6,156 matches
-
București, 1923; Ode italice, București, 1925; Istoria artei ca filosofie a istoriei. I. Teoria criticei, București, 1925; ed. îngr. și introd. Dumitru Matei, București, 1985; Ani, îngr. Dinu Pillat, pref. Al. A. Philippide, București, 1973. Traduceri: Benedetto Croce, Elemente de estetică, București, 1922; Luigi Chiarelli, Masca și obrazul, București, 1922; Machiavelli, Mandragora, București, 1926; Goethe, Versuri, îngr. trad., București, [1932] (în colaborare), Poezii, îngr. trad., introd. Ion Pillat, București, [1936] (în colaborare). Repere bibliografice: Ovid Densusianu, „Denii”, VAN, 1919, 5-6; Perpessicius
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
respiro, de simplă tălmăcire În vizual a pitorescului locului, de comuniune cu specificul său" (Fl. Iașului, nr. 12551, 1987Ă. Cel mai fidel prieten al artiștilor, regretatul Aurel Leon Îi surprinsese trăsăturile caracteristice În doar cîteva rînduri: "Gheorghe Bălăceanu rămîne fidel esteticii concrete a vieții, cea care În curgerea veacurilor l-a Învățat pe român să simtă și să trăiască frumusețea covorului și a lemnului dăltuit și să cultive strălucirea smalțului copt În cuptoare de olar. Nu e pictorul grandilocvenței tematice, nici
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
dar în toate amănuntele, și în toate relațiile dintre ele". Stilistica, știința care studiază stilul, principiile lui de generare și variantele actualizate în comunicare, este asociată, în literatura de specialitate, pe de o parte, lingvisticii și, pe de altă parte, esteticii. În prima direcție se încadrează definirea stilului de către Tatiana Slama-Cazacu (și exemplificarea lui și printr-un ,,stil al vorbirii copilului") ca ,,selectare a mijloacelor lingvistice de comunicare și de organizare a exprimării într-o manieră specifică, determinată de personalitatea și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de comunicare și de organizare a exprimării într-o manieră specifică, determinată de personalitatea și îndeosebi de modul de gândire și de afectivitatea vorbitorului sau a unei categorii de vorbitori" (Slama-Cazacu, 1999, p. 295), așadar prin neimplicarea obligatorie a unei estetici a comunicării. Acestei coordonate a stilisticii (lingvistice) i se subsumează studii asupra limbii care individualizează un stil: ,,studiul mijloacelor de expresie ale vorbirii unei comunități lingvistice din punctul de vedere al conținutului lor afectiv, adică exprimarea faptelor de sensibilitate prin
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
anumitor părți de vorbire în context etc.; la nivel sintactic -topica obiectiv/ subiectivă, construcții eliptice, construcții repetitive etc.140 Cea de-a doua direcție pe care se plasează studiile de stilistică aduc în prim plan stilul ca fenomen artistic, subsumat esteticii, direcție căreia i se reproșează faptul că este tributară comunicării scrise, construite și analizei figurilor de stil, în general, a "tuturor mijloacelor lingvistice folosite de un scriitor (sau orator) pentru a obține anumite efecte de ordin artistic" (Iordan, 1975, p.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se auto-califica ca fiind «monastice», «mai monastice» sau «semi-monastice» etc. Această senzație este mai mult decât confirmată dacă trecem prin vreo librărie religioasă, deoarece categoria monahism suscită un mare interes, riscând să devină o «modă monastică» bazată pe aparența unei estetici monastice ce, în fine, ar putea să cadă într-un estetism monastic. Mănăstirile au reprezentat dintotdeauna un loc în care să-ți odihnești inima, în care să afli noi direcții și să te confrunți cu diferite situații și vocații ale
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Dumnezeu și relația cu frații și surorile întru umanitate. Uneori, semnul acestei derive de re-monahizante a clericilor, a consacraților și a laicilor - care poate deveni o adevărată ispită - este vizibil în felul în care sunt preluate/importate anumite trăsături «de estetică monastică» cu caracter romantic: felul de a se îmbrăca, de a se ruga și de a se relaționa înăuntru și în exterior. Consider că viața monastică - ar fi mai bine să vorbim la plural, experiențele de viață monastică - nu este
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
omul este situat în centrul tuturor preocupărilor și lucrurilor) ale utilizării biodiversității în domeniile agriculturii, educației și învățământului, științei și medicinei, tehnologiei și materialelor de construcții, sportului, turismului și activităților în natură, artei, serviciilor ecologice, vieții culturale și intelectuale sau esteticii valorii. Biodiversitatea, acest patrimoniu vital pentru fiecare popor și țară, are o foarte puternică legătură cu nevoile omului, cu sănătatea lui, cu alimentația sau cu toată bogăția acestuia. Spre exemplu, în agricultură, varietățile sălbatice ale speciilor domestice pot fi reintroduse
