5,967 matches
-
altitudine cuprinsă între 200-500 m. În Depresiunea Zalăului predomină un climat temperat submontan, cu precipitații bogate și oscilații mai mici de temperatură decât în Podișul Transilvaniei. Aceasta face ca împrejurimile orașului să fie bogate în păduri de foioase, creând un ecosistem favorabil dezvoltării turismului. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -2,5°C, iar a lunii iulie este de +19,3°C. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Zalău se ridică la 56.202 locuitori, în scădere față de recensământul
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
zile) decât toamnele (83 zile). Delta Dunării este încadrată în regiunea biogeografică panonică și stepică a Dobrogei și prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice. În arealul deltei au fost identificate 29 de tipuri de habitate de interes comunitar; astfel: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din "Littorelletea uniflorae" și/sau "Isoëto-Nanojuncetea"; Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație bentonică de specii de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
asemenea parte din Ducatul Normandiei dar actualmente fac parte din comuna Granville din departamentul Manche și sunt o destinație populară pentru turiștii francezi. Datorită situării insulelor în golful Saint-Malo renumit pentru amplitudinea ridicată a mareelor, în jurul insulelor canalului exstă un ecosistem inter-maree foarte bogat. fac parte din teritoriile anexate de Ducatul Normandiei în 933 de la Ducatul Bretaniei. William Cuceritorul, Ducele de Normandia, a pretins titlul de Rege al Angliei în 1066 și și-a securizat pretenția prin Cucerirea Normandă a Angliei
Insulele Canalului () [Corola-website/Science/296832_a_298161]
-
Artropodele sunt unisexuate, se reproduc doar pe cale sexuată (sunt și excepții, unii se înmulțesc prin partenogeneză). Toate speciile sunt ovipare, numai scorpionii pot fi clasificați ca vivipari. Se dezvoltă prin metamorfoză incompletă, completă sau direct. Ele populează cele mai diverse ecosisteme: terestre, marine, aeriene. Artropodele au o mare importanță pentru om. Unele fac parte din dieta omului, sunt polenizatoare ale plantelor angiosperme. Altele ducând un mod de viață parazit, generează boli grave, sau aduc pagube agriculturii. Artropodele sunt nevertebrate cu corpul
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
și la viața marină sau chiar subterană. O primă explicație pentru această imensă adaptabilitate a mamiferelor este faptul că au sânge cald și își păstrează temperatura corporală constantă indiferent de vreme. Mamiferele s-au adaptat în foarte multe habitate și ecosisteme, incluzând cel de baltă, cel de mlaștină, cel de pădure și chiar oceanul, în cazul delfinului și al balenei. De departe, concentrația cea mai mare de mamifere este în zona tropicală și subtropicală, pe când cea mai mică este la Poli
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
variate medii și moduri de viață. Foarte multe sunt acvatice iar unele sunt edafice (trăiesc în sol). Protozoarele sunt importante în studiul teoretic pentru că ele fac legătura dintre plante și animale. Unele din consecințele practice ale existenței lor într-un ecosistem sunt: curată mediile acvatice în care trăiesc și reprezintă hrană pentru alte animale. Protozoarele pot exista sub două forme: Formă vegetativa a protozoarelor este numită „Trophozoit.” Din cele 40.000 de specii cunoscute de protozoare cunoscute că. 8.000 sunt
Protozoar () [Corola-website/Science/300142_a_301471]
-
stepă pontică și silvostepă panonică. Într-un trecut mai îndepărtat, vegetația caracteristică este reprezentată prin speciile de stepă. Aceasta a fost în mare parte desțelenită cu vegetație de culturî în proporție de 90%.</br> În zona studiată nu se indentifică ecosisteme specifice. Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este ocupată de terenuri agricole. Se găsesc și rămășițe de stepă reprezentată de pajiști naturale precum și marginea drumurilor de-a lungul digurilor și canalelor de irigație. În pajiștele xerofile, speciile predominante sunt
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
existentă Comuna Dudești ocupă un teritoriu caracterizat în cea mai mare parte printr-un relief monoton de câmpie. Doar în partea de nord, spre bumbăcari, relieful este de tip eolian (cu dune). Teritoriul administrativ al localității Dudești nu cuprinde nici un ecosistem specific. Din punct de vedere geotehnic, sub stratul de pământ vegetal se găsește un pachet loessoid care face ca terenul de fundare să se încadreze în categoria terenurilor slabe. Pe suprafața teritoriului administrativ al localității Dudești există zone fără scurgere
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
s-au înregistrat mari pagube materiale datorită inundațiilor din 1970 și 1975. După lucrările de reabilitare a albiei pârâului, din perioada anilor ’80, apele nu au mai ieșit din matcă. Solul predominant este brun de pădure podzolit (slab și mediu). Ecosistemele naturale și seminaturale ocupă un procent important din suprafața totală a satului. Acestea sunt în general de tip forestier și constituie habitatul natural pentru majoritatea speciilor de păsări și animale sălbatice care reprezintă fauna Marinului. Speciile silvice dominante sunt gorunul
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
secol indică o tendință către mai cald și mai uscat. La aceasta pare mai mult ca sigur că a contribuit și factorul antropogen prin desecarea bălților din zonă și a celor din lunca Dunării, pe lângă mult discutata încălzire globală.Dispariția ecosistemului de lacuri și luncă inundabilă, care ajunsese la un echilibru în ultimii 10000 de ani, a avut un clar efect negativ asupra climei. Venind pe drumul ce leagă satele Boureni și Catane, prin Covei, pe direcția nord-sud, aproape de sat traversăm
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
mai ales sturioni și somoni. În zonele din vecinătatea lacului se extrage petrol și alte minerale folositoare. Fabricile de celuloză și hârtie, construite pe malul sudic al lacului în perioada comunistă, continuă să deverseze deșeuri direct în apele acestuia, amenințând ecosistemul regiunii de poluare. Un paradox interesant: lacul este vizitat de numeroși turiști din lumea întreagă, deși nu există practic niciun fel de infrastructură turistică în regiune.
