5,879 matches
-
renunțat să picteze evenimente cruciale din istoria poporul român și s-a oprit la evenimente mărunte sau chiar asupra vieții de tip patriarhal a omului de rând. Nu l-au preocupat virtuțiile eroice, ci s-a aplecat asupra celor estetice, folclorice și etnice. Astfel, artistul a avut preocupări retrospectiviste și a simțit nevoia pentru reprezentări estetizante, decorativiste, care în vechile compoziții romantice, neoclasice sau academiste nu-și aveau locul. Se poate constata că vechile compoziții care se încadrau în geometria regulată
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
renunțat să picteze evenimente cruciale din istoria poporul român și s-a oprit la evenimente mărunte sau chiar asupra vieții de tip patriarhal a omului de rând. Nu l-au preocupat virtuțiile eroice, ci s-a aplecat asupra celor estetice, folclorice și etnice. Astfel, artistul avea preocupări retrospectiviste și a simțit nevoia pentru reprezentări estetizante, decorativiste, care în vechile compoziții romantice, neoclasice sau academiste nu și-au avut locul. Se poate constata că vechile compoziții care se încadrau în geometria regulată
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
este un basm cult scris de Ion Creangă. A apărut în revista "Convorbiri literare", la 1 august 1877, apoi a fost publicat în același an în ziarul "Timpul" de catre Mihai Eminescu. Pornind de la modelul folcloric, autorul reactualizează teme de circulație universală trecându-le prin filtrul propriei viziuni; asistăm astfel la un text narativ complex, amplu și pluriepisodic, cu numeroase personaje purtătoare ale unor valori simbolice. Tema basmului este reprezentată de lupta binelui împotriva răului, încheiată
Povestea lui Harap-Alb () [Corola-website/Science/316595_a_317924]
-
respect și admirație. La 4 ani Iacob a primit primele lecții de Tora de la rabinul șef al evreilor spanioli din București, Behor Haim Bejerano. Dar, în afara de tradiția evreiască, curiozitatea lui era atrasă și de mesajele creștine și de credințele folclorice animiste, care străbăteau povestirile mamei sale din cele învățate de ea la mănăstire, precum și de obiceiurile pe care le-a observat la servitoarea maghiară din casa părintească. Din anii copilăriei la București amintește Iacob Levi Moreno în memoriile sale de
Jacob Levy Moreno () [Corola-website/Science/316742_a_318071]
-
fi trebuit să participe la un concert la Roșiorii de Vede. Plecată prea devreme din această lume, a lăsat o comoară de creație interpretativă uriașă care așteaptă să fie redescoperită. Numele ei îl poartă un festival-concurs de muzică populară ("Festivalul folcloric „”") desfășurat în localitatea gorjană Bustuchin. Festivalul a fost înființat în anul 2006 din inițiativa primarului Ion Ciocea din Bustuchin, profesorului Haralambie Bodescu, profesorului Ștefan Popescu și jurnalistei Manuela Negru-Popescu Ultima ediție a concursului a avut loc în 2012 în zilele
Justina Băluțeanu () [Corola-website/Science/315269_a_316598]
-
din Dobrun. Călușul în formele lui atestate în ultimele secole, se practică și este cunoscut ca cel mai reprezentativ obicei, cel mai impresionant spectacol și una dintre cele mai impresionante și valoroase creații populare românești. Este cea mai importantă manifestare folclorică din cadrul obiceiurilor de Rusalii. Ritualul îndeplinit de ceata călușarilor traduce o necesitate omenească, oferă simbolic explicații coerente la anumite aspecte ale vieții individuale și sociale. Obiceiul călușarilor are un rol esențial în desfășurarea normală a vieții din comunitate. El sustrage
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
Boroșești (care aparținea de Epitropia Sf. Spiridon), iar icoana "Crucea răstignirii" datează din secolul al XVIII-lea. În curtea bisericii se află trei cruci executate în secolul al XIX-lea de pietrari locali, două dintre ele fiind decorate cu modelul folcloric "soarele și luna", întâlnit și la alte pietre de mormânt din curtea mai multor biserici aflate în sudul județului Iași. Biserica de lemn din Boroșești este construită din bârne masive de brad și grinzi orizontale din lemn, cioplite din material
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
Primăria comunei Gardă de Sus a amenajat și întreține acest loc că un spațiu de campare turistică. Podeaua a fost îndreptată și au fost instalate bănci și mese de piatră și scândura. Pe langă turism, aici au loc și manifestări folclorice foarte pitorești.
