5,780 matches
-
masă") ... b) Urgente colective (asistență medicală de urgență colectivă) ... c) Urgente individuale (asistență medicală de urgență individuală) că suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica); 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractură de coloană vertebrală, inclusiv traumatismele gâtului cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210030_a_211359]
-
medicilor la aceste întâlniri nu îi exonerează de răspunderea nerespectării hotărârilor luate cu acest prilej. Anexa 9 LISTA cuprinzând afecțiunile care, după confirmarea ca fiind un caz nou, permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate 1. Infarct miocardic 2. Angină pectorală instabilă 3. Purtătorii de proteze valvulare și pace-maker 4. Malformații congenitale și boli genetice 5. Insuficiență renală cronică sub dializă 6. Insuficiență cardiacă clasa III-IV NYHA 7. Poliartrită reumatoidă cu factor reumatoid pozitiv, inclusiv formele sale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206833_a_208162]
-
masă") ... b) Urgențe colective (asistență medicală de urgență colectivă) ... c) Urgențe individuale (asistență medicală de urgență individuală) ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociația electromecanică); 2. Accidente coronariene acute (angină instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractură de coloană vertebrală, inclusiv traumatismele gâtului cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206833_a_208162]
-
medicilor la aceste întâlniri nu îi exonerează de răspunderea nerespectării hotărârilor luate cu acest prilej. Anexa 9 LISTA cuprinzând afecțiunile care, după confirmarea ca fiind un caz nou, permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate 1. Infarct miocardic 2. Angină pectorală instabilă 3. Purtătorii de proteze valvulare și pace-maker 4. Malformații congenitale și boli genetice 5. Insuficiență renală cronică sub dializă 6. Insuficiență cardiacă clasa III-IV NYHA 7. Poliartrită reumatoidă cu factor reumatoid pozitiv, inclusiv formele sale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
masă") ... b) Urgențe colective (asistență medicală de urgență colectivă) ... c) Urgențe individuale (asistență medicală de urgență individuală) ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociația electromecanică); 2. Accidente coronariene acute (angină instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractură de coloană vertebrală, inclusiv traumatismele gâtului cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
Capitolul 27 EVALUAREA CARDIACĂ ȘI MANAGEMENTUL PERIOPERATOR LA OPERAȚII NECARDIACE Evenimente cardiace majore acute pot interveni perioperator în cursul unor operații necardiace elective sau în cursul unor operații necardiace necesar a fi efectuate de urgență. Între acestea, infarctul miocardic acut afectează mai mult de 1 milion de operații necardiace anual și constituie cauza principală de morbiditate și mortalitate în special în intervențiile de chirurgie vasculară. În chirurgia generală riscul de infarct miocardic perioperator este de 0,8% la
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
a fi efectuate de urgență. Între acestea, infarctul miocardic acut afectează mai mult de 1 milion de operații necardiace anual și constituie cauza principală de morbiditate și mortalitate în special în intervențiile de chirurgie vasculară. În chirurgia generală riscul de infarct miocardic perioperator este de 0,8% la bărbați peste 50 de ani și variază cu starea sistemului cardiovascular, afecțiuni concomitente și durata intervenției. Incidența trece de 20% la pacienții supuși chirurgiei vasculare. Pe măsură ce pacienții sunt mai în vârstă sau în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
Observații specifice : - pacienții care se află sub tratament cu medicație pentru scăderea colesterolului - statine - nu trebuie să întrerupă această medicație; statinele pot fi asociate cu un risc cardiovascular perioperator scăzut (studii randomizate), - beta-blocantele perioperator pot reduce riscul de mortalitate și infarct miocardic (studii randomizate mici); metoprololul administrat perioperator poate fi mai puțin eficient sau ineficient decât atenololul sau bisoprololul (dovezi de nivel 2) [5], - clonidina perioperator poate reduce numărul episoadelor ischemice cardiace și mortalitatea tardivă (dovezi nivel 2; 8 studii randomizate
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
