pe fosta Stradă Domnească (astăzi Kobîleanskaia) din Cernăuți, orașul adolescenței poetului Mihai Eminescu, nu departe de Palatul Mitropolitan cu sala sinodală în care, la 28 noiembrie 1918, s-a votat unirea cu Regatul României. Aceasta a fost achiziționată și modernizată din contribuția exclusivă a
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
proprietate al țăranilor, deși nu negau necesitatea de a le ceda pământ cu despăgubire. Intervenția militară străină devenise, însă, iminentă; la 13 septembrie armata otomană intră în București, curând urmată de ruși, și guvernul revoluționar e înlocuit cu o locotenență domnească, care admite oficial desființarea tuturor instituțiilor Revoluției, înlocuite de regimul de ocupație. Membrii guvernului revoluționar sunt arestați și expulzați, Bălcescu plecând, pe căi foarte complicate, la Constantinopol. Anul 1849 este anul iluziei transilvane, de unde sperau revoluționarii români că s-ar
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
artistice, și-a ocupat locul în orchestră, la harpa), au “instrumentat” un eveniment de clasă, cu adevărat de nivel european. “Primăvară clasică europeană” a beneficiat și de o ambianța de vis, în spațiul generos oferit de Complexul național muzeal “Curtea domneasca”: pe cele câteva sute de scaune, spectatorii, obligatoriu în ținute de seară (invitațiile menționau expres: “Dress code - black ție”, iar coordonatoarea proiectului din partea primăriei, Alină Dumbrava, a dat notă unei elegante distinse), au aplaudat sub cerul înstelat un program de
Primăvara clasică europeană by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83737_a_85062]
-
279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această moșie mare fiind loc domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit-o unui ostaș viteaz al lui, pe care-l chema Crasnaș de la care a luat și locul numele de CRASNA.
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
Mare, după ce-a răpus hoardele turcești și tătărăști, a tras el cu arcul către miază-noapte și unde s-a oprit săgeata, porunci să se sădească o biserică, pentru pomenirea Domnului Dumnezeului nostru. Biserica asta venea drept în ograda curților domnești și după ce-a trecut mai o sută de ani, s-a făcut Episcopie a Hușului. Piscul Coțoiou acum scade, din pricină că poalele dealului dinspre târg se dărâmă în vremea ploilor îndelungate.
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
intră iarăși în luptă, și pe când mânuia un tun, a fost rănită greu și silită să iasă din luptă. Din acest război, i s-a dat gradul de cinste, făcând-o Sutaș (Căpitan) și Vodă a oprit-o la curtea domnească printre boieri, unde a fost la mare cinste până la moartea sa.
Maria Suta?ului by Maior Elefterescu [Corola-other/Imaginative/83498_a_84823]
-
Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 337. footnote> (După Arhiereul Narcis Crețulescu) În coastele târgului Suceava era pe vremea lui Ștefan cel Mare o lae de țigani fierari, care erau robii Domnului și potcoveau caii domnești, tocmeau rădvanele și carele din curtea domnească. Mai mare peste dânșii era bulibașa și stăpânul lor și mai mare, era un boier: „Pârcălabu”. În țigănimea aceea era un băietănaș pe care-l chema Șolcan, voinic de felul lui, și Vodă
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 337. footnote> (După Arhiereul Narcis Crețulescu) În coastele târgului Suceava era pe vremea lui Ștefan cel Mare o lae de țigani fierari, care erau robii Domnului și potcoveau caii domnești, tocmeau rădvanele și carele din curtea domnească. Mai mare peste dânșii era bulibașa și stăpânul lor și mai mare, era un boier: „Pârcălabu”. În țigănimea aceea era un băietănaș pe care-l chema Șolcan, voinic de felul lui, și Vodă a pus ochii pe dânsul și l-
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
are lapte, carne, legume ori altceva. Românul însă îi zise că n-are nimică decât mămăligă. Nu era Vodă prea dezmierdat în ale mâncării, că doară mai petrecea el nemâncat și însetat prin războaie, decât în tihnă lângă o masă domnească plină de fel de fel de bucate și mâncăruri care de care mai alese și mai gustoase. Uitându-se el însă la mămăliga cea rece și vârtoasă, tot parcă îi venea oarecum s-o îmbuce așa sacă. Dar văzând că
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
