16,377 matches
-
doar prin mine, Deși ai plecat ,ai plecat... În venele mele clocotește un fluviu din tine, Izvorăște emanația luminii din sfere celeste. Când am sosit iar acasă, nu te mai găseam, Dar în noaptea de freamăt te văd iar la geam, O noapte mai deasă pierdută prin geamătul surd A copilului născut în crivăț de fum, Căci fum este viața! La drum am pornit cu glasul topit, De atâta ninsoare ce peste mine coboară, Și mă așez la masă, cu bucatele
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
cartonului presat din cerul gurii și pe-ndelete le mestec stăpânindu-mi un rictus drept bonus iau o înghețată roz mica speranță expirată amică bună într-o după-amiază așa de șifonată purtată și răspurtată de la facerea lumii și cu nasul de geamul lucarnei lipit privesc peste oceanul de apatie al străzii tot așteptând să văd plutind peste spuma-i murdară rămurica de măslin fie și pârjolită de atâta soare pe cozorocul unei șepci marca - toujours en vogue - Godot. Referință Bibliografică: TOUJOURS GODOT
TOUJOURS GODOT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377592_a_378921]
-
în lume, și chiar la blocul meu, se aude vât de stele, ce zăngăne mereu, dar tu fără să vrei, tu un sărut îmi dai apoi mă culc cu noaptea, și-adorm pe pat de scai, vine furtuna iarăși, în geamuri se flutură, la masă se mănâncă, posmagi și ceai de zgură, atât ne-a mai rămas, atomic e războiul, mă îngrop iar în mocirlă, m-acoperă gunoiul, ... Citește mai mult desfac încet o carte, o încep de la cotormi-e gol apartamentul
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
atentat în lume, și chiar la blocul meu,se aude vât de stele, ce zăngăne mereu,dar tu fără să vrei, tu un sărut îmi daiapoi mă culc cu noaptea, și-adorm pe pat de scai,vine furtuna iarăși, în geamuri se flutură,la masă se mănâncă, posmagi și ceai de zgură,atât ne-a mai rămas, atomic e războiul,mă îngrop iar în mocirlă, m-acoperă gunoiul,... VII. TĂMÂIEREA DE DIMINEAȚĂ, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2301 din
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
te ascult și stereo, și mono, și porno te vând pe valută, universal sunt , esențial, un monstru pe două picioare, copitele le aveam de cal, când te duceam la izolare, ești totul, dar totuși nimic, ca o perdeauă pusă în geam, la matematici, algoritmic, gaz la chimie, te ardeam, tu ești nebună pasăminte și ciripești în tomberoamne, mormânt, fără de oseminte jilavă moarte prin anale, se scorbură iar roșii focuri, ... Citește mai mult mai caut odată să mă hăuiși mă destram fără
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
te ascult și stereo, și mono,și porno te vând pe valută,universal sunt , esențial,un monstru pe două picioare,copitele le aveam de cal,când te duceam la izolare,ești totul, dar totuși nimic,ca o perdeauă pusă în geam,la matematici, algoritmic,gaz la chimie, te ardeam,tu ești nebună pasăminteși ciripești în tomberoamne,mormânt, fără de osemintejilavă moarte prin anale,se scorbură iar roșii focuri,... X. AM SCRIS BUNICILOR O CARTE, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2291
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
în Ediția nr. 2268 din 17 martie 2017. mai plânge astăzi tot ce mă înconjoară, natura plînge sub umbrela mea, pe tine lacrima să nu te doară, când am să plâng tăcut pe-un nor de nea, să stai la geam, și să privești afară să vezi cum plouă prin geamul mat când noaptea dă în lună nouă să ningă iar cu flori de măr în sat, să treacă noaptea fără ca să știi și dimineața să te îmbrace în zori, să
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
astăzi tot ce mă înconjoară, natura plînge sub umbrela mea, pe tine lacrima să nu te doară, când am să plâng tăcut pe-un nor de nea, să stai la geam, și să privești afară să vezi cum plouă prin geamul mat când noaptea dă în lună nouă să ningă iar cu flori de măr în sat, să treacă noaptea fără ca să știi și dimineața să te îmbrace în zori, să-ți amintești când noi eram copii și alergam desculți prin
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
am să-i torc, fuiorul. Citește mai mult mai plânge astăzi tot ce mă înconjoară,natura plînge sub umbrela mea,pe tine lacrima să nu te doară,când am să plâng tăcut pe-un nor de nea,să stai la geam, și să privești afarăsă vezi cum plouă prin geamul matcând noaptea dă în lună nouăsă ningă iar cu flori de măr în sat,să treacă noaptea fără ca să știiși dimineața să te îmbrace în zori,să-ți amintești când noi