prescrise cât mai curând posibil. Ghidurile recomandă utilizarea unor procedee de revascularizare miocardică (stent sau by-pass) înaintea unei operații necardiace la pacienți care au boli cardiace severe sau simptomatice - 2 sau mai multe coronare lezate - angină instabilă sau simptome de infarct miocardic. În general, conform recomandărilor, indicațiile pentru explorări suplimentare și tratament sunt aceleași ca și pentru situații fără perspectiva unei operații necardiace, dar momentul acestora este diferit și depinde următorii factori: - urgența operației necardiace, - factori de risc specifici pacientului, - tipul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
sistemului cardiovascular - evaluarea în special a sistemului cardiovascular în contextul medical dat și a bolii chirurgicale. De asemenea, trebuie să facă recomandări pentru ameliorarea stării medicale a pacientului. Anamneza trebuie să identifice : - simptome de angină pectorală - semne și simptome de infarct miocardic recent sau vechi - semne de insuficiență cardiacă - aritmii simptomatice, prezența de stimulator cardiac sau defibrilator intern implantate. Examenul obiectiv identifică aspectul general, presiunea venoasă jugulară crescută, pulsuri la toate nivelurile, raluri, zgomot de galop, sufluri cardiace și vasculare. Boli
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
stress, durata procedeului sau hemoragii) sau factori ce țin de pacient (cardiopatie coronariană asociată bolii chirurgicale care impune operația). Entitățile clinice care definesc riscul cardiovascular sunt: Risc major: - sindroame coronariene instabile - insuficiență cardiacă decompensată - aritmii semnificative Risc intermediar: - angină pectorală - infarct miocardic anterior - insuficiență cardiacă compensată sau anterioară - diabet zaharat insulino-necesitant - insuficiență renală Risc minor: - vârstă avansată - modificări ecg. - absența ritmului sinusal - capacitate funcțională scăzută - anamneză de accident vascular cerebral - hipertensiune sistemică necontrolată. TIPUL OPERAȚIEI URGENȚĂ Complicațiile cardiace sunt de 2-5
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
EVALUARE PREOPERATORIE SUPLIMENTARĂ Operații majore de urgență nu permit timpul necesar unor teste neinvazive sau intervenții preoperatorii. Teste neinvazive peroperator sunt indicate în prezența a 2 sau mai mulți factori: - clinici intermediari predictivi (angină de clasă canadiană I sau II, infarct miocardic în antecedente bazat pe anamneză sau unde Q patologice, insuficiență cardiacă compensată sau în antecedente, diabet) - capacitate funcțională deprimată (< 4 METs) - procedeu chirurgical cu risc mare (operații majore de urgență, chirurgie aortică sau vasculară periferică, procedee chirurgicale prelungite cu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
în antecedente, la pacienții cu dispnee de etiologie necunoscută. SCORUL EAGLE [6] Scala de 5 puncte descrisă de Eagle oferă o calculare simplă a riscului și are caracter predictiv - stratificare de risc: - vârsta peste 70 de ani, - prezența anginei pectorale, - infarct miocardic în antecedente, anamneză sau unde Q, - diabet zaharat - insuficiență cardiacă. Riscul este scăzut dacă factorii de risc sunt egali cu 0. Risc intermediar dacă există 1-2 factori de risc. Risc mare dacă există 3-5 factori de risc. INDEX REVIZUIT
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
factor important de morbiditate după chirurgie necardiacă, a dezvoltat și validat un index de risc cardiac pentru pacienții peste 50 de ani supuși unei operații majore necardiace, elective. Au fost studiați 4135 pacienți, urmăriți un an postoperator. Complicații cardiace majore (infarct miocardic, edem pulmonar, fibrilație ventriculară, stop cardiac și bloc atrio-ventricular complet) au survenit la 2% din operați. Factorii de risc identificați au fost: - operații cu risc mare (intraperitoneale, intratoracice sau vasculare suprainghinale), - anamneză de cardiopatie coronariană ischemică, - anamneză de insuficiență
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
confirmă prin pozitivitatea în urină a uroporfirinelor I și III și a coproporfirinelor I și III. Leziunile dispar după rezecția tumorii hepatice [28]. Tromboembolismul paraneoplazic sau sindromul Trousseau se poate prezenta clinic ca tromboflebită migratorie, endocardită trombotică abacteriană sau ca infarct acut cerebral. Mecanismele care generează aceste fenomene tromboembolice sunt: starea de hipercoagulabilitate asociată neoplaziei, coagulopatia cronică intravasculară diseminată și embolismul tumoral [29, 30]. Acanthosis nigricans paraneoplazic se caracterizează prin apariția unor plăci tegumentare rugoase, hiperpigmentate, uneori pruriginoase, localizate în zonele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
