5,962 matches
-
astăzi că terasă interioară, compusă dintr-o sala de așteptare și un restaurant. S-au păstrat încă și urmele unicului peron al vechii gări. Holul, lung aproximativ 200 m a fost, la vremea să, împreună cu clădirea gării, cel mai mare edificiu de acest tip din Europa. Aproape de intrările laterale se află serviciul de expediere a bagajelor, telefonul și telegraful. În clădire există și un restaurant, săli de așteptare pentru clasele I, ÎI și III și, separat, o altă sala de așteptare
Wroclaw Główny () [Corola-website/Science/330840_a_332169]
-
conducător corect și judicios, nici o lege sau edict nu a fost realizată vreodată fără aprobarea și sigiliu ei. Potrivit biografului Ioanei, Nancy Goldstone, la scurt timp după încoronarea ei, regina a continuat tradiția Angevinilor de a construi biserici și alte edificii publice, inclusiv spitale. Ea l-a invitat pe sciitorul Petrarca să locuiască la curtea ei ca un mijloc de a menține un nivel ridicat de cultură. Neobișnuit pentru acea perioadă, Ioana a avut o abordare modernă pentru sistemul public de
Ioana I de Neapole () [Corola-website/Science/330877_a_332206]
-
de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă liniștea arealului. Pe teritoriul ariei protejate și în vecinătatea acesteia se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, rezervații naturale, peșteri, cascade, cheiuri), astfel: Lăcașuri de cult Edificii istorice Muzee Arii protejate Zone naturale Situl Piatra Mare este străbătut de mai multe trasee montane (dotate cu podețe, balustrade, consolidări și lărgiri de poteci, marcaje de orientare și avertizare) amenajate cu scopul de a facilita accesul turiștilor în siguranță
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
varietatea decorativă amprentată de stilul brâncovenesc. Noul ansamblu monahal construit în stil strategic, de apărare, se înscrie într-un curent artistic specific acțiunilor de refacere, extindere și ridicare a unor construcții de arhitectură militară, cu funcție civilă sau a unor edificii cu destinație religioasă ce au și funcție securizantă. Oscilând între tradiție și inovație, arta arhitecturală și picturală din această etapă de ctitorie străbate un moment de răscruce în dezvoltarea fenomenului cultural românesc al Evului Mediu, desprinzându-se de vechile forme
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
prin construcția impunătoare, cu turla clopotniței pe pronaos, prin coloane de cărămidă circulară și scara clopotniței pe peretele nordic, cu stilul brâncovenesc din secolul al XVIII-lea, noutatea fiind pridvorul sprijinit pe coloane în arcade, de asemenea și catapeteasma sculptată. Edificiul se înscrie în categoria bisericilor cu plan de tip trilobat și absidele poligonale la exterior, cu lungimea de 23,40 m și lățimea de 10,80 m, având pridvor, pronaos deasupra căruia se află turnul clopotniței, naos cu două abside
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
originară este executată din pridvor până în altar în tehnica a fresco, păstrându-se integral. Pictura este specifică decorațiunii interioare de sfârșit de secol XVII, începutul secolului XIX din teritoriul românesc aflat între Carpații Meridionali și Dunăre, când o serie de edificii cu destinație religioasă poartă în realizarea plastică amprenta tehnicilor respectivei perioade realizate de renumiți pictori regionali, cum sunt și Neagoe și ieromonahul Partenie de la Mănăstirea Tismana, care dovedesc o pricepere deosebită în modul de folosire a suprafețelor și de organizare
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
făcând parte integrantă din obiectivul „Malurile Dunării”, înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO. Amenajarea și construcția bisericii a fost finalizată în anul 1931 de către Károly Weichinger pe baza proiectului arhitectului Kálmán Lux, ulterior, în anul 1934, bisericii i-a fost adăugat edificiul mănăstirii ordinului paulin, construit în stil neoroman și amplasat la baza dealului Gellért pe faleza Dunării. Amenajarea complexului format din biserică și mănăstire a avut scopul de a pregăti repatrierea ordinului paulin, care după desființarea sa, din ordinul împăratului Iosif
Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta () [Corola-website/Science/330156_a_331485]
-
terenul cu activitate comercială. În 1874 un incendiu a accentuat starea precară a bisericii, Nicolae Gane, primar al Iașului, somând Ministrul de Interne să ia o decizie „căci în starea ei actuală nu mai poate exista o asemenea ruină lângă edificiul halei, unde publicul circulă zilnic”. În februarie 1877 Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice a aprobat demolarea, nu înainte însă înainte de a se ridica planurile bisericii și de a se realiza toate operațile cerute de regulilor și canoanelor bisericești: inventarierea obiectelor
