8,488 matches
-
operă, între teorie și practica adânc revoluționară.“ (Familia, ianuarie 1973) „Istoria a cunoscut veacuri aurite, de mare înflorire. Secolul lui Pericle, epoca lui Ludovic al XIV-lea, era elizabetană etc. Dar toate aceste perioade de splendoare magnifică și augustă, erau dublate de o crasă mizerie și de atroce nenorociri, fiind generate de o orânduire subliniat iniquă. Pentru prima dată, renașterea României, ce se identifică cu Era Ceaușescu, ne înfățișează o epocă de aur în care guvernează justiția socială, libertatea umană, demnitatea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
doamnă de atunci, cum drumul pe care împreună îl parcurseseră în douăzeci de ore, ciobănașul singur îl făcuse în jos și în sus numai în zece, parcă zburase, parcă se dăduse de-a rostogolul prin omăt. De-aceea i au dublat onorariul făcându-l și pe el fericit, care în semn de respect și mulțumită lea zis o colindă potrivită zilei de an nou și sân’ Văsâi, le-a urat ședere plăcută și «zâua bună că m-am dus».- «De atunci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lor în renumita, prin frumusețea ei, Valea Oltului. Munții Făgărașului reprezintă lanțul din Carpații Meridionali limitat de râul Dâmbovița la Est și râul Olt la Vest. Culmea lui principală care se întinde pe o lungime de 70 de kilometri , este dublată pe partea sa de Sud de culmile Iezer - Păpușa - Ghițu - Frunți - Cozia. Munții Făgărașului sunt caracterizați ca munți înalți, masivi cu trăsături alpine, cu vizibile urme ale glaciației cuaternare. Cu lacuri, custuri și văi glaciare. Climatul este de asemenea alpin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la 19 ianuarie 1902 în Iași. În 1921 a absolvit Conservatorul din Iași, la clasa poetului Mihai Codreanu. A fost angajat în 1922, la Teatrul Național din Iași, debutând în piesa Aripi zdrobite de Pierre Wolf. În același an a dublat rolul lui Romeo. Din 1928, la propunerea lui Mihail Sadoveanu, va deveni societar al Teatrului ieșean. Pe scena ieșeană, în direcția de scenă a lui Aurel Ion Maican, a interpretat roluri de succes, precum Vlad din Baba Hârca, Prințul din
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
lucruri, spre lucruri bune, luminoase și-n orice împrejurăre să-L cauți cu mintea, cu inima, cu sufletul pe Dumnezeu care ne ajută împotriva tulburărilor sufletești și trupești. Niciodată să nu prevezi problemele vieții întro formă negativă că se vor dubla până la urmă. Să visezi viitorul în perspectivele cele mai frumoase. Să-ți faci prieteni noi dacă îi pierzi pe cei vechi și niciodată să nu fii singură. Să nu permiți nimănui să-ți dirijeze sau să-ți controleze mintea, să
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
mea vulgară. Sau poate că nici de ironie nu era cazul; puteam să-i promit că mă duc și să nu-mi țin promisiunea. Ba cred că nici de promisiune nu era nevoie; puteam sfîrși toată discuția printr-un surîs dublat de o strîngere din umeri, din care ea să fi înțeles ce-i convine mai mult. Căci, oricum, cu timpul, ea și-ar fi dat seama care este poziția mea față de intențiile ei. Acum, la amiază, în ziua mea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
frunte. Bună ziua! îl salut, făcînd un pas spre el. Bună, tovarășe Vlădeanu! Cu ce problemă? Tovarășe director general..., încep eu timid, îndrăznesc să vă deranjez cu o problemă personală... Știți... Brusc, zîmbetul directorului general se transformă într-un surîs incisiv, dublat de lucirea vie a ochilor mici și albaștri: Tovarășe Vlădeanu, pentru problemele personale există zile de audiență... Totuși..., insist eu, problema e urgentă. Am fost propus pentru schimb de locuință și... "Schimb de locuință"! explodează directorul general. Cum ridicați un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
O singură certitudine. Pilot era. Și la casa lui - dacă va fi avut așa ceva - nu stătea. Pleca mereu, dar unde?“ (ibidem, pp. 50-51). Portretele acestor unchi extravaganți, care contribuie la nota de pitoresc a volumului de memorii La apa Vavilonului, dublează, însă, realități mai triste - cum ar fi amănuntul că, după cum reiese din scri so rile Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu, Octav Bălăcioiu a făcut și închisoare politică, nu doar imaginare safariuri abisiniene. Datele din care s-ar putea recompune povestea adolescenței lui Titi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
reia numerotarea anterioară, astfel încât scrisoarea 1/1950 este urmată de scrisoarea 24/1950; anul 1950 se încheie cu scrisoarea numărul 55, iar în ianuarie 1951 se renunță la numerotarea cursivă până la 100 și se reîncepe cu numărul 1. Cărțile poștale dublează uneori informațiile din scrisori, dar în ele exprimarea este mult mai precaută; numele sunt codificate, relatarea evenimentelor fiind fie aluzivă, fie prin antifrază. Pentru fragmentele scrise în original în limba română am respectat în transcriere ortografia și punctuația Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
