14,427 matches
-
numai că plictisește, dar poate să creeze o nedorită impresie de stranietate, de incredibil. Cum spuneam, a fi veridic înseamnă să fii coerent pe toate planurile: semantic, gramatical, logic argumentativ. Credibilitatea este un efect, și nu un scop în sine. Dușmanul credibilității este, adeseori, inconsecvența, alăturarea întâmplătoare a unor detalii descriptive, trecerea necontrolată de la figurativ la concret și invers (exemple: „Cu aripile sufletului larg deschise, intră în magazin”, „Atmosfera din cameră îmi apăsa umerii” etc.). Observăm acest defect mai ales în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
apar în cadrul unei secții - autorul se simte trădat (nu se mai înțelege nimic, mi s-a tăiat partea cea mai frumoasă din text), în timp ce șeful oftează ostenit (iar trebuie să muncesc în locul vostru). Soră bună cu claritatea, concizia are aceiași dușmani. Unul din ei ar fi, de pildă, excesul de precizie. Teama de a nu fi crezut că știrea este reală îl face pe tânărul ziarist să includă în text un întreg pomelnic de nume și denumiri de instituții: NATIONAL TV
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
se bate cu fruntea de pământ și, din când în când, cere de pomană. Nebunul politic este de obicei șeful organizației locale a partidului de la guvern. Umblă înconjurat de câțiva lingăi, face chefuri în toate nopțile, are o listă de dușmani pe care-i lucrează, trimite vorbă la instituții cine să fie concediat, să nu mai poată câștiga în oraș o pâine, iar din când în când o face lată: urlă, vociferează, trage cu revolverul, fiindcă i s-a năzărit că
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
La sfârșit apărea și Iorga, identificându-se cu autorul glasului. Marele istoric își potolea respirația accelerată cu câteva spirite, căuta neliniștit prin sală, fulgera ușa cutremurată de spatele staționarilor pe culoar, se aprindea, vocifera, decapita cu degetul prin aer un dușman nevăzut. Apoi, devenea vesel! Găsise legături spirituale, pe care însă deseori uita să le comunice și auditoriului. Vorbea cu grația leneșă a femeii, căreia i se face o dulce violență. Avea în priviri vanități mărunte, își culca urechea pe sonoritatea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
putut să auzi ritmul lent al ploii lovind pe acoperișuri. Deodată, N. Iorga devenea mânios. Vindicativ, oratorul supunea publicul unui rechizitoriu sgomotos. Sala se umplea de grindină, de ceață și de tunete. Străpunși de degetul răzbunător al lui N. Iorga, dușmanii invizibili se prăbușeau surd pe dușamele, în timp ce cuvintele cădeau ca trăznetele într-un copac noduros. Apoi, furtuna se potolea. Profesorul căuta printre ascultători un chip prietenos, un zâmbet de speranță, un elogiu consolant. Uneori cei doi ochi umezi cădeau asupra
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
prezentare a faptelor dintr-o singură perspectivă (de regulă, oficială), simpla prelucrare a unor dosare preluate de la Parchet sau oferite de persoane (instituții) direct interesate să impună o anumită lectură faptelor. 6.6.1. Cum poți rata o anchetă bună. Dușmanii investigației Într-o anchetă, totul pleacă de la modul de abordare a informației. Dacă reportajul reprezintă o „poetică” a efectului, ancheta susține o „poetică” a cauzei. Reportajul se centrează pe întrebarea: cine? și pe actorii evenimentului, în timp ce ancheta revine insistent la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
gata pregătite” și predate redacției de către anumiți „binevoitori”. În acest caz, singurul remediu eficient îl reprezintă verificarea atentă a informațiilor, consultarea onestă a părților aflate în conflict și, în egală măsură, apelul la o sursă credibilă și independentă. Un alt dușman al investigației este tema prea generală. O anchetă despre copiii de bani gata nu înseamnă (gazetărește vorbind) aproape nimic. Cititorul are nevoie de fapte, de persoane în carne și oase, de concluzii. El știe că, de pildă, alcoolul poate fi
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
important) sau mijloacele prin care ziarul se poate proteja de un posibil proces. Pentru că volumul de muncă este enorm și documentarea este plină de neprevăzut, durata unei anchete variază între câteva zile și câteva luni. Timpul este pentru ziarist un dușman redutabil, și de aceea, e greu de imaginat un profesionist al investigației dezordonat, fără o agendă bine pusă la punct, fără mijloace rapide și eficiente de deplasare. În anchetă trebuie să te grăbești încet. Iată de ce entuziasmul cu care cineva