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
cea de-a doua dată este cea corectă deoarece Bazilica Santa Maria Maggiore, considerată ca fiind prima biserică consacrate Fecioarei Maria, datează din 430. Cu toate acestea, Patrick Demouy îl vede pe Sfântul Nicasiu drept « un precursor al cultului marial ». Edificiul măsura atunci cca 20 m x 55 m. În această catedrală s-a desfășurat botezul lui Clovis, de către episcopul Remi din Reims, într-o zi de 25 decembrie. Anul acestei celebrări este un subiect de dezbatere și este situat între
Catedrala Notre-Dame de Reims () [Corola-website/Science/329035_a_330364]
-
Clovis, de către episcopul Remi din Reims, într-o zi de 25 decembrie. Anul acestei celebrări este un subiect de dezbatere și este situat între 496 și 499. Un baptisteriu a fost construit în secolul al VI-lea, la nord de edificiul actual. Planul său era pătrat în exterior și circular în interior. În 816 Ludovic cel Pios a fost primul monarh francez care a fost încoronat la Reims, de către Papa Ștefan al IV-lea. Celebrarea încoronării a pus în evidență starea
Catedrala Notre-Dame de Reims () [Corola-website/Science/329035_a_330364]
-
său era pătrat în exterior și circular în interior. În 816 Ludovic cel Pios a fost primul monarh francez care a fost încoronat la Reims, de către Papa Ștefan al IV-lea. Celebrarea încoronării a pus în evidență starea proastă a edificiului, care a devenit atunci sediu al unei arhiepiscopii. Actuala catedrala gotică a fost construită între anii 1211-1275, fiind o capodoperă a goticului francez. În timpul Războiului de 100 de ani (1337-1453), orașul Reims a fost asediat de trupele engleze și în
Catedrala Notre-Dame de Reims () [Corola-website/Science/329035_a_330364]
-
servit ca loc de încoronare a monarhilor polonezi precum Catedrala Arhidiecezei de Cracovia. Papa Ioan Paul al II-lea a oferit prima sa Liturghie în calitate de preot în cripta catedralei la 2 noiembrie 1946. Catedrala gotică de astăzi este al treilea edificiu de pe acest site: primul a fost construit și distrus în secolul al XI-lea; al doilea a fost construit în secolul al XII-lea, dar a fost distrus de un incendiu în 1305. Construirea edificiului actual a început în secolul
Catedrala Wawel () [Corola-website/Science/329181_a_330510]
-
de astăzi este al treilea edificiu de pe acest site: primul a fost construit și distrus în secolul al XI-lea; al doilea a fost construit în secolul al XII-lea, dar a fost distrus de un incendiu în 1305. Construirea edificiului actual a început în secolul al XIV-lea conform ordinului episcopului Nanker. Catedrala cuprinde un naos cu abside, transeptele cu nave, un cor cu două culuoare și o absidă cu capele ambulatoriu și radiante. Altarul principal, situat în absidă, a
Catedrala Wawel () [Corola-website/Science/329181_a_330510]
-
sociale. Intenția era de a ajuta la răspândirea ideologiei comuniste prin influențarea conștiinței cetățenilor, precum și a perspectivei lor asupra vieții. În această întreprindere masivă, un rol crucial a căzut asupra proiectanților, percepuți nu doar ca arhitecți care creează străzi și edificii, ci mai degrabă ca "ingineri ai sufletului uman". Ideea s-a extins dincolo de estetică și în principiile proiectării urbane, prin care să se exprime idealurile grandioase și să trezească sentimente de stabilitate și de puterea politică. Deoarece stilul renascentist era
Realismul socialist în Polonia () [Corola-website/Science/329194_a_330523]
-
bazilici patriarhale ale Romei, alături de Bazilica Sfanțul Ioan din Lateran, Bazilica Santa Maria Maggiore și Bazilica Sfanțul Petru. Bazilica a fost construită din ordinul împăratului Constantin cel Mare, pe locul unui fost memorial aflat pe mormântul Sfanțului Pavel (Paul). Acest edificiu a fost extins în anul 370, sub domnia lui Valentinian I. În anul 386 împăratul Teodosiu I a început ridicarea unei bazilici mai mari, insă lucrarea, incluzând mozaicurile, nu a fost terminată până la pontificatul lui Leon I. Poetul Prudențiu a
Bazilica Sfântul Paul din afara Zidurilor () [Corola-website/Science/329199_a_330528]
-
trăsătură distinctă Piața Centrală ("Rynek Glowny"), cea mai mare piață medievală europeană[5]. În vecinătatea sa există o serie de repere istorice, cum ar fi Bazilica Sf. Maria (Kościół Mariacki), Biserica Sf. Wojciech (Sf. Adalbert), Biserica Sf. Barbara, precum și alte edificii. În Piața centrală, înconjurată de clădiri rezidențiale kamienice (case dispuse în șir) și reședințe nobiliare, se află Hala Postăvarilor (Sukiennice) construit în stil renascentist (în prezent cu magazine de suveniruri, restaurante și tarabe comerciale), cu Galeria Națională de Artă aflată
Orașul vechi din Cracovia () [Corola-website/Science/329233_a_330562]
-