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
plânge astăzi tot ce mă înconjoară,natura plînge sub umbrela mea,pe tine lacrima să nu te doară,când am să plâng tăcut pe-un nor de nea,să stai la geam, și să privești afarăsă vezi cum plouă prin geamul matcând noaptea dă în lună nouăsă ningă iar cu flori de măr în sat,să treacă noaptea fără ca să știiși dimineața să te îmbrace în zori,să-ți amintești când noi eram copiiși alergam desculți prin pufurile de nori,aud
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
să împletesc din vise un timp nou două pe față, unul pe dos și-n noapte vocea ta să-mi de-a ecou, mai lasă-mă să cred că n-ai murit și că acum îmi bați la ușă, în geam și te întorci din timpu-ți adormit să te întâlnești cu mine și al meu neam. Citește mai mult Valentinei Graurmai lasă-mă să-mi fie dormai lasă-mă să mă gândesc la tinecăci viața nu-i decât un zboral vântului
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017. am ieșit din nou din casă, m-am scuturat zgribulit de frig, ninsese, totul era alb, mi-am băgat un deget în zăpadă și amintindu-mi de tine ți-am desenat chipul, la geamul ce dădea spre curtea mea ai aprins o lumânare, un câine lătra, iar apa înghețase în căușul fântânii, poarta de la grădină scârțâia bătută de vând, în timp ce coboram în beci pentru a scoate o vadră de vin ți-am auzit vocea
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
în gârliciul pivniței, butoaiele se dezmembraseră demult ... Citește mai mult am ieșit din nou din casă,m-am scuturat zgribulit de frig,ninsese, totul era alb,mi-am băgat un deget în zăpadăși amintindu-mi de tineți-am desenat chipul,la geamul ce dădea spre curtea meaai aprins o lumânare,un câine lătra,iar apa înghețase în căușul fântânii,poarta de la grădină scârțâiabătută de vând,în timp ce coboram în becipentru a scoate o vadră de vinți-am auzit vocea,mirosea a ceară de lumânareiar
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017. am ieșit din nou din casă, m-am scuturat zgribulit de frig, ninsese, totul era alb, mi-am băgat un deget în zăpadă și amintindu-mi de tine ți-am desenat chipul, la geamul ce dădea spre curtea mea ai aprins o lumânare, un câine lătra, iar apa înghețase în căușul fântânii, poarta de la grădină scârțâia bătută de vând, în timp ce coboram în beci pentru a scoate o vadră de vin ți-am auzit vocea
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
în gârliciul pivniței, butoaiele se dezmembraseră demult ... Citește mai mult am ieșit din nou din casă,m-am scuturat zgribulit de frig,ninsese, totul era alb,mi-am băgat un deget în zăpadăși amintindu-mi de tineți-am desenat chipul,la geamul ce dădea spre curtea meaai aprins o lumânare,un câine lătra,iar apa înghețase în căușul fântânii,poarta de la grădină scârțâiabătută de vând,în timp ce coboram în becipentru a scoate o vadră de vinți-am auzit vocea,mirosea a ceară de lumânareiar
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
Îți voi povesti Prea Sfinte doar despre măicuța mea, Și te voi ruga în taină să o mângâi când spre Tine În genunchi pe la icoane, ea rostește-o rugăciune. Să o mângâi când prin casă e săraca, singurică, Și la geam să îi trimiți de vei vrea...o rândunică. Iar pe-aripi de primăvară să-i trimiți măicuței mele, Ghiocei plâpânzi ca ea, toporași și tufănele. Doamne, tânără măicuța a ales să fie mamă, Și acum, de stăm alaturi, noi părem
RUGĂ PENTRU MAMA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377580_a_378909]
-
rare, Când plâng în mine cohortele de miei. Cuvinte din livezi Soției mele, poeta Titina Nica Țene Când a trecut atâta amar de vreme? Iubito, peste noi zăpezi s-aștern, Cât sunt aici cu tine, nu te teme Chiar dacă în geam ne bate-un frig etern. De când ți-a înflorit pe deget iarbă, -verigheta legământului pe veci- Lumina din oglinzi se-mpletește salbă Când prin poezia mea tu treci. Chiar dacă, tu, acum, nu mai ești Fetița din livezi, dar ești bunică
POEZII DEDICATE MAMEI, DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377584_a_378913]
-