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
0,32 euro în prezent. Un alt dezavantaj este și "poluarea vizuală" - adică faptul că au o apariție neplăcută - iar altul ar fi faptul că produc "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase). De asemenea, se afirmă că turbinele afectează mediul și ecosistemele din împrejurimi, omorând păsări și necesitând terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente împotriva acestora sunt că turbinele moderne de vânt au o apariție atractivă stilizată, că mașinile omoară mai multe păsări pe an decât turbinele și că alte surse
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
387 ha, 7 parcuri marine, cu o suprafață de 72.930 ha și 30 parcuri naționale, acoperind o suprafata totală de 7.688.640 ha. Directoratul General a adoptat o strategie națională în privința conservării naturii, prin care este conservat întregul ecosistem. Acest lucru este necesar deoarece uneori este imposibil să protejezi animalele sălbatice în afara habitatului natural. De exemplu, orang utan, care înseamnă "omul junglei" ("Pongo pygmaeus") și trăiește numai în junglele din Sumatra și Kalimantan, este dependent de un habitat fundamental
Fauna din Indonezia () [Corola-website/Science/299238_a_300567]
-
lung și lat, prezintă toate tipurile de formațiuni: secțiuni cu apă adâncă lângă baraje sau mică în alte locuri, cu apa repede și învolburată lângă nenumăratele cascade sau domoală, iar delta pe care o formează la vărsare este un adevărat ecosistem neafectat încă de problemele poluării, în ciuda faptului că se află destul de aproape de unele din cele mai mari metropole ale lumii (Barcelona). Clima este deosebit de plăcută, cu zile însorite în aproape 90% din parcursul anului. De la jumătatea lui aprilie temperaturile devin
Ebru () [Corola-website/Science/299943_a_301272]
-
și alți copaci mai mici, mai ales sălcii. La începutul colonizării umane, insula era extensiv împădurită. La sfârșitul secolului al XII-lea, , Ari cel Înțelept, o descria ca „împădurită de pe munți până la țărmul mării”. Colonizarea umană permanentă a perturbat mult ecosistemul izolat de soluri vulcanice în strat subțire și biodiversitatea deja redusă. Pădurile au fost exploatate masiv de-a lungul secolelor pentru lemne de foc și cherestea. Despădurirea, deteriorarea climei în timpul Micii Ere Glaciare și pășunatul excesiv al turmelor de oi
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
Halichoerus grypus"). În apele oceanului din jurul Islandei trăiesc numeroase specii de pești, industria pescuitului fiind o mare parte a economiei Islandei, ea reprezentând aproximativ jumătate din exporturile totale ale țării. Păsările, mai ales cele marine, sunt o parte importantă a ecosistemului islandez. Papagalii de mare, lupii de mare și cuibăresc pe stâncile litoralului. Vânătoarea comercială de balene se practică cu intermitențe împreună cu vânătoarea în scopuri științifice. Observarea balenelor a devenit o parte importantă a economiei Islandei începând cu 1997. Islanda are
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
din acesta desfășurându-se pe teritoriul acestei țări, cuprinzând fluviul propriu-zis și alte aproximativ 1.100 de râuri. Amazonul în sine se formează pe teritoriul Braziliei la confluența râului Negro cu râul Solimões. Teritoriul Braziliei cuprinde o gamă variată de ecosisteme diferite, cum ar fi Pădurea Amazoniană, recunoscută că fiind cea mai diversificată din punct de vedere biologic din lume, Pădurea Atlantică sau Cerrado. Bogăția naturală a Braziliei se reflectă prin varietatea biotopurilor, existând totuși multe aspecte necunoscute încă, specii noi
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
Este înconjurată de o barieră de corali cu o lungime de peste 1.600 de km, situată la o depărtare de mal între 10 și 50 de km. Temperatura apelor variază între 21 °C și 28 °C. Laguna prezintă un bogat ecosistem marin cu o mare diversitate de specii, unele dintre ele specifice acesteia. Nautilis-ul, o fosilă vie din epoca dinozaurilor, este una dintre creaturile marine care trăiește în apele din jurul Noii Caledonii, fiind unul dintre simbolurile țării. Teritoriul se bucură de
