12,214 matches
-
se pune în discuție noțiunea de geniu), de a produce efectiv artă, a trecut la ”conceptualizare” reducând ceea ce cândva ar fi fost o creție artistică vizibilă în planul fizic la teorii denaturate și lipsite de orice profunzime, sporind astfel numărul “filosofilor” și al “scriitorilor”. Caracteristica principală a ceea ce este denumit “artă” în ultimile decenii este fără îndoială superficialitatea, iar pasivitatea, combinată cu superficialitatea sînt... premise importante pentru modul de gândire care generează kitsch-ul<footnote Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
sau de filosofie unde de câteva decenii se accentuează o academicizare infatuă, dar real infamă, uneori ajungându-se la conceptualizări care pentru individul cu discernământ sunt de-a dreptul hilare și chiar jignitoare la adresa inteligenței speciei umane. Putem observa ”activitatea” filosofilor care susțin unele dintre cele mai absurde concepte cu putință și care uzează de un limbaj hermetic și aberant pe care, cu siguranță nici ei nu-l înțeleg de multe ori, dar cu care se mândresc și cu care se
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
care se grăbesc să epateze în public ori de cate ori au ocazia. Aceste manifestări nu sunt neobișnuite dacă la o cercetare fie și superficială a fenomenului observăm că aceștia sunt ei înșiși propagandiștii acestor ”valori”, în realitate elucubrante: Tot ce au mânuit filosofii de milenii încoace n-au fost decât concepte mumificate; nimic real n-a ieșit viu din mâinile lor<footnote Friedrich Nietzsche, Amurgul idolilor, Editura Humanitas, București, 2007, Ediția a III-a, p. 29 footnote>, afirma cu obiectivitate filosoful german Friedrich
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
au mânuit filosofii de milenii încoace n-au fost decât concepte mumificate; nimic real n-a ieșit viu din mâinile lor<footnote Friedrich Nietzsche, Amurgul idolilor, Editura Humanitas, București, 2007, Ediția a III-a, p. 29 footnote>, afirma cu obiectivitate filosoful german Friedrich Nietzsche. Ne putem referi la nenumăratele producții muzicale de peste tot din lume, unde un rol decisiv îl are calculatorul și în nici un caz talentul interpreților, unde versurile au un caracter obscen sau violent... Nu ne propunem și nici
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
ale sale reușind prin calitățile sale ”acumulate” să aibă efecte asupra psihicului admiratorului. Nietzsche consideră că arta este dependentă de diversele genuri de beție pe care le consideră de două feluri: beția dionisiacă și beția apolinică. Beția dionisiacă, în fiziunea filosofului, presupune stimularea și potențarea laturii afective astfel încât se produce o descărcare instantanee a tuturor mijloacelor de expresie, exhibând forța reprezentării, reproducerii, transfigurării, transformării...<footnote Friedrich Nietzsche, Amurgul idolilor, Ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 2007, p. 83 footnote>, pe când
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
ca având idealuri utopice și pretențioase. Este posibil. Mari curente culturale ale umanității, ce își propuneau atingerea unor scopuri similare, au eșuat. Sau poate că nu. Chiar dacă societatea de astăzi nu este o proiecție fidelă a concepțiilor ideatice ale marilor filosofi, a marilor oameni<footnote Sigmund Freud, Opere, Studii despre societate și religie, Volumul IV, Editura Trei, București, 2000, p. 422: ...marele om îi influențează pe ceilalți prin două căi, prin personalitatea sa și prin ideea pentru care stă chezaș footnote
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
atingerea unor realizări mai înalte, superioare. Degenerarea artei este semnalată de unii gânditori precum Max Nordau, începând sfârșitul secolului al XIXlea, perioadă care coincide în mare parte cu desacralizarea artei, a societății, ruperea legăturilor cu divinitatea, situație concentrată în cuvintele filosofului german Friedrich Wilhelm Nietzsche, care chiar dacă exclamă Dumnezeu a murit!<footnote Friedrich Nietzsche, Așa grăita Zarathustra, Ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 1996, p. 68 footnote>, o face juxtapus nostalgiei datorată unei pierderi însemnate, a unei îndepărtări nefirești de
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
a plăcere la auzul dezvăluirilor ghidului. Alții se holbează la Wakefield ca și cum ar fi el Însuși o stafie. Se strecoară pe sub nasul grupului de gură-cască și ajunge repejor la destinație. Ivan Zamyatin, un emigrant rus devenit taximetrist și unul dintre filosofii neștiuți ai Americii, șade la locul său obișnuit din bar, În dreptul unei ferestre deschise către stradă, dar la adăpost de ploaie. Poate fi găsit În bar aproape În fiecare zi, după cinci; barul este camera lui de zi, așa cum taxiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
