22,987 matches
-
reduce la datele biologice („sângele“) și nici măcar la cele lingvistice. Abordarea rasial lingvistică, de factură romantică, apare astăzi cu totul depășită. Nu se poate face abstracție, vorbind despre slavi, de profundul impact cultural al modelului slavon În Evul Mediu românesc. Exceptând limba (dar, și sub acest aspect, cu o infuzie slavă semnificativă și cu folosirea slavei ca limbă de cultură), țările române prezintă În Evul Mediu un aspect apropiat de al țărilor slave din zonă. Nu cu Franța și cu Italia
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
contat: oricum, domnitorii Începuseră să fie numiți de turci. Cum se alegeau domnitorii, fie din dinastie, fie din afara ei? În principiu, de adunarea boierilor, uneori de o mai largă adunare a țării. Conflictele erau Însă numeroase, În lipsa unei reguli stricte (exceptând situațiile când domnitorul Își asocia fiul la domnie, asigurându-i, teoretic, succesiunea). Se recurgea și la ajutor din afară, prilej de intervenție pentru unguri sau pentru turci. Așa stând lucrurile, nu toți domnitorii Își duceau până la sfârșit domnia; unii erau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
spre deosebire de vecinii slavi din sud. Turcii nu s-au instalat pe teritoriul românesc; nu a existat aici o colonizare otomană și nici o acțiune de islamizare. Ca urmare, România modernă, spre deosebire de statele din Balcani, nu a moștenit minorități turce sau musulmane (exceptând Dobrogea, care, timp de o jumătate de mileniu, a fost efectiv Înglobată În imperiu). Bătăliile cu turcii — oricât de puternic ar străluci În amintirile istorice ale românilor — au avut consecințe mai puțin Însemnate decât Încadrarea țărilor române, timp de secole
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
patriotism“, ci și prin teama de a-și pierde poziția, dacă s-ar fi lăsat atras În mișcarea declanșată de Hrușciov. A mizat, așadar, pe dubla carte a patriotismului și a conducerii personale. În România, spre deosebire de celelalte țări comuniste europene (exceptând Albania), nu s-a petrecut o destalinizare. În locul unei doze de libertate, românilor li s-a oferit o doză de naționalism (care, desigur, făcea plăcere, după ofensiva antinațională a anilor precedenți). Se explică astfel, după o atenuare de câțiva ani
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
România a fost mai liniștită decât Ungaria, Polonia sau Cehoslovacia. Mediul social românesc nu era suficient de evoluat pentru a răspunde eficient abuzurilor puterii și atunci orice act anticomunist rămânea izolat și fără consecințe. Epoca Gheorghiu-Dej a fost epoca represiunii (exceptând destinderea din ultimii ani). Sub Ceaușescu, puțini oameni au mai intrat În Închisoare din motive politice. Ceaușescu Însuși a criticat excesele din vremea predecesorului său; el s-a prezentat ca exponentul unui „comunism de omenie“ În care nu mai există
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
este astăzi românească În proporție de peste 90% (au plecat grecii, o parte dintre turci, iar cu bulgarii s-a făcut Încă din 1940 un schimb de populație). Toate orașele — pe vremuri atât de cosmopolite — au astăzi o majoritate românească substanțială (exceptând cele două județe din estul Transilvaniei — Harghita și Covasna — predominant maghiare). În 1930, Clujul, capitala Transilvaniei, avea 47,5% maghiari, 35% români și 13% evrei; În 1992, românii erau 76% și maghiarii 23%. Timișoara, capitala Banatului, număra În 1930 30
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
că În România sunt Încă sute de sate neelectrificate! Apă curentă nu există aproape nicăieri În mediul rural. Dar nici cartierele mărginașe ale orașelor (acolo unde nu s-au construit blocuri), inclusiv străzi Întregi din București, nu dispun de canalizare. Exceptând Capitala și câteva orașe mari, la blocuri apa caldă este o raritate. Străzile sunt prost Întreținute; șoselele se aflau Într-o stare lamentabilă, dar au fost mult Îmbunătățite În anii din urmă (lipsesc Însă autostrăzile!). Trenurile se mișcă anevoie... Ceea ce
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să devină un Monk al României? Paradoxal, regele a fost servit mult mai bine de Iliescu decât de Constantinescu. Mulți au văzut În el un antidot la Iliescu. Odată Înlăturat acesta de la putere, regele nu mai prezenta prea mare interes (exceptând, firește, nucleul dur al monarhiștilor, care nu este Însă prea numeros). Pentru Mihai I a urmat un declin lent. Și vârsta a fost pentru el un handicap. Ca și faptul că din căsătoria sa cu Ana de Bourbon-Parma s-au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Occidentului! În ansamblu, elita românească și-a propus, și a reușit până la un punct, să copieze modelul occidental. <endnote id="1"/> Modelul occidental În general, și modelul francez În particular. Pentru câteva generații, Franța a fost marea iubire a românilor. Exceptând monarhia, aproape Întregul cadru politic, juridic, administrativ, cultural a avut Parisul ca principală sursă de inspirație. Ce n-ar fi dat România să devină o mică Franță a Orientului! Dacă nu o Franță, proiect poate prea ambițios, cel puțin o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