Noua Caledonie () [Corola-website/Science/298489_a_299818]
-
activității vulcanice relativ recente, Noua Caledonie este un fragment din străvechiul super-continent Gondwana. Aceasta s-a desprins din continentul Australian acum 85 de milioane de ani, această izolare față de restul maselor terestre făcând din Noua Caledonie un mediu de păstrare al unor ecosisteme primitive . Statutul unic al Noii Caledonii este undeva între o țară independentă și un departament de peste mări francez. În urma acordurilor de la Nouméa din 1998, Noua Caledonie se află într-un proces de devoluție a puterilor către autoritățile locale. Sistemul politic este
Noua Caledonie () [Corola-website/Science/298489_a_299818]
-
creației majore a tuturor experiențelor transculturale. Nu poți cunoaște capacitatea de creație spirituală a unei comunități etnice sau naționale fără să-i cunoști concepția mitică, istoria particulară a viziunii sale seculare despre destinul omului în cosmos, valențele condiției creatoare în ecosistemul din care face parte, aspirațiile etice în contextul spiritual al umanității». Principalele sale lucrări în acest domeniu sunt "Fenomenul horal" (1944), "Coloana cerului" (1972), "Măștile populare" (1970) și "Mitologie română" (1985).
Romulus Vulcănescu () [Corola-website/Science/307083_a_308412]
-
Europa scorpionii pot fi găsiți în regiunea mediteraniană. În România se întâlnește o singură specie - "Euscorpius carpathicus", observată în sud-vestul țării. Scorpionii populează în aproape toate tipurile de habitate, inclusiv zonele alpine joase, pădurile tropicale, deșerturile aride, dar lipsesc în ecosistemelor boreale, tundra, taiga munții înzăpeziți. De regulă, trăies în sol, printre stânci, în scorburi, nisipuri sau zonele de litoral ("Euscorpius carpathicus"). Una dintre primele apariții ale scorpionilor în cultura umană este denumirea constelații și includerea sa în cele douăsprezece zodii
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
o perioadă de secetă în regiune, populația orașului nou a fost formată din muncitorii care lucrau în regiunea petroliferă care proveneau din provincia Loja și a regiunii din sudul Anzilor bântuite de secetă. Prin lucrările de foraj a fost dezechilibrat ecosistemul care exista în ținutul cu păduri ecuatoriale care a fost în parte distrusă, solul fiind poluat de petrol.
Nueva Loja () [Corola-website/Science/308618_a_309947]
-
Rezervația științifică este o arie protejată amplasată în cursul de jos al râului Prut, in sud-vestul Republicii Moldova. În componența ei intră lacul Beleu și o rețea de bălți care, în ansamblu, formează un ecosistem unic. Rezervația a fost creată la 23 aprilie 1991 în scopul ocrotirii florei și faunei din lacul Beleu și a luncilor inundabile din împrejurimile lui. Suprafața rezervației este de 1691 ha, circa ⅓ din suprafața rezervației este ocupată de apele lacului
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
interes comunitar ("Retezat - sit SCI"); cât și protejării și conservării speciilor avifaunistice ("Munții Retezat - sit SPA"). Retezatul prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre, acesta adăpostind aproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni. Aria naturală dispune de mai multe tipuri
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
început cu cele "Douăzeci și patru de Istorii", o colecție de texte istorice chineze din secolul I d.Hr. Există totuși dovezi ce arată că oamenii au locuit pe insulele japoneze începând cu paleoliticul târziu. După ultima eră glaciară (circa 12.000 î.Hr.) ecosistemul arhipelagului japonez a adăpostit dezvoltarea umană. Succesiunea și cronologia perioadelor din istoria Japoniei sunt tributare calendarului nipon. Modelul lui a fost luat după cel folosit odinioară în China (începând cu anul 140 î. Hr.), adoptarea făcându-se în Japonia sub domnia
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]