muzici andaluze, septembrie își poartă chipul printre hergheliile de nuci căzând dintr-un cer nautic, o simfonie își scutură notele peste marea sală a naturii îmbrăcată într-un galben de vis, dansează haotic frunzele sub briza dulce a vântului, prin geamuri plopii albaștri își scutură armurile printre păsările care sfâșie cerul, cad amfore din cer care nasc oceane de mărgăritare, frnzele murmură prin părul tău, ca vaerul dulce printr-un Levant de poveste, numai ochii mei mai luminează grădini care-au
CROMOGRAFII DE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377612_a_378941]
-
te închid în vis) Și să te las acolo, să nu afli, că ce-mi doresc acum, e să-mi aduci Ceva din gustul versurilor tale, chiar de-s amare,-n cuibul meu de cuci. De n-ai curaj, la geamuri cu zăbrele să mă mai strigi ca-n vremurile bune, Rămâi în visul meu de altădată și-n visul meu încet, îmi vei apune... Referință Bibliografică: Din nou în cuib de cuci / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DIN NOU ÎN CUIB DE CUCI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377616_a_378945]
-
dorești să dormi mai departe, să dormi la nesfârșit, dar te gândești că această dorință seamănă izbitor cu dorința morții. Tu nu vrei să mori, însă simți că nu mai poți trăi. Ești blocat între două lumi, ca în spatele unui geam oglindă. Realitatea prin care respiri îți pare o celulă îngustă în care se află doar patul tău, patul tău transformat, chiar de tine, într-o mașină a timpului. Te așezi comod, închizi ochii și pleci oriunde vrei să fii. Visele
LA MARGINEA NEBUNIEI de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377672_a_379001]
-
și chiar reușești să ajungi, pentru că doar sufletul tău ești tu, cel adevărat...iar sufletul ți-e dintotdeuna liber, nemuritor. Doar că somnul nu ți-e suficient... niciodată nu e... Și vine mereu dimineața... Te trezești în celula ta, în spatele geamului oglindă... De acolo poți privi lumea din apropierea ta... Cineva îți spune „bună dimineața”, te invită la o cafea, cineva te întreabă ce faci, dacă ai visat ceva, dacă ți-e bine... Tu taci, taci pentru că ți se pare că de-
LA MARGINEA NEBUNIEI de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377672_a_379001]
-
idilică de la țară. Liniștea tronează peste tot, poate un lătrat de câine sau un măcăit de rațe, care se zbenguiau în râul din spatele grădinii, mai rupea această tăcere, care te îmbia fie la somn, fie la visare. Laura privea pe geam pierdută, cine știe pe unde-i zburau acum gândurile? Și deodată, întreaga pace se cutremură de izbitura porții, trântită la perete, cu o furie care zdruncină până și geamurile. Nicolae intră plin de venin și furie și începu să înjure
D E S T I N E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378304_a_379633]
-
te îmbia fie la somn, fie la visare. Laura privea pe geam pierdută, cine știe pe unde-i zburau acum gândurile? Și deodată, întreaga pace se cutremură de izbitura porții, trântită la perete, cu o furie care zdruncină până și geamurile. Nicolae intră plin de venin și furie și începu să înjure printre dinți și să urle ca un nebun: - Morții mă-tii, m-am săturat de tine și amenințările tale, uite ușa, pleacă odată, dispari de aici și să nu
D E S T I N E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378304_a_379633]
-
a venit, l-a luat în brațe și a alungat visele rele și urâte. În mintea lui se zbăteau atâtea și atâtea gânduri triste, asistase de multe ori la astfel de scene, dar niciodată tati nu a aruncat mâncarea pe geam. Și acum ce o să mai mâncăm? Ionuț era frumos, ca un înger, cu ochii lui albaștri de nu - mă - uita, cu părul ca spicul grâului și cu obrăjorii bucălați și trandafirii. Cu ochișorii lui mari, adumbriți de gene lungi și
D E S T I N E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378304_a_379633]
-
cu rucsăcelul în spate și cu Pufi în brațe și, oricui îl întreba unde pleacă așa echipat, răspundea mândru: - Mergem la bunica și o să mergem cu trenul! Era fericit că o să călătorească cu trenul și că o să poată vedea pe geam cum fug stâlpii, și casele, și pomii, chiar și mașinile, toate se iau la întrecere , dar niciunul nu îl pot întrece. Laura răspundea scurt la saluturi, evitând să dea ocazia la mai multe discuții. Gheorghe îi urmărea trist cu privirea
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378307_a_379636]