6,717 matches
-
scopuri și în diferite domenii, a căror varietate și necesități sunt în creștere pe măsura scăderii resurselor de combustibili fosili și schimbărilor climatice datorate creșterii emisiunii de CO2 în atmosferă. Pentru a putea asigura accesul diferiților consumatori la sursele de hidrogen este necesară dezvoltarea unei infrastructuri adecvate. Una din primele utilizări ale hidrogenului a fost în cazul baloanelor. Inițial a fost utilizat de prof Jacques Alexandre César Charles la 27august 1783 pentru un zbor de 45 minute. Primele dirijabile au fost
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
creștere pe măsura scăderii resurselor de combustibili fosili și schimbărilor climatice datorate creșterii emisiunii de CO2 în atmosferă. Pentru a putea asigura accesul diferiților consumatori la sursele de hidrogen este necesară dezvoltarea unei infrastructuri adecvate. Una din primele utilizări ale hidrogenului a fost în cazul baloanelor. Inițial a fost utilizat de prof Jacques Alexandre César Charles la 27august 1783 pentru un zbor de 45 minute. Primele dirijabile au fost umplute cu hidrogen. Datorită inflamabilității ușoare, s-au produs însă nenumărate accidente
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
dezvoltarea unei infrastructuri adecvate. Una din primele utilizări ale hidrogenului a fost în cazul baloanelor. Inițial a fost utilizat de prof Jacques Alexandre César Charles la 27august 1783 pentru un zbor de 45 minute. Primele dirijabile au fost umplute cu hidrogen. Datorită inflamabilității ușoare, s-au produs însă nenumărate accidente (catastrofa dirijabilelor Dixmude în 1923 și Hindenburg în 1937) și a fost înlocuit de heliu. Datorită densității mici, baloanele umplute cu hidrogen au o forță ascensională mare. Astfel se pretează foarte
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
de 45 minute. Primele dirijabile au fost umplute cu hidrogen. Datorită inflamabilității ușoare, s-au produs însă nenumărate accidente (catastrofa dirijabilelor Dixmude în 1923 și Hindenburg în 1937) și a fost înlocuit de heliu. Datorită densității mici, baloanele umplute cu hidrogen au o forță ascensională mare. Astfel se pretează foarte bine la utilizarea și în prezent în cazul baloanelor meteorologice, de ridicare și transport și de reclamă. Pe lângă sudarea oxiacetilenică, la sudarea cu gaz (tot mai rar utilizată, temperatura flăcării cca.
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
bine la utilizarea și în prezent în cazul baloanelor meteorologice, de ridicare și transport și de reclamă. Pe lângă sudarea oxiacetilenică, la sudarea cu gaz (tot mai rar utilizată, temperatura flăcării cca. 3100°C) se poate utiliza energia de ardere a hidrogenului în locul acetilenei. De fapt pentru prima dată în anii 1838/40 francezul Desbassayns de Richmont a reușit să sudeze cu o flacără de hidrogen două plăci de plumb. La sudura cu arc cu hidrogen atomic se utilizează energia de recombinare
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
tot mai rar utilizată, temperatura flăcării cca. 3100°C) se poate utiliza energia de ardere a hidrogenului în locul acetilenei. De fapt pentru prima dată în anii 1838/40 francezul Desbassayns de Richmont a reușit să sudeze cu o flacără de hidrogen două plăci de plumb. La sudura cu arc cu hidrogen atomic se utilizează energia de recombinare (-436,22kJ/mol) a hidrogenului atomic în hidrogen molecular rezultând în punctul de sudare o temperatură de până la 4000°C. La sudură în mediu
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
poate utiliza energia de ardere a hidrogenului în locul acetilenei. De fapt pentru prima dată în anii 1838/40 francezul Desbassayns de Richmont a reușit să sudeze cu o flacără de hidrogen două plăci de plumb. La sudura cu arc cu hidrogen atomic se utilizează energia de recombinare (-436,22kJ/mol) a hidrogenului atomic în hidrogen molecular rezultând în punctul de sudare o temperatură de până la 4000°C. La sudură în mediu cu gaz inert, hidrogenul este utilizat și în componența gazului
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
pentru prima dată în anii 1838/40 francezul Desbassayns de Richmont a reușit să sudeze cu o flacără de hidrogen două plăci de plumb. La sudura cu arc cu hidrogen atomic se utilizează energia de recombinare (-436,22kJ/mol) a hidrogenului atomic în hidrogen molecular rezultând în punctul de sudare o temperatură de până la 4000°C. La sudură în mediu cu gaz inert, hidrogenul este utilizat și în componența gazului de protecție ex.( Arcal 10 = 10 % Hidrogen, 40 % Argon, 50 % Azot
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