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural¸ Gabriela Rățulea • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Etica mediului. Argumente rezonabile și întâmpinări critice, Constantin Stoenescu • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Ontologia operei de artă, Bogdan Nita • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 Deși mă număr printre cei care consideră că ar trebui să distingem între "filosofia politică" și "teoria politică normativă" (așa cum o
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
altă lume lumea invizibilă a strămoșilor sau a zeilor se realizează mai puțin prin discursuri, cât prin puneri în scenă sugestive, care apropie ritualul de artă. Adeseori, antropologii nu au privit ritualurile decât din perspectiva efectelor lor sociale, ignorând dimensiunea estetică căreia i se datorează, totuși, în mod sigur, eficacitatea lor. Arta apare ca o sursă de informare asupra valorilor, a viziunii despre lume, a ideologiei unei societăți mai degrabă decât ca o situare pe plan estetic. Orice religie, orice ritual
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
este de natură entuziastă: dansează, cântă, strigă, interpelează pe zeu sau îi răspunde acestuia. Această punere în scenă a elementului abia vizibil când spiritele preeriei coboară în sat și când granițele dintre vii și morți se estompează se distinge de estetica cuminte a spectacolelor de divertisment. Traducerea cuvântului englez performance prin "spectacol" face să dispară dimensiunea sa "performativă" (care a fost evidențiată mai întâi de către lingviști), conform căreia obiectul (enunțul, spectacolul) și creația sa se confundă, se produc simultan. Spectacolele rituale
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
dezvoltare științifică complexă care s-a produs în Occident în trei etape prncipale. Prima rezultă din dezvoltarea extraordinară a filosofiei grecești și romane, care a pus bazele nu numai ale antropologiei și ale istoriei, dar și pe cele ale metafizicii, esteticii, eticii, retoricii, matematicii etc. A doua etapă corespunde dezvoltării științifice și filosofice a secolului Luminilor și a treia dezvoltării care a însoțit revoluția industrială. Cel puțin două evenimente trebuie luate în serios și care, fără îndoială, au modificat în mod
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
asupra spațiului și timpului), modificările în patternurile de producție și consum. Acest tip de postmodernism echivalat cu sfârșitul erei producției sau sfârșitul erei muncii (Baudrillard) este considerat a fi consecința capitalismului târziu. * Postmodernismul critic preocupat mai degrabă de relația între estetică, formele culturale și modurile de producție și care în același timp își propune să analizeze aspecte metodologice, în cadrul disciplinei. * Postmodernismul subversiv-deconstructiv care se focalizează asupra modului în care orice cunoaștere este mediată de limbaj și modul în care "referenții realității
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o imposibilitate interioară autentică. Este specia eternă și greu de culpabilizat a scriitorilor apolitici din vocație, indiferentă la soarta cetății (zeci, sute, mii de exemplare în literatura universală), a turnului de fildeș, a refugiului în cultură. Literatura apolitică evazionistă după estetica oficială aparține acestei categorii. Ultima expresie ar defini, după mulți, însăși forma tipică a rezistenței literare românești din ultimele decenii. Nu-i mai puțin adevărat că această formă de rezistență comodă, prudentă, fără mai riscuri, uneori chiar de-a dreptul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
arta reprezintă ultimul scop al tuturor revoluțiilor: libertatea și fericirea individului (cf. p. 144)? Și ce se poate spune, de fapt, despre teoria comunistă-marxistă a transformării muncii, odată societatea de clasă abolită, într-o activitate liberă, creatoare, autotelică, pe scurt estetică (p. 132)? Când ne amintim că drumul spre această admirabilă societate a trecut și mai trece încă printr-un foarte lung lanț de Gulaguri, Katynuri, poliții secrete, teroriste etc., etc., concluzia nu poate fi decât una singură: ne aflăm în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
țării noastre, un moment de luciditate se impune cu toată necesitatea. Concluziile vin de la sine. Un prim handicap și probabil cel mai serios este lipsa unei reale tradiții filozofice, speculative și teoretice. în definitiv: de când datează adevărata filozofie și implicit estetica literară românească, multă-puțină, câtă există? Ea este foarte recentă. O putem data cu destulă precizie, începând doar cu deceniile doi și trei ale secolului nostru. Nu ne gândim la filozofia de catedră, ci la filozofia așa zicând extrauniversitară, cu note