formase În Anglia (deși ca locuri de formare, pe lângă Franța și Germania — cu pondere zdrobitoare —, mai figurau câteva țări: Austria, Italia, Rusia, Elveția, Belgia). Puțini români puteau citi literatură engleză În original. Nici În traduceri nu se citea prea mult, exceptându-l, firește, pe Shakespeare (dar care nu mai e un caz englez, ci universal!), publicat În numeroase ediții și jucat neîntrerupt pe scenele românești. Am Întocmit o statistică a traducerilor publicate În periodicele românești În 1859-1918; ea ilustrează foarte clar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
deloc s-o rusifice. Chiar În anii ’50, când limba rusă se studia intens, prea puțini au Învățat-o cu adevărat. Mulți doar „s-au prefăcut“: a fost un semn de neaderare, o formă pasivă de rezistență. Astăzi, În România — exceptându-i pe supraviețuitorii generației moscovite — mai nimeni nu știe o vorbă rusească. Cu atât mai puțin au ajuns românii să-i iubească pe ruși. Nu i-au iubit nici măcar comuniștii români. Comunismul a avut efectul paradoxal de a Îndepărta România
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În franceză (nu mai știau că România fusese o mare țară francofonă; de fapt, românii Îi iubiseră pe francezi, În timp ce francezii — vorba unui autor sceptic — doar se lăsaseră iubiți!). Și astăzi, România rămâne principalul bastion al culturii franceze În Europa (exceptând, firește, Belgia și Elveția, parțial francofone). Dar nu e decât o poziție relativă, În măsura În care franceza a pierdut peste tot. Și În România e În reflux. La 1989, franceza și engleza erau oarecum la egalitate (poate chiar cu un ușor avans
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sociale foarte mari. Și atunci, „unitatea națională“ ține mai mult de discurs decât de viața reală a oamenilor. Românii sunt mândri de intelectualitatea lor și de valorile culturale pe care le-au produs. Mândrie În bună măsură justificată: intelectualul român (exceptând totuși un anume tip de „pseudointelectual“ creat de comunism) este cu siguranță mai aproape de intelectualul occidental decât este România, În ansamblu, de Occident. Probabil că În nici o altă țară europeană deosebirea nu este atât de mare Între nivelul de sus
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
rabelaisian și cu un umor savuros, de o extraordinară vitalitate. Cei trei — și ei deschid tot atâtea direcții — sunt magicieni ai cuvintelor. Inventivitatea verbală, maniera de a zice Îi definește În mai mare măsură decât fondul celor spuse. O caracteristică, exceptându-l pe Eminescu, este și Încărcătura masivă de umor. Capacitatea de a privi lucrurile, oricât de grave, sub latura lor comică sau ridicolă este o trăsătură constantă, pe care românii și-au verificat-o și În vremurile de altfel nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
călătorii străini. Nu numai Ceaușescu a distrus biserici, multe au fost dărâmate chiar În secolul al XIX-lea, pentru a face loc edificiilor civile ale orașului modern. Un asemenea oraș-sat nu avea nevoie de o rețea prea dezvoltată de drumuri (exceptând, firește, căile de acces și comerciale). Prima dintre arterele importante ale orașului modern a fost tăiată de Constantin Brâncoveanu Începând din 1692. Acest domnitor a avut pasiunea construcțiilor. De numele lui se leagă „stilul brâncovenesc“, una dintre cele mai interesante
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În portul lor specific, care vin aici să vândă și să cumpere, sau cu diverse alte treburi; și Încă mai circulă căruțe printre automobile și tramvaie! Pătura de sus era fără Îndoială de cultură franceză, ca și intelectualitatea (aceasta neînsemnând, exceptând cazurile extreme, că s-ar fi rupt cu totul de orice tradiție românească). Bucureșteanul cultivat sau snob citea literatură franceză, fiind la curent cu cele mai recente apariții, și se Îmbrăca după ultima modă de la Paris. Chiar străinii, care găseau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
demolată și Mitropolia; așezarea ei pe deal, Într-o poziție dominantă, chiar deasupra noului bulevard, era stânjenitoare. Până la urmă, s-a găsit o soluție mai blândă: un bloc bine plasat, În fața esplanadei care urcă spre Catedrală, a ascuns-o privirilor (exceptând un unghi Îngust, din care mai poate fi Încă văzută). O idee năstrușnică a condus și la următoarea operație: dărâmarea Mânăstirii Văcărești, situată spre marginea Bucureștiului (cel mai mare complex monastic din secolul al XVIII lea din sud-estul Europei, ridicat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