Peștera Corobana lui Gârtău () [Corola-website/Science/318694_a_320023]
-
petrecut copilăria într-zonă cu oameni păstrători ai tradițiilor și portului popular. A absolvit în 1998 Școala Generală Mărășești și în anul 2002 Liceului Teoretic din Baia de Aramă. Primii pași în muzica populară i-a făcut în anul 2000 în cadrul grupului folcloric “Liliacul” din Baia de Aramă, sub îndrumarea Elenei Mimiș - Trancă, remarcându-se alături de copii din Mehedinți în concertele de sărbători. Înscrisă în 2003 la secția de canto muzică populară a Școlii Populare de Artă din Târgu Jiu, a avut-o ca profesoară
Olguța Berbec () [Corola-website/Science/316008_a_317337]
-
un master în etnografie și folclor. Devine în 2010 realizatoare a emisiunii " Folclor,Folclor " la Antena 1. Este un om credincios și știe că sufletul e legat, indisolubil de divinitate Din 1998 și până în 2003 a fost membră a grupului folcloric “Liliacul” din Baia de Aramă. Începând din 2004, a participat la festivaluri de folclor, apoi au urmat participări în turnee și spectacole alături de interpreți consacrați, cu acompaniamentul unor orchestre de renume, sub bagheta unor dirijori de excepție și organizate de cunoscuți realizatori
Olguța Berbec () [Corola-website/Science/316008_a_317337]
-
participări în turnee și spectacole alături de interpreți consacrați, cu acompaniamentul unor orchestre de renume, sub bagheta unor dirijori de excepție și organizate de cunoscuți realizatori ai spectacolelor și emisiunilor de folclor din țara noastră. A continuat ca membră a ansamblului folcloric “Maria Lătărețu” al Școlii Populare de Artă din Tg.Jiu între anii 2005 și 2007. Un pas înainte în cariera sa artistică l-a reprezentat, în 2007, cooptarea în colectivul ansamblului artistic profesionist “Doina Gorjului” din Târgu Jiu, ansamblu în
Olguța Berbec () [Corola-website/Science/316008_a_317337]
-
apropiat prin afinități spirituale și preocupări de Dumitru Caracostea și Ion Mușlea, Ovidiu Bârlea definitivează, la cererea lor, și publică "Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hașdeu" (Buc., EM, 1971, 362 p.) de I. Mușlea și "Problemele tipologiei folclorice" (Buc., Em, 1971, 362 p.) de D. Caracostea. De acești doi renumiți cercetători ai culturii populare l-a legat de asemenea meditația gravă asupra destinului folcloristicii, efortul de a o elibera de sub tutela literaturii, a esteticii literare și a diletantismului
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
și a diletantismului, de a o dota cu instrumentele de lucru necesare, îndelung așteptate. Însă, spre deosebire cei doi, Ovidiu Bârlea și-a delimitat cu fermitate, din dorința de a-l cunoaște în profunzime, domeniul cercetării, restrângându-l la fenomenul folcloric, pe care îl studiază în complexitatea lui dialectică. Cunoașterea nemijlocită a folclorului, înregistrarea modernă a creațiilor populare și lecturile din biblioteca folcloristicii universale (îndeosebi din biblioteca germană) au dus la scrierea lucrării " Metoda de cercetare a folclorului" (Buc., EPL., 1969
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
metodele de culegere a folclorului, precum și modalitățile lui specifice de interpretare. Astfel, cercetătorului creației populare i se cere un gust estetic special, apt să surprindă realitatea estetică a fenomenului și valoarea artistică a formelor celor mai arhaice, preconizând examinarea „frumosului folcloric din punct de vedere al creatorilor și interpreților acestuia“. În continuare, autorul realizează o vastă sinteză a folcloristicii noastre de la începuturi până în prezent în lucrarea "Istoria folcloristicii românești" (Buc., EER, 1974, 597 p.) precum și prima încercare de sintetizare și selectare
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
culegătorii amatori care și-au dat aportul la adunarea tezaurului culturii noastre populare. Pe o treaptă valorică apropiată se situează "Mica enciclopedie a poveștilor românești" (Buc., EȘE, 1976, 478 p.) - „veritabil corpus de mitologie, credințe și artă“ (N. Bot). "Poetică folclorică" (Buc., Univers, 1979, 296 p.) propune o ruptură cu poeticile clasice care s-au ocupat de folclor, precizând faptul că poetica populară este un domeniu pe deplin autonom. Ovidiu Bârlea continuă printr-un studiu de sinteză "Folclorul românesc" (Buc., EM
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
au ocupat de folclor, precizând faptul că poetica populară este un domeniu pe deplin autonom. Ovidiu Bârlea continuă printr-un studiu de sinteză "Folclorul românesc" (Buc., EM, I, 1981, 496 p., II, 1983) preocupările pentru „rolul funcțional al fiecărei specii folclorice“, cronologizarea folclorului, relația folclorului românesc cu mitologia greacă și cu cea latină, sistemul de versificație al poeziei populare românești, zonarea folclorului român. Ovidiu Bârlea colaborează la: „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul muzeului etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