în anii 1838/40 francezul Desbassayns de Richmont a reușit să sudeze cu o flacără de hidrogen două plăci de plumb. La sudura cu arc cu hidrogen atomic se utilizează energia de recombinare (-436,22kJ/mol) a hidrogenului atomic în hidrogen molecular rezultând în punctul de sudare o temperatură de până la 4000°C. La sudură în mediu cu gaz inert, hidrogenul este utilizat și în componența gazului de protecție ex.( Arcal 10 = 10 % Hidrogen, 40 % Argon, 50 % Azot). În tehnica spațială
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
plumb. La sudura cu arc cu hidrogen atomic se utilizează energia de recombinare (-436,22kJ/mol) a hidrogenului atomic în hidrogen molecular rezultând în punctul de sudare o temperatură de până la 4000°C. La sudură în mediu cu gaz inert, hidrogenul este utilizat și în componența gazului de protecție ex.( Arcal 10 = 10 % Hidrogen, 40 % Argon, 50 % Azot). În tehnica spațială hidrogenul lichid este un combustibil obișnuit pentru motoarele criogenice ale rachetelor, și este stocat de exemplu în rezervorul de combustibil
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
-436,22kJ/mol) a hidrogenului atomic în hidrogen molecular rezultând în punctul de sudare o temperatură de până la 4000°C. La sudură în mediu cu gaz inert, hidrogenul este utilizat și în componența gazului de protecție ex.( Arcal 10 = 10 % Hidrogen, 40 % Argon, 50 % Azot). În tehnica spațială hidrogenul lichid este un combustibil obișnuit pentru motoarele criogenice ale rachetelor, și este stocat de exemplu în rezervorul de combustibil al rachetei de lansare (SSME) a navetelor spațiale americane. În aceste motoare hidrogenul
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
molecular rezultând în punctul de sudare o temperatură de până la 4000°C. La sudură în mediu cu gaz inert, hidrogenul este utilizat și în componența gazului de protecție ex.( Arcal 10 = 10 % Hidrogen, 40 % Argon, 50 % Azot). În tehnica spațială hidrogenul lichid este un combustibil obișnuit pentru motoarele criogenice ale rachetelor, și este stocat de exemplu în rezervorul de combustibil al rachetei de lansare (SSME) a navetelor spațiale americane. În aceste motoare hidrogenul lichid este folosit întâi la răcirea ajutajului și
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
Hidrogen, 40 % Argon, 50 % Azot). În tehnica spațială hidrogenul lichid este un combustibil obișnuit pentru motoarele criogenice ale rachetelor, și este stocat de exemplu în rezervorul de combustibil al rachetei de lansare (SSME) a navetelor spațiale americane. În aceste motoare hidrogenul lichid este folosit întâi la răcirea ajutajului și a altor părți ale motorului, înainte de a fi amestecat cu oxidantul, de obicei oxigenul lichid (LOX), și apoi ars. Din ardere rezultă apă, ozon și apă oxigenată. Arderea se face în amestec
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
LOX), și apoi ars. Din ardere rezultă apă, ozon și apă oxigenată. Arderea se face în amestec bogat, raportul de masă a celor două componente fiind de 1:4 - 1:6, astfel că în gazele de ardere se mai găsește hidrogen, ceea ce reduce eroziunea camerei de ardere și a ajutajului. Deși arderea este incompletă, masa hidrogenului nears și scăderea masei molare a gazelor evacuate compensează întrucâtva scăderea impulsului specific datorită arderii incomplete. Rezervorul de combustibil al rachetei navetei spațiale conține 515
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
în amestec bogat, raportul de masă a celor două componente fiind de 1:4 - 1:6, astfel că în gazele de ardere se mai găsește hidrogen, ceea ce reduce eroziunea camerei de ardere și a ajutajului. Deși arderea este incompletă, masa hidrogenului nears și scăderea masei molare a gazelor evacuate compensează întrucâtva scăderea impulsului specific datorită arderii incomplete. Rezervorul de combustibil al rachetei navetei spațiale conține 515,5 m³ hidrogen și 554 m³ oxigen. Temperatura în camera de ardere atinge 3300 °C
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
eroziunea camerei de ardere și a ajutajului. Deși arderea este incompletă, masa hidrogenului nears și scăderea masei molare a gazelor evacuate compensează întrucâtva scăderea impulsului specific datorită arderii incomplete. Rezervorul de combustibil al rachetei navetei spațiale conține 515,5 m³ hidrogen și 554 m³ oxigen. Temperatura în camera de ardere atinge 3300 °C, viteza de evacuare fiind de 4440 m/s în vid, respectiv 3560 m/s la presiune normală. Fiecare din cele trei motoare principale dezvoltă o tracțiune de 1
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
