12,690 matches
-
149 6.2 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea B) / 165 Tabele 1.1 Teorii și predicții (rezumat) / 49 2.1 Cadrul teoretic (rezumat) / 67 6.1 Tipare generale ale activității instituționalizate / 153 6.2 Strategii de stat 1989-1999 / 160 Prefața editorului seriei* În general se recunoaște faptul că aproape toți teoreticienii și practicienii au fost luați prin surprindere nu numai de viteza cu care Uniunea Sovietică și imperiul ei din Europa de Est s-au prăbușit la sfârșitul secolului al XX-lea, ci
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
această lucrare poate fi considerată sub multe aspecte drept o încercare atât de a dezvolta, cât și de a pune în aplicare într-un mod mai comprehensiv cadrul propus în articolul din Review. În mulțumirile din Neorealism and its Critics editorul și-a exprimat speranța ca unii cititori să reacționeze la lectura colecției de eseuri prin contribuții proprii la dezbatere (p. x). Sperăm că lucrarea de față aduce încă o contribuție modestă la discuțiile continue, stimulate de volumul lui Keohane. Mulțumiri
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ale principalelor puteri dintr-o perioadă de fluctuații. Rezultatele indică faptul că sfârșitul Războiului Rece a generat o diversitate de strategii ale actorilor importanți, ceea ce reflectă faptul că preferințele interne au un rol cheie în modelarea reacțiilor față de colapsul sovietic. Editorii apreciază că acest fapt indică alinierea în cadrul unei structuri unipolare. Constrângerile impuse de sistem asupra principalelor puteri sunt relativ slabe, permițând coalițiilor interne un grad ridicat de influență asupra formulării politicii externe. Realiștii structurali ar putea face observația că teoria
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Spre pacea eternă: un proiect filosofic, ed. a II-a revăyută și adăugită, trad. Rodica Croitoru, București, Ed. All, 2002. * Richard Little coordonează (alături de Barry Busan) seria Relații internaționale din cadrul editurii Routledge. ----------------------------------------------------------------------- SISTEMUL INTERNAȚIONAL DUPĂ RĂZBOIUL RECE 2 1 Prefața editorului seriei Cuvânt înainte Introducere Reevaluarea logicii anarhiei Politica externă germană după Războiul Rece Politica externă japoneză după Războiul Rece Politica externă chineză după Războiul Rece Concluzii Momentul 11 septembrie 2001 și urmările sale Bibliografie Index
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
care a contribuit, cu o conivență mai mult sau mai puțin explicită, la apariția negustorilor; cunoașterea intimă a curentului pe care îl promovează îl face un fel de dirijor și purtătorul oficial de cuvânt al creatorilor pe lângă colecționari și muzee; editorii de cărți, aflați la granița dintre lumea eco-nomică și lumea simbolică, sunt conștienți de funcția pe care o monopolizează, de valorizare a muncii autorului; nu ezită să-și aroge alura unor "dive"; jurnaliștii sunt conștienți de puterea lor de a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Asta nu înseamnă că imperativele economice nu au determinat anumite veleități de independență. • Organizațiile profesionale Astăzi, artiștii și interpreții sunt grupați în multe instituții, mai mult sau mai puțin eficiente: societățile, precum Societatea Autorilor și SACEM (Societatea Autorilor, Compozitorilor și Editorilor de Muzică), dispun de un corp de inspectori repartizați în spațiul național pentru a strânge drepturile de autor (Pontier et alii, 1996, p. 181); ordinele profesionale reglează integrarea în corpurile închise ale arhitecților și evaluatorilor; comisiile, precum cele ale jurnaliștilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
logica obiectiv interesată și calculatoare a agenților. Iar acest lucru este adevărat îndeosebi în câmpul cultural, care se prezintă totuși ca o "lume economică inversată" (1992) în care fiecare actor neagă și refulează interesul și munca necesare: patronul de galerie, editorul, artistul, colecționarul, criticul etc. Și în această privință, sunt multiple criticile aduse acestei concepții a socialului: Menger refuză "noțiunile epistemologice care nu pot fi susținute", precum "strategiile inconștiente" (Menger, 1997). El merge pe urmele lui Boudon, care critică din anii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și Morală IFOP: Institutul Francez pentru Opinia Publică INED: Institutul Național de Studii Demografice INSEE: Institutul Național de Statistică și Studii Economice IRCAM: Institutul de Cercetare și Coordonare Acustică/ Muzică PCS: Profesii și categorii socioprofesionale SACEM: Societatea Autorilor, Compozitorilor și Editorilor de Muzică SER: Serviciul de Studii și Cercetări SMIC: Salariul minim interprofesional garantat TVA: Taxa pe valoare adăugată CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți timp și bani. Titlurile
