12,272 matches
-
frontul de retenție: barajul principal, deversorul de ape mari, baraje de închidere a versanților calcaroși, barajul de închidere a unei foste cariere de calcar de pe malul stâng, consolidarea umărului mal drept; - nodul de presiune: canalul de aducțiune, priza de apă, galeriile de aducțiune a CHE și golirile de fund pentru devierea apelor și evacuarea debitelor mari, centralele hidroelectrice cu bazine de liniștire și deznisipatoare, lacul de compensare, stăvilarul lacului de compensare; - lucrările de protecție, etanșare, drenaj și consolidare a frontului de
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
o lungime de 740 m, barajul principal este realizat cu pământuri din lunca Prutului: partea centrală din nisip argilos, prismele amonte si aval din balast, iar ecranul înclinat, fundat pe stânca, din argile prăfoase. Ecranul înclinat are la bază o galerie de injecții. S-a ales soluția cu ecran înclinat, care prezintă avantajul unei mai bune și mai economice etanșări a fundației, precum și a executării independente a corpului central din nisipuri argiloase și a zonelor laterale din balast. Corpul barajului include
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
armat monolit parțial inclusă în baraj și fundată pe calcar. Este prevazută cu 6 deschideri, 2 pentru centrale și 4 pentru evacuarea debitelor de viitură și goliri de fund. Parțial au fost folosite și pentru devierea apelor în timpul execuției lucrărilor. Galeriile de alimentare a centralelor și golirile de fund sunt unite într-un bloc monolit și sunt fundate pe calcar. - Clădirea centralelor hidroelectrice este amplasată la piciorul barajului, fundată pe calcar. În cladirea comună pentru cele două centrale, desparțite de graniță
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
Kaplan cu ax vertical cu palete reglabile de Ø=3,6 m, instalate în camere spirale din beton armat. Legătura CHE cu lacul de compensare se realizează printr-un bazin de liniștire, combinat cu disipatoarele golirilor de fund dispuse în galerii de beton, un canal de evacuare și o rizberma din dale articulate de beton armat. - Lacul de compensare este amenajat în cariera de material local, exploatată pentru execuția umpluturilor din barajele de pământ. Are o suprafață de 30 ha, un
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
efectuării de reparații la lacul de compensare, s-a prevăzut o priză de rezervă pentru captarea unui debit de 35 m³/sec, situată în plotul 9 a barajului de închidere mal drept, echipată cu o vană plană acționată hidraulic, o galerie de evacuare de 5 m² și construcția de debușare în rîul Prut. Lucrările au început în anul 1973, au fost inaugurate oficial la 4 noiembrie 1978, iar recepția definitivă s-a făcut în 1979.
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
fie în carbonat de calciu, fie în bioxid de siliciu, oxid de fier, etc., funcție de straturile pe care le străbate, le „spală” și le readuce, cu îndelungă răbdare, în propria-i excavație. În funcție de impuritățile pe care le transportă apa în galeria principală, aceasta își schimbă culoarea din aval către amonte, pe porțiuni care au căpătat, în timp, denumiri precum: Bolta însângerată, Camera Albă, Sala Divină. Cei 800 de metri de galerie vizitabilă (din cei peste 10 kilometri cartați de speologi din
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
-i excavație. În funcție de impuritățile pe care le transportă apa în galeria principală, aceasta își schimbă culoarea din aval către amonte, pe porțiuni care au căpătat, în timp, denumiri precum: Bolta însângerată, Camera Albă, Sala Divină. Cei 800 de metri de galerie vizitabilă (din cei peste 10 kilometri cartați de speologi din amonte către aval) reprezintă marea vărsare, iar poarta turistică este avalul, ceea ce explică dimensiunile impresionante de la intrare și, totodată, necesitatea opririi vizitării începând cu porțiunea inaccesibilă publicului larg. Primul sector
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
din cei peste 10 kilometri cartați de speologi din amonte către aval) reprezintă marea vărsare, iar poarta turistică este avalul, ceea ce explică dimensiunile impresionante de la intrare și, totodată, necesitatea opririi vizitării începând cu porțiunea inaccesibilă publicului larg. Primul sector al galeriei (aproximativ 400 m de la intrare) prezintă o încărcătură emoțională de excepție deoarece, fiind cea mai accesibilă porțiune, a fost de-a lungul timpului un refugiu al localnicilor: daci, vraci, călugări, fiecare având marcat cel puțin câte un simbol distinct. Astfel
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