transforma „arta” În „știință”, Charles Le Brun a propus o metodă geometrică, Împărțind chipul animalelor și al oamenilor În linii și unghiuri. „Prerogativa legată de cocoașa nasului la animale - susținea el - se extinde și la oameni.” Nasul mare și acvilin, dublat de o frunte Îngustă, este semnul precis al unui caracter negativ. Nasul asemă- nător ciocului de papagal Îl trădează pe orgolios și flecar, iar omul care are nasul În formă de cioc de corb „este sortit să fie pradă celor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
barbă” <endnote id="(127, p. 89)"/>. Proverbial pentru lungimea bărbii sale a devenit, În toată Europa, legendarul „Evreu rătăcitor”. În folclorul finlandez el este numit „Pantofarul din Ierusalim”, iar zicala „O barbă lungă ca aceea a Pantofarului din Ierusalim” este dublată de o explicație comică : „El a vrut să Înghită un cal și acestuia i-a rămas afară numai coada” <endnote id="(120, p. 137)"/>. Dar toate acestea nu ar fi decât o primă fixare a „distanței culturale”. Foarte adesea, barba
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
provoacă orbirea lor - sancțiune tipică aplicată evreilor necredincioși (vezi capitolul „Evreul orb, surd și mut”). Legenda etiologică a cunoscut numeroase variante, versificate sau nu. În unele dintre ele, peștele ia locul cocoșului <endnote id="(491, p. 154)"/>. În altele, Îl dublează : „păstrăvul a dat din coadă și i-a stropit [pe jidani] ; și cocoșul a bătut din aripi ca să cânte și iar i-a stropit pe obraz, și de atunci au rămas și ei pestriți pe obraz”. Publicând la sfârșitul secolului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
texte magico-rituale (a căror modificare este de neconceput) se vorbește despre „Potca de jidov” sau despre deochi provocat de : Stâng ochi de jidov, Stâng ochi de jidovoaică <endnote id="(151, pp. 136-137)"/>. Piaza rea cu care este asociat evreul este dublată În acest caz de piaza rea atribuită ochiului stâng. Într-adevăr, pentru mentalitatea magică, ochiul stâng este - În opoziție cu cel drept - Încărcat de o simbolistică malefică, maladivă și demonică <endnote id="(152, p. 197)"/>, În perfect acord cu simbolistica
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În toată creștinătatea pentru frumusețea lor, numai trebuie să ai grijă să le speli, să le fereduiești și să le parfumezi ; altfel e zadarnică orice iluzie” <endnote id="(366, pp. 109 și 131-132)"/>. O presupusă calitate maximală (frumusețea evreicelor) este dublată și astfel anihilată de un presupus defect maximal (murdăria lor). Cam același limbaj folosesc consulul prusac la București În 1824 („Cine sunt mai murdari decât turcii, țiganii și evreii ?” ; <endnote id="cf. 743, p. 46"/>), francezul Raoul Perrin În 1839
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu au vrut să ia În căsătorie femei de alt neam” <endnote id="(82, pp. 87-89)"/>. Și la aromâni „era rușine să te căsătorești cu cineva din alt neam” <endnote id="(610, pp. 28 și 41)"/>. Legile endogamice nescrise erau dublate de cele oficiale. Atât Codul Calimachi (promulgat În Moldova În 1817), cât și Codul Caragea (adoptat În Țara Românească În 1818) interziceau căsătoriile Între oameni „de altă lege” : „Nu este slobod a se face alcătuirea căsătoriei Între creștini și necreștini
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 241-246)/>. O pedeapsă relativ ușoară, având În vedere faptul că adulterul și desfrânarea sexuală erau pedepsite cu moartea atât În epoca veterotestamentară (Leviticul 20, 10), cât și În epoca neotestamentară (Ioan 8, 5). Totuși, nu Întotdeauna frumusețea evreicelor era dublată de bunăstare și, câteodată - În caz de sărăcie -, putea să aibă de suferit și virtutea lor. Unul dintre efectele secundare ale acestui fenomen a fost și prostituția organizată În rândul evreicelor sărace. „Prostituția e feminismul claselor de jos” - spunea Mihai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care „se adeverează activități Încă rentabile la Început de veac, și mileniu, nou” <endnote id="(788, p. 6)"/>. Este vorba și de regretabila preluare a unor teorii și sintagme de tipul „the Holocaust industry” (Norman Finkelstein) sau „the Shoah business”, dublate de parafrazări insultătoare de tip „There’s no business like Shoah business” <endnote id="(901)"/>. Într-un pseudo-studiu recent de istorie literară, Ion Rotaru Încearcă să minimalizeze importanta contribuție a scriitorilor evrei la literatura română, construind o Întreagă teorie conform