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sprijinit nici măcar de cea mai neînsemnată recomandare. Trebuie de asemenea să spunem că a fost lăsat să zacă o vreme în cutii. Un jurnal este expus să primească atâtea articole, și ce fel de articole! Dar, în sfârșit, la intervenția editorului, domnul Guillaumin, redactorul-șef al Jurnalului, domnul Dussard, și-a aruncat privirea asupra acestei lucrări a unui economist aspirant. De la primele rânduri a recunoscut mâna luminoasă și viguroasă a unui maestru; ex ungue leonem. Imediat s-a grăbit să aducă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
principală a demonstrațiilor sale discursuri recent pronunțate în Adunarea Națională. Sarcina odată terminată, și-a reproșat că a fost prea serios, a aruncat în foc al doilea manuscris și l-a scris pe cel pe care îl imprimăm (Notă a editorului ediției originale). 8 Jacques Bonhomme, traducere literală "Ion Om bun", revine adesea în scrierile lui Bastiat și întruchipează burghezul, echivalentul englezescului "common man". În timpul Revoluției de la 1848, Bastiat împreună cu Charles Coquelin, Gustave de Molinari, Joseph Garnier și Alcide Fonteyraud a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
reacția trebuie să vină în mod necesar. Concepem totuși că ea se face cu atât mai mult așteptată cu cât răul va fi mai diseminat în masă și binele mai concentrat într-un punct (Schiță inedită a autorului adăugată de editorul francez al ediției originale a Operelor Complete în 7 volume din 1863) (n. a.). Articol apărut inițial în Journal des économistes, numărul din 15 mai 1848; reprodus după textul din ediția originală în 7 volume (1863) a operelor complete Frédéric Bastiat
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
économistes, întemeiat în 1841 de Gilbert Guillaumin, a fost principala publicație academică economică în limba franceză din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului XX, remarcându-se prin apărarea ideilor liberale și liber-schimbiste. Jurnalul a avut numeroși contributori și editori prestigioși, printre care s-a numărat la loc de cinste și Gustave de Molinari. În martie-aprilie 1940, Le Journal des économistes a încetat să mai fie publicat, dar el a fost resuscitat în 1989 de un grup de economiști asociați
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cât un lucru este spus mai bine, mai apăsat, mai convingător, cu cât atinge mai mult fondul lucrurilor, cu atât ― odată recunoscut ca atare și clasat ― lipsa lui de audiență este mai mare. Dacă nu aș fi trăit experiența de editor, aș fi continuat să mă legăn în iluzia scrisului și a frumuseții care salvează lumea. Și aici nu am în vedere neputința "marilor îmbălsămați" care ne vorbesc de la o distanță ce îi așază dincolo de istorie, ci de autorii care ni
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
privirii mele a pătruns atunci o "colegă" a mea, directoarea unei edituri bucureștene. Lipsite de apărare, mesele își ofereau flancul exterior trecătorilor. Doamna, extrem de mobilă altminteri, s-a oprit brusc în dreptul uneia dintre ele, afectând un interes neașteptat pentru reuniunea editorilor thailandezi și pentru domnul care tocmai vorbea. Ochiul meu scormonitor, intrat, prevestitor, în alertă, căpătase finețea unui scaner. Disjuncția dintre expresia de pe fața doamnei, împrumutată de la membrii asistenței (privire absorbită, concentrare maximă, interes vădit pentru spusele oratorului), și jocul mâinilor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
În cazul meu a reușit în exces. Și mai spunea: "Vreau să vă învăț dezvățul." Dar uitase să spună: dezvățul de el. 11 mai Primesc zilele acestea ediția poloneză a Jurnalului de la Păltiniș. Este însoțită de o scrisoare caldă din partea editorului care mă invită la Cracovia, pentru a vorbi publicului polonez "extrem de interesat de filozofia romînească". Mi se pare enorm: publicul polonez interesat de filozofia romînească! Apoi îmi dau seama că uimirea mea e cea nelalocul ei și că ea provine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
însoțește cu indignarea uimită că alții nu frisonează la problemele noastre, că nu "vin", nu ne "dau" și nu ne ajută, pare să fie o trăsătură bine determinată a "ființei romînești". Pentru a reveni la exemplul Jurnalului tradus în poloneză. Editorul apreciază că există două mii de polonezi curioși să afle ce a însemnat Păltinișul. Curiozitatea aceasta, care îi deschide pe polonezi către lucrurile întîmplate în altă lume decât a lor, explică de ce Polonia este "mai europeană" și mai civilizată decât noi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cititorilor și autorilor". Trecem peste sub-tema diabolizării profitului, dragă celor care și-au trăit cea mai mare parte a vieții în economii ale falimentului ținute în viață de economiile mondiale ale profitului, și ne oprim la categoria "pe seama căreia" obțin editorii cei veroși profiturile. Aceasta este în primul rând categoria cititorilor. De pe urma cui, te întrebi, și-or obține editorii din Vest profitul? A bicicliștilor? Oricum, în viziunea Președintelui, faptul că editorii "obțin profit pe seama cititorilor" pare profund imoral. Numai că atunci