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sistem radical autonomist, bazat pe noțiunea de capodoperă. Nu ne interesează acum nici dificultățile, nici insuficiențele acestui sistem. Reținem pe de o parte doar efortul de sinteză, pe de alta, tendința de a veni cu o soluție originală. Până atunci estetica literară românească n-a dat decât compilații sau teze universitare, unele foarte solide, citabile, cunoscute mai peste tot (D.D. Roșca și Liviu Rusu, îndeosebi 1). Momentul următor, al lui Tudor Vianu, parcurge aceleași etape: o însumare de cunoștințe estetico-literare și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
estetician: Istoria ideii de geniu, Simbolul artistic și Tezele unei Filozofii a operei arată în mod limpede posibilitățile creatoare ale lui Tudor Vianu. Practicând pe scară tot mai largă, pe de o parte, istoria ideilor literare, iar pe de alta estetica literară pe baze lingvistice, el și-a dat seama că numai în acest mod se poate constitui, la noi, o adevărată tradiție, un început, în orice caz, de reflecție literară personală. Ea a fost pur și simplu desființată, putem spune
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în acest mod se poate constitui, la noi, o adevărată tradiție, un început, în orice caz, de reflecție literară personală. Ea a fost pur și simplu desființată, putem spune chiar asasinată, de invazia și introducerea prin forță și dictat a esteticii literare marxist-leniniste. Ea arunca practic la coș întreaga gândire literară europeană declarată ca idealistă. Deci, peste lipsa de tradiție internă, s-a adăugat o a doua cauză: instaurarea dogmatismului feroce marxist-leninist impus prin traduceri de penibile, simpliste și primitive manuale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nivel și mod de percepție culturală. Toate insuccesele propagandei externe provin din aceste împrejurări esențiale: neadecvarea, în primul rând, a sistemului la orizontul de așteptare al publicului extern căruia i se adresează (ca să folosim și noi o expresie curentă a esteticii receptării). Ficțiunea totalitară impune peste tot suprarealitatea construcției sale abstracte, pur ideologice, datelor realității imediate. Fiindcă o contrazic în mod radical, acestea sunt total negate, ignorate, declarate inexistente. Nu sunt luate niciodată în calcul. Sistemul funcționează ca întotdeauna în gol
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Calitate sau defect? Ambele teze se pot susține, în contexte diferite. încă un exemplu foarte recent: o excelentă antologie despre dandism (Dandysmul, Iași, Polirom, 1995) realizată de Adriana Babeți, începută, se pare, înainte de 1989. Ea opune o formulă integral-estetizantă unei estetici ideologice radical opuse. Gestul, inconformist, este însă la fel de valabil și după 1989. Căci a lansa o carte despre dandism, în mizeria economică actuală, reprezintă un gest de independență morală, dar și de avangardă, ca să nu spunem chiar de sfidare socială
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nu... coincide (și el este perfect îndreptățit să nu coincidă neapărat) cu imperativul tău etc. Apare deci un conflict insolubil, care relativizează și dizolvă orice judecată critico-literară pretins absolută. Mai poate fi amintit, în trecere, și faptul că sociologia lecturii, estetica receptării și alte considerații moderne, inclusiv de ordin istoric-literar, elimină și ele, cu bune argumente, și mitul judecății absolute. Există, uneori, în sfârșit, și întrebări legitime, de genul: ce autoritate a autorizat, instituit, consacrat etc., de fapt, pe criticul zis
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
1-4, 1994, pp. 118-121. 3. Criză de structură in: România literară, XXVI, 15, 22-28 aprilie 1993. Răspuns la ancheta Există o criză a culturii? cu următoarele întrebări: Există astăzi în România o criză a culturii? De ce natură (economică, socială, morală, estetică etc.) este această criză? Socotiți criza culturii legată exclusiv de condițiile tranziției? Ce efecte ale crizei actuale întrevedeți pentru cultura de mâine? Considerați necesară reaprecierea moștenirii culturale a epocii comuniste? Vedeți vreo legătură între această reapreciere și soluțiile culturale în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
va imagina un trecut fabulos, în care talentul și rafinamentul său artistic (ce amintesc de Cartea Milionarului a lui Ștefan Bănulescu sau de Calpuzanii lui Silviu Angelescu) se pot exprima în voie, abstrăgându-se subtil, dar total comandamentelor extraliterare ale esteticii oficiale. Imaginând acțiuni inedite și eroi excepționali (Vasile Vodă), autorul face ca până și personajele negative să aibă o putere de seducție fascinantă, precum acel Iani Deli, bufon la Curtea lui Vasile Vodă, desprins parcă din Capriciile lui Goya. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285703_a_287032]