invidiat, dreptul la viață, furișându-se în culoare inaccesibile privirii omului, pentru a-și alăpta în tihnă puii, în perioada de hibernare sunt mult mai vulnerabili deoarece, pentru gruparea coloniei într-un ciorchine uriaș, au nevoie de tavanul larg al galeriei vizitabile. Nu credeți că am fi cel puțin insensibili dacă nu le-am respecta perioada de hibernare? Performanțele liliacului potcoavă, în plin sezon de vânătoare, pot fi admirate în perioada iulie-septembrie la Peștera Polovragi, ușor de descoperit urcând 600-700 m
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
major în lume. Orașul are de asemenea în Europa un impact major în muzică, arhitectură, educație, bucătărie, modă, filozofie, știință și religie. Centrul istoric din Florența conține numeroase piețe elegante (piazza), palate renascentiste (palazzi), academii, parcuri, grădini, biserici, mânăstiri, muzee, galerii de artă și ateliere. Orașul a fost de asemenea nominalizat, potrivit unui studiu din 2007, ca cea mai dorită destinație turistică din lume. Orașul oferă o gamă largă de colecții de artă, în special cele găzduite de Palazzo Pitti și
Florența () [Corola-website/Science/296726_a_298055]
-
artă și ateliere. Orașul a fost de asemenea nominalizat, potrivit unui studiu din 2007, ca cea mai dorită destinație turistică din lume. Orașul oferă o gamă largă de colecții de artă, în special cele găzduite de Palazzo Pitti și de la Galeria Uffizi, (care primește aproximativ 1,6 milioane de turiști pe an). Florența este probabil ultimul oraș conservat al Renașterii din lume și este considerat de mulți ca fiind capitala italiană a artei. Acesta a fost locul de naștere sau de
Florența () [Corola-website/Science/296726_a_298055]
-
Medici au condus Marele Ducat al Toscanei, începând cu Cosimo I de Medici, în 1569, până la moartea lui Gian Gastone de'Medici, în 1737. Biblioteca "Laurenziana" a lui Michelangelo; Ponte Vecchio; Universitatea (1321), Academia de Artă, muzee renumite (mai ales Galeria Uffizi, Palazzo Pitti, Muzeul Național Bargello, Muzeul de Arheologie); Biblioteca Națională; Centrul de Circulație; Palatul Gondi; Palatul Medici; Biserica Santa Maria Novella; Biserica Santa Trinità; Catedrala Santa Croce; Biserica San Lorenzo; Piața Michelangelo, unde se află o copie a statuii
Florența () [Corola-website/Science/296726_a_298055]
-
căutarea pe timp de noapte a scorpionilor. Fluorescența apare în urma sclerotizării cuticulei și crește în intensitate după fiecare năpârlire. Scorpionii sunt animale nocturne și săpătoare. În timpul zilei se ascund în adăposturi naturale sau făcute de dânșii: sub pietre, bușteni, în galerii. Galeriile sunt săpate astfel încât, pe măsura aprofundării, temperatura scade. În adapostori scorpionii sunt protejați de temperaturiele aride și de dușmani. Principalii inamici ai scorpionilor sunt păsările - mai ales bufnița -, chilopodele, șopârlele, șoarecii șobolani. Scorpionii au o durată de viața cuprinsă
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
pe timp de noapte a scorpionilor. Fluorescența apare în urma sclerotizării cuticulei și crește în intensitate după fiecare năpârlire. Scorpionii sunt animale nocturne și săpătoare. În timpul zilei se ascund în adăposturi naturale sau făcute de dânșii: sub pietre, bușteni, în galerii. Galeriile sunt săpate astfel încât, pe măsura aprofundării, temperatura scade. În adapostori scorpionii sunt protejați de temperaturiele aride și de dușmani. Principalii inamici ai scorpionilor sunt păsările - mai ales bufnița -, chilopodele, șopârlele, șoarecii șobolani. Scorpionii au o durată de viața cuprinsă între
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
Catherine Lemaire. Aici pictează portrete și scene păstorești. La sfârșitul aceluiași an, se reîntoarce la Paris și cunoaște pictori ca Constant Troyon, Narcisse Diaz de la Peña, Honoré Daumier, Antoine Louis Barye, Théodore Rousseau. Reușește să-și expună tablourile în diverse galerii. Se împrietenește cu Alfred Sensier, cu care va coresponda până la sfârșitul vieții și care va scrie în 1881 o amplă monografie asupra vieții și operei artistului. Când revoluția din februarie 1848 pune capăt domniei regelui Ludovic Philip și ia naștere
Jean-François Millet () [Corola-website/Science/304098_a_305427]
-
și datorită condensării din zonele împădurite și a depozitului de gheață de pe vârfuri. Date fiind, iregularitatea precipitațiilor și condițiile geologice ale insulei, construcția de baraje a fost evitată, așa că, cea mai multă din apa(90%) vine din fântâni și din galerii de apă (tuneluri orizontale săpate în vulcan), care sunt cu miile pe insulă, un sistem important care extrage această resursă hidrologica. Aceste tuneluri sunt foarte periculoase datorită pungilor de gaz vulcanic ori dioxid de carbon care pot cauza o moarte
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