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apologia trădării”, n-ar avea „În suflet un pic de iubire de țară” și n-ar avea de apărat - cum are Varga - o „patrie” și o „moștenire strămoșească” <endnote id="(731, pp. 41-46)"/>. Reacția unei părți a populației românești a dublat-o pe cea a autorităților civile și militare. Începând cu 11 noiembrie 1918, după retragerea intempestivă a trupelor germane, În București, Brăila și alte orașe din Muntenia au avut loc tulburări antievreiești, soldate cu câțiva morți, mulți răniți, devastarea sinagogilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
218, p. 188)"/>. „Cei mai buni prieteni ai mei sunt evrei” Antropologul american Martin N. Marger pune În discuție un tip aparent paradoxal de gândire. El vorbește despre „manifestarea tendinței de a privi colectivitatea etnică evreiască Într-o lumină negativă, dublată de exprimarea unor idei pozitive referitoare la unii dintre membrii individuali ai acestei colectivități. Acesta este un model uzual de gândire printre cei cu mentalitate bazată pe prejudecăți, indiferent de colectivitatea etnică În discuție, și este cel mai bine reprezentat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
corpul sfintei. Atunci Maica Domnului (sau „Îngerul Domnului” sau „Puterea cea nevăzută a lui Dumnezeu”) i-a orbit pe toți jidovii. Pierderea vederii este - În cadrul acestui scenariu - principala sancțiune divină, dar, În unele variante ale legendei populare românești, orbirea este dublată de amuțire : „jidovii ce vorbiră amuțiră și cei ce se uitară orbiră”. În alte variante, orbirea este dublată de asurzire : „Întreaga ceată păgânească a rămas fără auz și fără vedere”. Îngroziți și impresionați de aceste minuni, „jidovii cei orbiți” se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe toți jidovii. Pierderea vederii este - În cadrul acestui scenariu - principala sancțiune divină, dar, În unele variante ale legendei populare românești, orbirea este dublată de amuțire : „jidovii ce vorbiră amuțiră și cei ce se uitară orbiră”. În alte variante, orbirea este dublată de asurzire : „Întreaga ceată păgânească a rămas fără auz și fără vedere”. Îngroziți și impresionați de aceste minuni, „jidovii cei orbiți” se botezară și fură imediat tămăduiți : „li se deschiseră tuturor [evreilor] ochii”. Evident, conform paralelismului simbolic dintre calitatea vederii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de bun augur sau că atingerea involuntară a unui excrement ori pronunțarea numelui său (fr. merde !) ar fi aducătoare de noroc etc. Acest gen de explicație ar putea justifica de ce - În unele formulări ale credinței populare În discuție - evreul este dublat de coșar sau de țigan (un alt „personaj etnic” receptat ca murdar) : „Dacă un coșar sau un evreu Îți ies În cale pe stradă, este un semn de noroc” (superstiție poloneză ; <endnote id="cf. 70, p. 137"/>) ; sau : „Dacă te
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Închis. Dar nu pentru totdeauna. Presa sovietică a prezentat cazuri de evrei practicând, chipurile, „omorul ritual” În Daghestan și Uzbekistan (1961-1962), În Georgia (1962) și Lituania (1963) <endnote id="(262, p. 234)"/>. Acest tip de teroare organizată, de antisemitism deschis, dublat de lipsa celor mai elementare drepturi de viață religioasă și de identitate culturală, l-a făcut pe Elie Wiesel În anii ’60 să-i numească pe evreii din Uniunea Sovietică „evreii tăcerii” <endnote id="(599)"/>. Creionând portretul-robot al rusului de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că, întreprinderea sa era cea mai importantă din oraș și are nevoie de un specialist până la completa mea inițiere în branșă și pentru că, nu am găsit un salariat priceput de origine etnică român. Voi căuta ca acest evreu să fie dublat și de un român. La 14 iulie 1943, Dumitru Ursaciuc (domiciliat în Dorohoi, str.I.C.Brătianu, nr.47), proprietarul unui magazin de băcănie și precupie, solicită eliberarea unei autorizații de scutire de muncă obligatorie și exercitarea profesiunii pentru evreul David Groper
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
viață pentru o întreagă categorie de infracțiuni. Deși îndreptată în primul rând împotriva legionarilor, legea stabilea la art.16 că, dacă infracțiunile sunt comise de evrei sau persoane de altă origine decât cea română sau de comuniști, pedeapsa se va dubla. De asemenea, decretul-lege nr.1253 din 6 mai 1941 privind interzicerea pentru evrei de a folosi posturi de radio-recepție992. Evreii erau acuzați că „recepționează știri de propagandă contra intereselor generale ale țării pe care apoi le răspândesc, alarmând permanent populația
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]