concepție. Sub acest aspect, Micul Paris se află la antipodul Parisului. Este un oraș dezordonat, de o inegalitate frapantă, un oraș eclectic, făcut din bucăți. Acesta e farmecul lui. <endnote id="6"/> Monumente vechi sunt puține În București. Dinainte de 1800, exceptând două-trei case, au rămas doar bisericile. De dimensiuni modeste, se pierd printre construcțiile moderne din jur. Dar merită să fie descoperite. Geniul constructorilor de biserici s-a manifestat aici nu În mare, ci În mic. Nu În grandoarea ansamblului, ci
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
e așezată, lângă fostul Palat Regal și vizavi de fostul Comitet Central al partidului comunist; e aproape un miracol că a ieșit teafără din vânătoarea de biserici a lui Ceaușescu! Celui care pornește să descopere Bucureștiul Îi sunt garantate surprizele. Exceptând monotonele cartiere noi de blocuri, unde știi dinainte că după un bloc urmează alt bloc, În partea mai veche a orașului fiecare pas aduce o altă priveliște. Nu sunt două clădiri asemănătoare una lângă alta, nici ca stil, nici ca
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
căreia se înalță statuia Marchizului de Pombal. Un ghid din stafful portughez îmi face cunoștință cu personajul. În 1755, Lisabona a fost devastată de un cutremur de pământ îngrozitor, care nu a lăsat piatră pe piatră din partea medievală a orașului, exceptând pitorescul cartier Alfama. Orașul a fost reconstruit sub dinamica și inteligenta direcție a marchizului de Pombal, primul-ministru al regelui José I, iar noua Lisabonă, ulterior, a fost trasată conform unor schițe de urbanistică modernă. Am privit statuia acestui adevărat Erou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Când am ieșit afară din casă, gazda apăruse în prag cu brațele încărcate de tablourile acelea și a alergat o bună bucată de vreme după noi, până am reușit să scăpăm de el. Am vizitat multe orașe noi și încântătoare, exceptând Kaliningradul și Minskul, în Belarus. Consider Kaliningradul (fostul Königsberg german) cel mai urât loc din câte am văzut în viața mea. Înfățișarea lui exprimă exact felul în care arată cei care îl populează. Nu am văzut niciodată atâta întuneric așternut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ajutorul dorit pentru câștigarea scaunului Moldovei. În Țara Românească, în schimb, el găsea un sprijin sigur la Vlad Țepeș, și de aceea, venirea lui în Moldova, se face cu ajutorul voievodului muntean. Ștefan cel Mare și-a petrecut copilăria în pribegie, exceptând cei doi ani din domnia părintelui său, 1449-1451, când ia contact cu pământul și oamenii cărora avea să le conducă destinele în cea mai lungă și mai glorioasă domnie pe care a cunoscut-o Moldova. În momentul în care mitropolitul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
între comandamentul militar al sovietelor ruse și comandamentul român. V. Iudovski Brașevan A. Voronski 11/24 februarie 1918 24.II.1918. S-a expus Consiliului de Miniștri Ministru: Gh. Iancovescu Rezoluția d-lui general Al. Averescu: ”Se admit toate condițiunile exceptând prima. Se va cere, înainte de începerea negocierilor, punerea în liberatate a supușilor români de la Odessa”. Averescu B. Răspunsul Guvernului român la propunerile Rumcerod-ului din 11/24 februarie 1918 I.Toate articolele (clauzele) suszisei propuneri sunt acceptate, cu excepția condiției cuprinse în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lor azi nu mai folosim decât frânturi simbolice, să avem În vedere că, acestea au avut o tărie mai mare decât a granitului și să ne Întrebăm câte din realizările noastre vor beneficia de aceeași trăire peste veacuri. Și dacă exceptând lumea arabă din secolul II și până În secolul XI putem vorbi de o criză a medicinei, datorită concepțiilor religioase ale vremii, aducem un Magna cum laude lui GIOVANNI BATISTA MORGAGNI (1682-1771), care prin lucrarea De sedibus et causis morborum (1871
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
actual, încât în prezent nu dau impresia că au fost concepute acum un veac. Totuși, în privința cunoașterii acestora, întâmpinăm dificultăți serioase, deoarece despre viața și activitatea acestui mare român nu s-a scris nimic sistematic. Biografia personalității lui Anastasie Fătu, exceptând unele mențiuni contradictorii sau unele amintiri formulate vag a rămas ascunsă în documente arhivistice dispersate, care constituie singura sursă științifică pentru recompensarea luminoasei sale figuri. A. Fătu s-a născut, după unele documente, la 2 ianuarie 1816, ca fiu al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]