dușmani și că n-ai suportat nici să fii ignorat, nici să fii contrazis. Mintea ta având ― cel puțin așa bârfesc gurile rele ― mai multă strălucire decât caracterul tău. Oricine te contrazicea se trezea considerat imbecil. I-ai batjocorit pe filosofi, spunând că au adormit în brațele lui Aristotel, dar nu te-ai dat înapoi să-i lingușești pe protectorii de care ai avut nevoie. Iezuiții nu-ți cereau prea mult. Te-ar fi lăsat să-ți susții ideile dacă ai
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
nu-i așa? ― Da. E firesc. ― Și în defavoarea mea, fără îndoială. ― E adevărat. XLVI ― Aveam treizeci și șase de ani când l-au ars pe rug, la Roma. Și m-am îngrozit. De la Socrate n-a mai fost omorât un filosof cu atâta brutalitate. Arderea lui Giordano Bruno a dovedit că Inchiziția e în stare de orice... Când m-am dus, apoi, la Roma și am trecut prin piața unde fusese înălțat rugul, mi l-am închipuit cuprins de flăcări, încercînd
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
buze. La mine exact contrariul. Înainte de micul-dejun, mama mi-as pus să trec, în drumul meu spre Kristine - o prietenă bună - pe la doamna Gilbert, o bătrânică enervantă ce vinde morcovi și mereu îmi povestește despre „marea ei idilă cu un filosof”. Urăsc casa ei! E plină de pisici! A aprobat din cap, schițând un zâmbet fals, după care mama sa a plecat la muncă, iar eu mi-am mâncat în silă cerealele și pâinea cu unt. Dimineața aceasta nu putea fi
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
observa la majoritatea tinerilor de astăzi. Poate nu toți împărtășesc aceste “calități contemporane”, dar cel puțin ei sunt cei care ies în evidență. Desăvârșirea omului în concepția filocalică a părintelui Dumitru Stăniloae “Astfel, câtă vreme nu se vor întâlni cu filosofi care să încerce să toarne revelația creștină în tiparele unui sistem, creștinii au crezut și și au trăit credința lor în simplitatea ascultării numai față de tradiția evanghelică. Această perioadă a durat mai mult sau mai puțin în funcție de regiuni. Ea a
Aspecte ale religiei contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
Gândește-te și la asta. — N-aș putea spune că ai contribuit la vreo diminuare a lipsei de lucruri care să-mi dea de gândit, i-am spus lui Wirtanen. Nu vreau să-ți știrbesc din prestigiul de dascăl și filosof, dar chiar și înainte de această fericită revedere, aveam destule lucruri la care să mă gândesc. Așadar, ce urmează să se mai întâmple cu mine? — Deja ai dispărut din nou, mi-a spus el. Ai fost scos din evidența Armatei a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
despre manevrele din decembrie 1989. Ba, doi ziariști de la o gazetă locală a opoziției începuseră și o anchetă pe cont propriu despre cele ce s-ar fi putut întâmpla la Cherhana, cu Chirul, Burtăncureanu, Goncea și vreo câțiva actori, regizori, filosofi și scriitori de la București. Descoperiseră chiar că Goncea, Burtăncureanu și doi regizori de film au stat trei zile la Cherhana, pe 12-14 aprilie 1989, când tocmai era plenara C.C. al P.C.R. în care Ceaușescu anunțase că România își achitase întreaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și Viața ilustrată a animalelor. Călătoria pe mare a lui Hannon (în lat., în orig.), lucrare scrisă de Hannon Navigatorul care a trăit în secolele VI-V î.H. Caius Plinius Secundus sau Pliniu cel Bătrân (23-79 d.Hr.), istoric, filosof și om de știință roman, autor al monumentalei lucrări Istoria naturală (n. tr.). Plantă euforbiacee, cu tulpina cărnoasă, din care se scoate prin apăsare un suc foarte acru folosit în medicină ca purgativ (n. tr.). „Consiliul Americilor“ (în engl., în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Problematica timpului și a spațiului i-a preocupat din cele mai vechi timpuri (secolul al IIIlea î.Hr. ) pe filosofi și fizicieni deopotrivă, filosofii încercând să răspundă la întrebările precum: spațiul și timpul trebuie privite ca niște lucruri reale? Este posibil să existe spațiu vid și timp fără evenimente? E mai potrivit să gândim că timpul curge sau să admitem
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
Problematica timpului și a spațiului i-a preocupat din cele mai vechi timpuri (secolul al IIIlea î.Hr. ) pe filosofi și fizicieni deopotrivă, filosofii încercând să răspundă la întrebările precum: spațiul și timpul trebuie privite ca niște lucruri reale? Este posibil să existe spațiu vid și timp fără evenimente? E mai potrivit să gândim că timpul curge sau să admitem că evenimentele trecute există
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