în 1919 de Haim Nahman Bialik, I. H. Ravnițki și A. Druianov; restul culegerilor de folclor a fost publicat tot la Tel Aviv, în 1927, în volumul "Reșumot 2". A scris un număr mare de texte pentru cântece în stil folcloric, care au devenit cântece populare, de exemplu ""Ba dem Taihl""(La râu), ""S'îzr Țebrohn Undzer Dăhl ""(E stricat acoperișul nostru), ""S'îz a frost- S'îz a mehaie"" ( Afară e frig- e fermecător), Ba dăm ștătl ștăit a ștâbl
Zolmen Rozental () [Corola-website/Science/320101_a_321430]
-
populare. O arhivă fonogramică în țara noastră, în: Muzica; Arhiva fonogramică, în: Armonia; Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucției, Cultelor și Artelor, în: Boabe de grâu; Cartea Satului. Vicleimul; Colindele. Întâmpinare critică (plus disc); Oligocordii și stenohorii. Moduri prepentatonice, în: Cercul Folcloric; Idei curente în cercetarea cântecului popular. Moduri pentatonice și prepentatonice, în: Studii Muzicologice; Studiul științific al creației populare - sarcină de frunte a muzicologiei noastre, în: Muzica; Pagini din istoria muzicii românești. Cercetări de istorie și folclor, vol. 5; Pedagogie muzicală
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
vechiul obicei oșenesc numit sâmbra oilor. Organizatorii festivalului sunt: Primăria orașului Negrești-Oaș, Casa Orășeneasca de Cultură Negrești-Oaș, Instituția Prefectului Județului Satu Mare, Consiliul Județean Satu Mare, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, Primăria comunei Certeze. Gazdă evenimentului este Ansamblul folcloric Oașul. "Sâmbra oilor" este un obicei vechi din Țară Oașului (județul Satu Mare). Aici are loc în fiecare an primăvară sărbătoarea numită „Sâmbra oilor”. Sâmbra oilor este sărbătorită prin muzică și dansuri în port popular, ea are loc la Ruptul Sterpelor
Festivalul Național Sâmbra Oilor - Țara Oașului () [Corola-website/Science/321681_a_323010]
-
la bustul poetului. După acest moment, la școala din localitate se desfășoară un scurt program literar-muzical. În anul 2009 a avut loc un recital de romanțe, susținut de soliștii Gabriela Teișanu, Elena Rusu și Gavril Dorneanu, acompaniați de orchestra „Tezaur folcloric”, a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, condusă de Marin Constantin Gheorghe.
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
literatură" (Brașov), “Gazeta Transilvaniei" (Brașov), “Românul" (București), “Zimbrul" (Iași), "Fântâna Blanduziei" (București) ș.a. Se remarcă în calitate de autor de versuri (balade, poezii patriotice), proză, schițe, prelucrare a unor legende istorice sau amintiri. Pe lângă culegerea de folclor, el scrie balade după model folcloric ("Anița"), prelucrează legende din popor ("Ieremie Movilă și sihastrul sau Altariul mânăstirii Sucevița") sau evocă obiceiuri legate de îndeletnicirile sătești ("Stâna"). În poeziile sale patriotice, el exaltă originea latină a neamului ("Fata de roman"), elogiază unii luptători români din Revoluția
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
Maria Murărescu (cunoscută ca , n. 1 octombrie 1947, București - d. 30 ianuarie 2014, București) a fost o realizatoare consacrată de programe folclorice, fiind cunoscută în special pentru emisiunea TV "Tezaur folcloric". S-a născut în familia unui preot, după 18 ani de la căsătoria părinților ei. Despre copilăria ei, rememora: „"Bunicul meu cânta la caval și mergea cu oile, era cioban. Pleca dimineața
Marioara Murărescu () [Corola-website/Science/320978_a_322307]
-
Maria Murărescu (cunoscută ca , n. 1 octombrie 1947, București - d. 30 ianuarie 2014, București) a fost o realizatoare consacrată de programe folclorice, fiind cunoscută în special pentru emisiunea TV "Tezaur folcloric". S-a născut în familia unui preot, după 18 ani de la căsătoria părinților ei. Despre copilăria ei, rememora: „"Bunicul meu cânta la caval și mergea cu oile, era cioban. Pleca dimineața, venea seara, îl vedeam rar, mă lăsa dormind, mă
Marioara Murărescu () [Corola-website/Science/320978_a_322307]
-
spre muzica populară. De la ei a învățat să privească „"folclorul ca pe ceva viu, care ne reprezintă, și prin care putem să cunoaștem neamul acesta"”. A debutat în radio. În calitate de realizatoare de televiziune, numele îi este inseparabil de emisiunea "Tezaur folcloric", pe care a realizat-o aproape trei decenii pe postul TVR. În timpul comunismului a fost constrânsă, conform propriilor declarații, să facă anumite compromisuri: „"Dacă aș fi cedat intenției cenzurii de a-mi politiza emisiunea mi-aș fi pierdut publicul; dacă
Marioara Murărescu () [Corola-website/Science/320978_a_322307]
-
cenzurii de a-mi politiza emisiunea mi-aș fi pierdut publicul; dacă nu cedam deloc, mi se suspenda emisiunea."” Ea a străbătut țara în lung și-n lat, căutând piese originale de folclor, pe care le-a adunat în arhiva folclorică a emisiunii. Alte emisiuni realizate și prezentate de au fost "Cântecul amintirii... amintirile cântecului" (TVR 1) și "Patrimoniu etnofolcloric" (TVR Cultural). Marioara Murărescu a fost decorată la 14 aprilie 2009 cu Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler. În cadrul ceremoniei
Marioara Murărescu () [Corola-website/Science/320978_a_322307]