(în ) este o biserică romano-catolică, edificiu reprezentativ pentru barocul din Polonia. Biserica, situată în Cracovia, str. Grodzka nr. 54, a deservit inițial ordinul iezuit. Construcția prezintă similitudini cu Il Gesù, principala biserică a iezuiților din Roma. Între 1809-1815, în timpul ocupației rusești, a fost atribuită Bisericii Ortodoxe
Biserica Sfinților Petru și Pavel din Cracovia () [Corola-website/Science/329242_a_330571]
-
de o echipă sub conducerea arhitectului Horia Maicu. Clădirea Teatrului îl irita pe Ceaușescu atît prin faptul că amintea de bisericile din nordul țării (biserica Arbore) dar mai ales prin faptul că fusese constrîns să construiască, la începutul “domniei”, un edificiu decis de predecesorul lui, Gheorghiu-Dej. Pentru Lăzărescu numirea ca proiectant a transformărilor a fost o pedeapsă pentru că a îndrăznit să nu se supună cererii de supralicitare pentru edificiul central. Ceaușescu este conștient de situația care se va crea între arhitecții
Cezar Lăzărescu () [Corola-website/Science/328565_a_329894]
-
ales prin faptul că fusese constrîns să construiască, la începutul “domniei”, un edificiu decis de predecesorul lui, Gheorghiu-Dej. Pentru Lăzărescu numirea ca proiectant a transformărilor a fost o pedeapsă pentru că a îndrăznit să nu se supună cererii de supralicitare pentru edificiul central. Ceaușescu este conștient de situația care se va crea între arhitecții implicați. Spre mijlocul operațiunii Lăzărescu nu a mai fost chemat la vizitele lui Ceaușescu, modificările fiind transmise de către consilieri. Aceasta a fost, de asemenea, perioada în care cercul
Cezar Lăzărescu () [Corola-website/Science/328565_a_329894]
-
Adalberon a devenit celebru în istoria Franței datorită unui poem în care face trimitere la cele trei ordine din societate: "oratores", "bellatores" și "laboratores": clerul, nobilimea și cavalerii, și lucrătorii, cei din urmă susținându-i pe ceilalți, iar cu toții susținând edificiul umanității. Ideea va fi încorporată în cele trei stări ale Vechiului Regim din Franța.
Adalberon de Laon () [Corola-website/Science/328580_a_329909]
-
lungul timpului, au existat multe modificări, care au dus la aspectul său actual, neschimbat din 1792. Interiorul bisericii este format dintr-un naos și două nave laterale care au păstrat vechea structură gotică. Capelele laterale au fost adăugate mai târziu. Edificiul oferă impresia unei clădiri tridimensionale solide, în ciuda înălțimii reduse a bisericii. Absida poligonală a fost înlocuit în secolul al XIV-lea (1327-1340) de către un altar în stil gotic timpuriu. Capelele atașate altarului central și celui nordic au fost reamenajate în
Biserica Sfântul Mihail din Viena () [Corola-website/Science/328663_a_329992]
-
ca urmare a sistematizării centrului Sucevei din perioada comunistă, când o mare parte din clădirile vechi au fost demolate și pe locul lor a apărut un complex nou de blocuri de locuințe. Între clădirile demolate se numără și Casa Națională, edificiu format din două corpuri, primul ridicat la începutul secolului al XX-lea, cel de-al doilea ridicat între anii 1926-1932, pe spațiul actualei piețe. Casa Națională a fost realizată după proiectul arhitectului Konrad Bittner și a reprezentat sediul instituțiilor culturale
Piața 22 Decembrie din Suceava () [Corola-website/Science/328797_a_330126]
-
Biserica Română Unită din Teiuș, cu hramul " Intrarea în Biserică a Maicii Domnului", a fost ctitorită în a doua jumătate a sec. al XVI-lea (probabil între anii 1586-1598), de către ramura din Teiuș a familiei nobiliare Rațiu. Edificiul, situat în orașul Teiuș, pe strada Bisericii, nr. 304, este monument istoric clasificat sub . Biserica românească de secol XVI din Teiuș este o ctitorie a nobililor români Petru Rácz I., soția sa domnița Zamfira și Mihail Rácz. Șematismul Arhidiocezei Mitropolitane
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
vechiul altar a fost demolat, iar nava a fost prelungită spre est cu o travee lungă de 8 m, continuată cu o absidă nedecroșată, de 6 m pe axă, despărțită de navă printr-o tâmplă de zidărie cu trei intrări. Edificiul rezultat în urma transformărilor constructive din anul 1810 are o lungime de 29,30 m, această dimensiune fiind înregistrată pe axa construcției, la exterior, de pe latura vestică a turnului clopotniță și până în extremitatea răsăriteană a absidei altarului. Zona de prelungire a
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
Palatul lui Dioclețian (în ) este reședința imperială fortificată construită de împăratul Dioclețian pe coasta Dalmației pentru a-și petrece viața după abdicarea sa în anul 305. Este unul din cele mai bine conservate edificii ale Antichității târzii. Vestigiile sale se păstrează în centrul istoric al orașului Split, Croația. Contrar unei legende populare, orașul (denumit în latină "Spalatum") își trage numele de la cel al cetății grecești vecine "Aspalathos" (în traducere, «tufiș alb») și nu de la
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]