de P. Chappuis, R. Jeannel si Emil Racovita. În anul 1986 în timpul filmărilor pentru lung metrajul Flăcări pe comori în regia lui Nicolae Mărgineanu, cascadorul speolog Viorel Roru Ludușan explorează a doua intrare în peșteră, un aven care debușază în galeria principală în zona intrării. În film a fost introdusă o secventă din acest loc.Tot atunci identifica și intrarea în Galeria Polaris dar din lipsă de timp nu o explorează. Abia în 1988, în timpul explorărilor din peștera vecina, Zgurăști, membrii
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
lui Nicolae Mărgineanu, cascadorul speolog Viorel Roru Ludușan explorează a doua intrare în peșteră, un aven care debușază în galeria principală în zona intrării. În film a fost introdusă o secventă din acest loc.Tot atunci identifica și intrarea în Galeria Polaris dar din lipsă de timp nu o explorează. Abia în 1988, în timpul explorărilor din peștera vecina, Zgurăști, membrii Alpin Speo Club Polaris Blaj, la o tură de încălzire se cațără pe hornul din finalul peșteri și explorează Galeria Polaris
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
în Galeria Polaris dar din lipsă de timp nu o explorează. Abia în 1988, în timpul explorărilor din peștera vecina, Zgurăști, membrii Alpin Speo Club Polaris Blaj, la o tură de încălzire se cațără pe hornul din finalul peșteri și explorează Galeria Polaris. Cu această ocazie Viorel Ludușan realizează o hartă detailată a peșterii. În anul 1989, tot ei realizează amenajarea turistică a peșterii. În 1999, peștera Poarta lui Ionele a fost declarată monument al naturii și inclusă pe lista ariilor protejate
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
formează frumoase cascade de travertinși gururi. Intrarea în peșteră se face printr-un portal înalt de 22 m. După primii 10 m, coborând panta de grohotiș întâlnim izbucul sub peretele stâng activ tot timpul anului. La 50 m de la intrare, galeria peșterii cotește în unghi drept la stânga. Urmează o săritoare care se urcă ușor datorită aderenței podelei, în fapt un perete vechi de gur. Galeria e foarte înaltă, 32 m. Peștera își pastrează profilul avand podeaua acoperită de pietriș sau bazine
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
de grohotiș întâlnim izbucul sub peretele stâng activ tot timpul anului. La 50 m de la intrare, galeria peșterii cotește în unghi drept la stânga. Urmează o săritoare care se urcă ușor datorită aderenței podelei, în fapt un perete vechi de gur. Galeria e foarte înaltă, 32 m. Peștera își pastrează profilul avand podeaua acoperită de pietriș sau bazine de tip gur. După 20 m apare un nou cot de 90° la stânga. În fundul galeriei se coboară spre fundul unui lac periodic, de obicei
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
aderenței podelei, în fapt un perete vechi de gur. Galeria e foarte înaltă, 32 m. Peștera își pastrează profilul avand podeaua acoperită de pietriș sau bazine de tip gur. După 20 m apare un nou cot de 90° la stânga. În fundul galeriei se coboară spre fundul unui lac periodic, de obicei sec. La ploi puternice sau topirea zăpezii pe aici apare un puternic curent de apă care inundă întreaga podea a peșterii de la acest nivel. Dacă la ultimul cot escaladăm marele dom
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
obicei sec. La ploi puternice sau topirea zăpezii pe aici apare un puternic curent de apă care inundă întreaga podea a peșterii de la acest nivel. Dacă la ultimul cot escaladăm marele dom de pe partea dreaptă, după 12 m. ajungem în galeria superioară. Este mult mai strâmtă și urcă în trepte. Găsim și câteva formațiuni modeste, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale. Peștera este inundată o mare parte din an, după cum o dovedesc și pereții care au diferite culori în funcție de nivelul apei. În peștera
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
câteva formațiuni modeste, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale. Peștera este inundată o mare parte din an, după cum o dovedesc și pereții care au diferite culori în funcție de nivelul apei. În peștera au fost identificate chilopode, lepidoptere, diptere, troglobiont, araneidae, copepode... După descoperirea Galeriei Superioare, Viorel Ludușan organizează amenajarea peșterii în scopuri turistice. Participă, pe lângă membrii clubului și speologi independenți sau turiști montani. Lucrările se execută între 1 și 31 august 1989 simultan cu ultima mare explorare din Zgurăști. Este instalată o punte peste
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
După 1990 peștera este administrată de Clubul Sfinx din Gârda de Sus. În 2011, Consiliul Local din Gârda de Sus a hotărât modernizarea amenajării peșterii cu scări și podețuri metalice. Cu acest prilej, Clubul Speologic Sfinx a blocat accesul la galeria superioară de dincolo de lacul periodic, tăind pe jumătate vechea scară de acces și turnând un zid de ciment la capătul acesteia, în scopul protejării faunei carstice (cu precădere cele două colonii de lilieci).
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]