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a vieții în economii ale falimentului ținute în viață de economiile mondiale ale profitului, și ne oprim la categoria "pe seama căreia" obțin editorii cei veroși profiturile. Aceasta este în primul rând categoria cititorilor. De pe urma cui, te întrebi, și-or obține editorii din Vest profitul? A bicicliștilor? Oricum, în viziunea Președintelui, faptul că editorii "obțin profit pe seama cititorilor" pare profund imoral. Numai că atunci e deopotrivă imoral că fabricanții de pantofi obțin profit pe seama celor care s-au decis să nu umble
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ale profitului, și ne oprim la categoria "pe seama căreia" obțin editorii cei veroși profiturile. Aceasta este în primul rând categoria cititorilor. De pe urma cui, te întrebi, și-or obține editorii din Vest profitul? A bicicliștilor? Oricum, în viziunea Președintelui, faptul că editorii "obțin profit pe seama cititorilor" pare profund imoral. Numai că atunci e deopotrivă imoral că fabricanții de pantofi obțin profit pe seama celor care s-au decis să nu umble desculți, iar fabricanții de prezervative de pe urma celor care fac amor și care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
excomunicat, dar scapă în cele din urmă cu o amendă de 200 de lire. Biserica preia cazul și pastorul din Boston își construiește câteva predici pe ticăloșia celor care fixează ca țel al activității economice ― profitul. Sîntem în 1639. Dar editorii nu se mulțumesc să facă profit doar de pe urma cititorilor, ci, potrivit Președintelui, și de pe urma autorilor. După știința mea, în România, ca peste tot în lume, un autor semnează cu editorul său, nesilit de nimeni, un contract în care autorul, în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ca țel al activității economice ― profitul. Sîntem în 1639. Dar editorii nu se mulțumesc să facă profit doar de pe urma cititorilor, ci, potrivit Președintelui, și de pe urma autorilor. După știința mea, în România, ca peste tot în lume, un autor semnează cu editorul său, nesilit de nimeni, un contract în care autorul, în cazul în care cartea se vinde sau în proporția în care ea se vinde, primește o sumă între 7% și 10% din valoarea ediției. Aceasta este și suma care îi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nesilit de nimeni, un contract în care autorul, în cazul în care cartea se vinde sau în proporția în care ea se vinde, primește o sumă între 7% și 10% din valoarea ediției. Aceasta este și suma care îi rămâne editorului în chip teoretic sub formă de profit. Lăsăm deoparte faptul că riscurile legate de producerea cărții revin integral editorului. Și totuși, Președintele nostru crede că editorii "sug sîngele" cititorilor și autorilor deopotrivă. Ceea ce ar însemna că atunci când public la Humanitas
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care ea se vinde, primește o sumă între 7% și 10% din valoarea ediției. Aceasta este și suma care îi rămâne editorului în chip teoretic sub formă de profit. Lăsăm deoparte faptul că riscurile legate de producerea cărții revin integral editorului. Și totuși, Președintele nostru crede că editorii "sug sîngele" cititorilor și autorilor deopotrivă. Ceea ce ar însemna că atunci când public la Humanitas o carte a lui Pleșu, Patapievici, Cărtărescu, Monica Lovinescu etc, eu îmi exploatez prietenii, de vreme ce fac profituri "pe seama lor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
între 7% și 10% din valoarea ediției. Aceasta este și suma care îi rămâne editorului în chip teoretic sub formă de profit. Lăsăm deoparte faptul că riscurile legate de producerea cărții revin integral editorului. Și totuși, Președintele nostru crede că editorii "sug sîngele" cititorilor și autorilor deopotrivă. Ceea ce ar însemna că atunci când public la Humanitas o carte a lui Pleșu, Patapievici, Cărtărescu, Monica Lovinescu etc, eu îmi exploatez prietenii, de vreme ce fac profituri "pe seama lor". Ba sânt atât de schizofren, încît când
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
public la Humanitas o carte a lui Pleșu, Patapievici, Cărtărescu, Monica Lovinescu etc, eu îmi exploatez prietenii, de vreme ce fac profituri "pe seama lor". Ba sânt atât de schizofren, încît când apare la Humanitas un volum al meu, îmi sug sângele în calitate de editor și am sângele supt în calitate de autor. Doamne, unde ne-a adus capitalismul ăsta! Pe vremea Președintelui, câștigau doar autorii care erau dispuși să mănânce rahat, pe când astăzi câștigă doar autorii de succes. Ce vremuri am ajuns să trăim! 20 iunie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]