primi starețul mânăstirii, și-i făcu o masă aleasă. Pe timpul ospățului, când vinul făcea ocol împrejurul mesei și toți mesenii se făcură mult vorbăreți, întrebă Vodă pe curteni: dacă au mâncat ei mămăligă. Curtenii se cam mirară de această întrebare domnească, dar tot răspunseră cu toții că au mâncat. - Dacă ați mâncat, zise Vodă, atunci trebuie să știți, cu ce-i mai bună mămăliga? Unii ghiciră: cu friptură de pui cu smântână, alții: cu brânză de oi sau cu lapte; alții: cu
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
ȘI TOLPA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 340. footnote> (După S. Fl. Marian, Tradiții populare românești din Bucovina, f.138) Se zice că în vremea lui Ștefan-Vodă era, pe lângă curtea domnească, un țigan, Tolpa, care era deștept, glumeț și totodată foarte prefăcut. Într-o zi, venind niște oameni de la țară ca să se jeluiască înaintea domniei pentru nedreptățile din partea pârcălabului lor, întâmpinară, tocmai când aveau să intre în curte, pe țiganul
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
țiganului, luă o hârtie albă curată și scrise: fie în voia ta, apoi se iscăli mai dedesubt Ștefan- Vodă, și i-o dădu țiganului, ca să nu-l mai supere... Tolpa - bucuria lui..., ia hârtia în mână și, ieșind din divanul domnesc, îndată a și pornit la țară, anume către satul acela, de unde erau românii ce au fost venit la domnie să se jeluiască pentru asuprirea peste măsură din partea pârcălabului. Ajungând el în satul acela, a dat poruncă să se strângă
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
au fost venit la domnie să se jeluiască pentru asuprirea peste măsură din partea pârcălabului. Ajungând el în satul acela, a dat poruncă să se strângă toți sătenii la un loc, dimpreună cu dânșii și pârcălabul, căci vine de la curtea domnească și le aduce o vorbă mare de la Măria-Sa Vodă, pe care oricine trebuie s-o asculte și s-o îndeplinească... După ce s-a strâns tot satul, dimpreună cu pârcălabul la un loc, Tolpa vârându-se în mijlocul oamenilor și
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
mult, cum de-a făcut Ștefan-Vodă să poruncească să-l bată țiganul Tolpa înaintea sătenilor, mai cu seamă nefiind cu nimic vinovat! La vreo câteva săptămâni însă după ce-a fost bătut, având treabă numaidecât să se ducă la curtea domnească, se duse, și ajungând intră la Măria-Sa. Ștefan-Vodă, bucurându-se de sosirea lui, îl primi cu aceeași prietenie și inimă bună ca și mai înainte. Pârcălabul s-a mirat mult de primirea aceasta bună. Pricepând atunci că nu poate
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
-l spânzure. Tolpa însă, când istorisea pârcălabul lui Vodă și când Vodă porunci să-l prindă și să-l spânzure, stătea la ușă și asculta toate, și cum a auzit aceasta, îndată s-a făcut nevăzut, ascunzându-se în grădina domnească, care era foarte mare, știind că acolo nu va da nimeni de dânsul, iar trecând mânia Domnului, poate să scape cu viață. În zadar l-au căutat curtenii să-l prindă, că Tolpa nu era nicăieri. El, bietul, de spaimă
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
fie prezentate legăturile legendare și cele documentate științific, dintre Ștefan cel Mare și Vaslui. Acesta a avut Vasluiul drept a doua capitală după Suceava, aici a petrecut o bună parte din timpul cât a fost voievod, creâdu-și reședința la Curțile Domnești. Se impune o excursie la Vaslui, pentru vizitarea vestigiilor acestora - care fac obiectul unor săpături arheologice și a bisericii cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, ctitorie ștefaniană. În acest mod, legendele vasluiene vor fi receptate mult mai ușor. Ele
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
promoveze întreprinzătorii din mediul rural, de la micile ferme de familie până la producătorii de remedii naturiste pentru diverse afecțiuni. Bogdan Isopescu a stat de vorbă cu câțiva dintre producători. Din Botoșani suntem și am adus foarte multe dulciuri, în special cozonacul domnesc, ciocolata de casă, prăjiturile. Țuica de Morărești, care merge la Berlin. Deci ajunge țuica dumneavoastră la Berlin. Și a ajuns în fiecare an. Din județul nostru a mai mers și magiunul de Topoloveni. Magiunul de Topoloveni este o rețetă de
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]