3560 m/s la presiune normală. Fiecare din cele trei motoare principale dezvoltă o tracțiune de 1,8 MN. În tehnica aeronautică, primul motor cu reacție construit de firma Heinkel HeS 1 în 1937 - a funcționat având ca și combustibil hidrogen. Actuelmente sunt dezvoltate motoare cu reacție ce pot funcționa pe bază de hidrogen, dar deocamdată nu sunt în exploatare datorită masei mari a rezervoarelor ce intră în contradicție cu necesitățile privind greutatea proprie a avioanelor. În anul 1988 avionul TU
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
o tracțiune de 1,8 MN. În tehnica aeronautică, primul motor cu reacție construit de firma Heinkel HeS 1 în 1937 - a funcționat având ca și combustibil hidrogen. Actuelmente sunt dezvoltate motoare cu reacție ce pot funcționa pe bază de hidrogen, dar deocamdată nu sunt în exploatare datorită masei mari a rezervoarelor ce intră în contradicție cu necesitățile privind greutatea proprie a avioanelor. În anul 1988 avionul TU - 156 variantă a TU -154, având toate cele trei motoare modificate, a zburat
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
exploatare datorită masei mari a rezervoarelor ce intră în contradicție cu necesitățile privind greutatea proprie a avioanelor. În anul 1988 avionul TU - 156 variantă a TU -154, având toate cele trei motoare modificate, a zburat cu success pe alimentare cu hidrogen stocat sub stare de agregare lichidă. Airbus are un proiect de construcție Cryoplane cu participarea a 36 firme pentru a evalua posibilitatea realizării unui avion cu hidrogen lichid. Cu mici modificări, motoarele cu ardere internă pot fi adaptate pentru a
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
având toate cele trei motoare modificate, a zburat cu success pe alimentare cu hidrogen stocat sub stare de agregare lichidă. Airbus are un proiect de construcție Cryoplane cu participarea a 36 firme pentru a evalua posibilitatea realizării unui avion cu hidrogen lichid. Cu mici modificări, motoarele cu ardere internă pot fi adaptate pentru a utiliza hidrogen lichid drept combustibil. BMW H2R ("Hydrogen Record Car") cu o putere de 210kW (232CP) a atins 300km/h. Hydrogen 7 al aceleiași firme este construit
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
sub stare de agregare lichidă. Airbus are un proiect de construcție Cryoplane cu participarea a 36 firme pentru a evalua posibilitatea realizării unui avion cu hidrogen lichid. Cu mici modificări, motoarele cu ardere internă pot fi adaptate pentru a utiliza hidrogen lichid drept combustibil. BMW H2R ("Hydrogen Record Car") cu o putere de 210kW (232CP) a atins 300km/h. Hydrogen 7 al aceleiași firme este construit cu un motor de 260 kW, 229 km/h și 0 - 100km/h in 9
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
o putere de 210kW (232CP) a atins 300km/h. Hydrogen 7 al aceleiași firme este construit cu un motor de 260 kW, 229 km/h și 0 - 100km/h in 9.5 sec. Cu posibilitate dublă de alimentare benzină și hidrogen. Acest lucru s-a realizat prin montarea unui rezervor de hidrogen lichid ceea ce a redus capacitatea compartimentului de bagaje de la 500 la 250 l. Hidrogenul înmagazinat permite o autonomie de 200km, dar la neutilizare în decurs de 9 zile se
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
al aceleiași firme este construit cu un motor de 260 kW, 229 km/h și 0 - 100km/h in 9.5 sec. Cu posibilitate dublă de alimentare benzină și hidrogen. Acest lucru s-a realizat prin montarea unui rezervor de hidrogen lichid ceea ce a redus capacitatea compartimentului de bagaje de la 500 la 250 l. Hidrogenul înmagazinat permite o autonomie de 200km, dar la neutilizare în decurs de 9 zile se reduce la o cantitate suficientă pentru parcurgerea a 20 km. Mazda
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
și 0 - 100km/h in 9.5 sec. Cu posibilitate dublă de alimentare benzină și hidrogen. Acest lucru s-a realizat prin montarea unui rezervor de hidrogen lichid ceea ce a redus capacitatea compartimentului de bagaje de la 500 la 250 l. Hidrogenul înmagazinat permite o autonomie de 200km, dar la neutilizare în decurs de 9 zile se reduce la o cantitate suficientă pentru parcurgerea a 20 km. Mazda a echipat modelul său RX-8 cu motor Wankel (piston rotativ) ce funcționează cu combustibil
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
autonomie de 200km, dar la neutilizare în decurs de 9 zile se reduce la o cantitate suficientă pentru parcurgerea a 20 km. Mazda a echipat modelul său RX-8 cu motor Wankel (piston rotativ) ce funcționează cu combustibil hibrid benzină sau hidrogen dezvoltând 184 kW (255 hp). Avantajele utilizării hidrogenului la motoarele cu ardere internă: Pilele de combustie sunt dispozitive de conversie electrochimică ce produc energiei electrică utilizând drept combustibil hidrogen, metan, metanol, soluție de glucoză, iar ca oxidant oxigen, clor, bioxid
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]