ale lor înșile cât și ale tuturor celorlalte lucruri”, subliniind atotprezența și importanța celor două. Încercarea de definire, răspunsul la întrebări capitale și dorința de a înțelege fenomenele stranii legate de cadrul spațio-temporal au presupus munca a zeci de fizicieni, filosofi, matematicieni, au antrenat dispute și curente contradictorii, au determinat realizarea unor experimente importante (spirala lui Möbius), dar au și deschis porțile către ozonă a literaturii nouă, plină de neprevăzut și necondusă de legi fixe, exact ca și domeniul din care
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
fără pretenția de a le epuiza în criza științelor umane, criza valorilor, slăbirea concepției despre Dumnezeu, care în mod inevitabil conduc la slăbirea concepției despre om. 1. Posibile cauze ale crizei 1.1 Criza științelor umane - E. Husserl După concepția filosofului austriac Edmund Husserl (1859-1938), problemele legate de criza antropologică actuală își au originea în poziția științei obiectiviste-naturaliste: „ceea ce ea numește lume obiectivă reprezintă tot ceea ce există, fără a lua deloc în considerare faptul că nicio știință obiectivă nu poate face
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
al consumului, ideologia perenă a ceea ce este nou și mai bun. Este de înțeles că acest om care neagă rădăcinile sale și nu își mai află identitatea și sensul, cade în mod inevitabil în așa numita „tragicitate substanțială”, descrisă de filosoful italian Paolo Valori. Omul postmodern nu mai are nevoi pe care să le satisfacă, ci numai dorințe de inventat în forma mijloacelor audio vizuale. Aici evenimentul, în medium, este rupt de istorie, întrucât este trăit în contemporaneitate, pe care un
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
întotdeauna se dezvoltă împreună cu conștientizarea continuă a valorilor umane, spirituale și sociale ale persoanei și societății umane. Aceeași criză a scos în evidență orientări filosofice care au denaturat înțelegerea valorii omului, a limitelor și a capacităților sale, deși au existat filosofi care au atras atenția, prin intermediul reflecțiilor personale, asupra acestui decalaj perceptiv cu conotații multiple din punct de vedere social, economic și politic. Propunerea lui Lèvinas se inserează pe fondul reflecției legate de slăbirea concepției despre om și consecințele acestui fapt
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sau de mânie, sau când suntem păcăliți de către rațiune. Ceea ce este într-adevăr semnificativ pentru tratarea noastră constă în așezarea scânteii conștiinței alături de „Spiritul care mijlocește pentru noi prin gemete de neexprimat”. Făcând un salt în timp, este relevantă gândirea filosofului și teologului englez John Henry Newman (1801 -1890), mai ales pentru tema conștiinței ca loc al întâlnirii cu Dumnezeu. El recunoaște că este conștiința cea care implică un raport între suflet și ceva extern, superior ei. Este vorba de un
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
este vinovat de orientarea greșită a personalității sale, adică de a nu căuta adevărul, rămânând în situația care îl determină în mod continuu să nu „facă adevărul”. Concluzie Poziția Magisteriului ecleziastic, așa cum se observă, ține cont de elaborările precedente ale filosofilor și teologilor astfel încât, în Conciliul Vatican II și în gândirea teologică ulterioară, ni se propune o concepție corectă despre realitatea conștiinței care ține cont de dialogul cu autoritatea Sfintei Scripturi, cu reflecția teologico-patristică, dar și cu științele umane, la care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
prin calcul, se grăbește să prevină viața, este un surogat al instinctului care a slăbit sau care oricum a devenit nesigur”. Scheler admite o cale de ieșire care este în măsură să justifice opera intelectului, adică civilizația. Se observă că filosoful din Monaco di Baviera întreprinde o adevărată și rigidă cercetare științifică în care examinează științele biologiei și ale psihologiei pentru a proba legitimitatea unui concept esențial despre om. Apoi, coborând în profunzimea psihicului uman prin metoda fenomenologică, distinge formele care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
om - Dumnezeu Întrebarea care ne poate orienta în discursul despre raportul omului cu Dumnezeu la Scheler este următoarea: în ce măsură raportul cu Dumnezeu oferă consistență conceptului de persoană? Pentru el, orice conștiință este legată în mod esențial de „sfera absolutului” și filosoful german pare să accepte că intenționalitatea este locul experienței divine. Caracteristicile care disting actul religios de orice act al conștiinței sunt acestea: un act religios transcende toate ființele contingente; un act religios implică faptul ca realizarea sa să fie cauzată
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]