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cu șeful de secție, în așa fel încât fiecare jurnalist să știe în amănunt ce are de făcut. Portretul. Poate fi considerat gen de anchetă, în măsura în care subiectul este prezentat din multiple perspective - așa cum este el văzut de colegi, prieteni, vecini, dușmani, presă etc. Revistele ilustrate franceze (Nouvel Observateur) și mai ales presa culturală promovează acest demers publicistic, din păcate absent în presa română. 6.6.3. Sursele investigației Se spune că atunci când este trezit din somn în toiul nopții, un pompier
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vechi sau mai noi, vom găsi destule idei, sugestii și confirmări. Nu în ultimul rând, vom găsi suficiente resurse de curaj: a îndrăzni formule noi, procedee atipice, nedrept considerate ca fiind literare, poetice, nejurnalistice. Mai apăsat ca în alte meserii, dușmanul oricărui jurnalist este rutina, plictisul, scrisul previzibil. Modelele nu suspendă primejdii și fundături, dar ajută foarte mult să le depășești. Ele întrețin o anume vivacitate a spiritului, te îndeamnă să nu te mulțumești cu puțin și, înainte de toate, să-ți
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cu repere personale și cu constrângeri individuale. Cu această ocazie, timpul nu mai rămâne doar o realitate inexorabilă, strict obiectivă, ci devine o dimensiune relativ fluidă, manevrabilă subiectiv; valorizarea responsabilă a datului tehnic, care nu mai este receptat ca un „dușman”, o realitate ostilă, ci este înțeles ca un adjuvant sau un prieten al unei sperate întâlniri; încrederea într-un alt etaj al realității, oarecum „suprareal”, ce transcende datul perceptibil și materialitatea tangibilă. Năzuința către transcendență găsește o împlinire cu reverberații
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de la Domnul ceea ce v-am transmis (paredoka)” - Pavel se referă aici la taina euharistiei; În Vechiul Testament, verbul are o conotație predominant negativă: aproape tot timpul subiectul „predării” este Dumnezeu, care-și pedepsește poporul neascultător sau necredincios dându-l În mâinile dușmanului. În Jd. 6,1: „Fiii lui Israel au făcut ce este rău Înaintea Domnului și Domnul i-a dat În mâna lui Madiam vreme de șapte ani”. Noul Testament moștenește acest topos teologic: păcătosul e predat dușmanului nu pentru a fi
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
dându-l În mâinile dușmanului. În Jd. 6,1: „Fiii lui Israel au făcut ce este rău Înaintea Domnului și Domnul i-a dat În mâna lui Madiam vreme de șapte ani”. Noul Testament moștenește acest topos teologic: păcătosul e predat dușmanului nu pentru a fi distrus, ci pentru a se Îndrepta. Paradidonai definește actul prin care Dumnezeu Îi pedepsește pe cei care L-au Înșelat: 2Pt. 2,4: „El nu i-a cruțat pe Îngerii păcătoși, ci i-a trimis/predat
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
răstoarnă argumentația cu 180°, jucând cartea francheței și a geloziei. În realitate, Iuda nu-L iubește pe Isus, iar credința sa În divinitatea Învățătorului șchioapătă. Diavolul scormonește rana Îndoielii, a lipsei de siguranță, a melancoliei. „Isus este cel mai mare dușman al tău și al nostru”, Îi spune pe șleau. Trebuie să-L predai, trebuie să-L elimini, pentru a-ți recăpăta liniștea dinainte. Nici vorbă să fie Fiu al Dumnezeu, e un impostor de ultimă speță, un arogant, care-și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
sovietice În SUA (Klein, 1994), sau perspectiva asupra războiului din Korea (Milliken, 2002). Aceste studii arată cum În interiorul administrației americane s-a preferat accentuarea anumitor imagini și idei În detrimentul altora, În virtutea unei dominații ideologice interne care vedea În „pericolul roșu” dușmanul cel mai de seamă al SUA. Faptul că URSS nu a deținut, pentru mult timp, capacitatea materială de a fi o adevărată amenințare a fost Îndelung ignorată, preferându-se proiectarea sa ca un pericol În scopul justificării anumitor atitudini. Studiul
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sau a unei politici neprietenoase datorate acestei schimbări de regim. Acest lucru este un dezavantaj al faptului de a se distribui În rolul de polițist al scenei internaționale - reversul medaliei este de a fi perceput În același timp ca principal dușman și obstacol. De asemenea, recrudescența atacurilor teroriste Împinge SUA să adopte măsuri pe care le consideră preventive pentru păstrarea securității statului, pe când alte state nu le-ar privi ca atare. Rolul pe care statele Îl au pe scena internațională este
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Propaganda”, „Evenimentul”, „România jună”, „Dreptatea”, „Adevărul”, „Belgia Orientului”, „Litere și arte”, „Moftul român”, „Zeflemeaua” ș.a. Scoate el însuși revista „Zig-zag” (1901-1902). Mai târziu, scrie la „Epoca”, „Conservatorul”, conduce ziarul „Semnalul” (Râmnicu Sărat, 1909-1911). Mai semnează în „Furnica”, „Flacăra”, „Vestala”, „Greierul”, „Dușmanul” ș.a. Tipărește broșura Arta și școala dramatică (1901) și își vede reprezentate piesele Între studenți (1901, scrisă în colaborare cu C. Xeni), Din surprizele gazetăriei (1902), Ultimul sacrificiu (1902), Îndrăgostiții! (1903). În 1913, editează placheta Epigrame, iar în 1918, poemul
BRAIESKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285857_a_287186]
-
țăranului, Morarul are și pagini de subtilă comedie, ce îl prevestesc pe Marin Preda. Tendenționismul se simte mai pregnant în povestirile din Soarele din fereastră, în piesa Zile de februarie și în scenariul radiofonic Omul cu două suflete. Clișeele epocii - „dușmanul de clasă”, „omul vechi”, „ilegalistul” - sunt prezente, însă uneori sunt atenuate de umorul, acuratețea stilului, verismul cadrului și cursivitatea dialogului. În romanul Pelagră, partea a doua a trilogiei Oameni la pândă, ce urmărește a fi o frescă a satului românesc
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
satul natal, apoi frecventează liceul românesc din Grebena și școala comercială română din Salonic. Emigrează în România, unde își ia bacalaureatul la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța. Se înscrie în București la Politehnică, dar este arestat în 1949 ca „dușman al poporului muncitor” și eliberat abia după ce face ani grei de temniță, petrecuți în parte și la Pitești, experiență din care a rezultat cartea Pitești - Centru de reeducare studențească, apărută mai întâi la Madrid, în 1963, în Canada, la Hamilton
BACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
de sâmbătă al ziarului „Adevărul”, începând din noiembrie 1921 și continuate apoi, din martie 1926, în „Universul”. Ele fuseseră precedate de o altă serie de amintiri, fără relevanță, referitoare la viața cotidiană din Bucureștii anilor de război, Capitala sub ocupația dușmanului (1921), inserate inițial tot în foileton, în cotidianul „Românimea”, sub titlul Jurnalul meu sub ocupație (semnate cu pseudonimul Radu Țandără). Bazându-se pe o foarte bună memorie, reîmprospătată și prin foiletarea atentă a colecțiilor unor ziare din epocă („Românul”, „Trompeta
BACALBASA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
au câștigat, mai ales odată cu trecerea vremii, un loc binemeritat în istoria memorialisticii românești, secondând prestigioase lucrări referitoare la aceeași perioadă din istoria României. SCRIERI: Pardon! (în colaborare cu Anton Bacalbașa și Ion C. Bacalbașa), București, 1899; Capitala sub ocupația dușmanului. 1916-1918, Brăila, [1921]; Raportul asupra libertăței presei, [București, 1922]; Bucureștii de altădată, I-IV, București, 1927-1933; ed. 2, București, 1935-1936; ed. 3, I-III, îngr. și introd. Aristița și Tiberiu Avramescu, București, 1987-2000. Repere bibliografice: [N. Iorga], Dări de seamă
BACALBASA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
instalarea comuniștilor la putere, C. este condamnat, în 1949, la muncă silnică. Pus în libertate în 1953, obține un post la Direcția Monumentelor Istorice, unde își ia sarcina foarte în serios, colindând, între 1953 și 1956 (când e înlăturat ca „dușman al poporului”), nordul Moldovei și catalogând biserici, mănăstiri, schituri, hanuri, fântâni, parcuri, dintre care o bună parte urmau să fie restaurate. Nutrind o mai veche slăbiciune pentru Iași, cucerit de „alhimia subtilă a farmecului” acestui oraș, în 1957 se mută
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
el tot pe la fund îl găurește. Așa eu, mai bine-mi fac căsucă cu mînile mele decât să iau de la dumilorvoastre !” - Doamne, da’ bine-i să te duci la mănăstire să-ți cetească preutul. Tare-i bine și se liniștește dușmanul. - Da’ ce dușman ! E nesocotit, babă hăi ! Câteodată îi mai zic să lege haita că numa’ gura e de ea... - Las’ că și Ion a’ dumitale i-a’ dracului de crapă chelea pe el. Rămâne-i-ar de cap și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
fund îl găurește. Așa eu, mai bine-mi fac căsucă cu mînile mele decât să iau de la dumilorvoastre !” - Doamne, da’ bine-i să te duci la mănăstire să-ți cetească preutul. Tare-i bine și se liniștește dușmanul. - Da’ ce dușman ! E nesocotit, babă hăi ! Câteodată îi mai zic să lege haita că numa’ gura e de ea... - Las’ că și Ion a’ dumitale i-a’ dracului de crapă chelea pe el. Rămâne-i-ar de cap și de ciolane numai
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Mulțimea de ceapă stă ca un regiment de soldați îmbrăcați în uniformă. Ostașii lui Verde Împărat stau cu antenele întinse către zări pentru receptarea oricărei vești aeriene sau pământene, naturale sau suspecte și gata de atac cu săbiile ascuțite spre dușmanii virtuali. Rândurile de usturoi, flăcăi însurăței în veșminte strămoșești, pe mărimi mai tinerești, cu rosturi de santinelă stau și ei de veghe sub bolta cerului proaspăt spălat de ultima ploaie de primăvară. Frunzele suprapuse ale verzelor ascund ceva esențial, mângâierea
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]