a estimat și riscul relativ de evenimente cardiovasculare în funcție de modificările amplitudinii undei T și ale seg - mentului ST. La subiecții vârstnici, similar adulților de vârstă mijlocie, amplitudinea undei T > 0,15 mV s a asociat cu un risc scăzut pentru infarctul miocardic și pentru mortalitatea în relație cu boala coronariană, față de subiecții cu amplitudinea undei T între 0,05 și 0,15 mV. Riscul relativ de mortalitate a avut valoarea 2 (interval de confidență 95%: 1,3 3,1) pentru amplitudinea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
prezentă la 13% dintre subiecți, 115 prezentând episoade tranzitorii de bradicardie severă < 40 bătăi/minut. Tahicardia ventriculară nesusținută a fost identificată ca predictor independent al mortalității (risc relativ 2,8; 95% interval de confidență 1,4 5,8) și al infarctului miocardic (risc relativ 3,2; 95% interval de confidență 1,2 9,4). Bradicardia sinusală peste 24 de ore a fost stabilită ca predictor independent pentru accidentul vascular cerebral (AVC) (risc relativ 2,7; 95% interval de confidență 1,2
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
peste 65 de ani, a arătat prezența undei Q patologice sau a undei QS la 17,2% dintre subiecții de sex masculin și 9,6% dintre subiecții de sex feminin, deși aproximativ jumătate dintre aceștia nu aveau antecedente cunoscute de infarct miocardic (18). 11.2.4. Tulburările de repolarizare Studiile efectuate de Molaschi și colaboratorii săi arată prezența modificărilor patologice ale segmentului ST sau undei T la 6,3 13% dintre subiecții vârstnici (10). Un alt studiu la subiecți cu vârsta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
investigați, 9,2% au avut HVS, asociată cu o mortalitate de 11,7%, semnificativ mai mare față de subiecții fără HVS, la care mortalitatea a fost de 4,5% (p < 0,0001). Totodată, subiecții cu HVS au avut o incidență a infarctului miocardic de 7,5%, față de 2,6% pentru cei fără această modificare electrocar diografică-. Mai mult, pacienții la care aspectul electrocardiografic sugestiv pentru HVS s a remis în timp au avut morbiditate și o mortalitate cardiovasculară mai reduse (20). Există
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
inimii se desprind ramuri craniale, atriale, care se anastomozează abundant, și ramuri caudale ventriculare, care, la om, au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic, care, prin ocluzie de cauză variată (ateromatoză, embolie, tromboză) determină necroza peretelui ventricular, echivalentul clinic de infarct miocardic. * Circulația arterială a cordului Circulația arterială a inimii este asigurată de arterele coronare dreaptă și stângă (arteria coronaria sinistra et dextra), ramuri ale aortei ascendente. Există la nivelul terminologiei anatomice o lipsă de uniformizare în ceea ce privește descrierea pozițiilor ostiumurilor arteriale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Brațul drept (rareori) Capitol 6 CRITERII DE EXAMINARE CLINICĂ ÎN AFECȚIUNILE CARDIACE <resume> Rezumat * Anamneza în afecțiunile cardiace * Vârsta * Sexul * Antecedentele heredo-colaterale * Antecedentele personale * Condiții de viață și muncă * Simptome din bolile cardiace * Durerea precordială de origine coronariană * Durerea în infarctul miocardic * Dispneea * Palpitațiile * Lipotimia și sincopa * Vertij * Cefalee * Tulburări auditive * Etapele examenului obiectiv în afecțiunile cardiace * Inspecția * Palparea * Percuția * Ascultația </resume> * Anamneza în afecțiunile cardiace * Vârsta Cardiopatiile congenitale cianogene sau necianogene pot fi diagnosticate imediat după naștere și în copilărie
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
redutabile de tipul carditei reumatismale și a valvulopatiilor. La adulții tineri predomină afectarea cordului de cauze endocrine sau psihiatrice, pentru ca ulterior să apară afecțiuni de tipul HTA, cardiopatie ischemică acută și cronică, cardiomiopatii, cord pulmonar cronic, insuficiența cardiacă, angina pectorală, infarctul de miocard și, nu în ultimul rând, moartea subită. La bătrâni, predominante sunt ateroscleroza sistemică, arteriopatiile obliterante la nivelul membrelor inferioare, insuficiența circulatorie, accidentul vascular. * Sexul În cazul sexului feminin se constată incidența crescută a cardiopatiilor congenitale, a carditei reumatismale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
apariția pericarditelor tuberculoase acute uscate sau exudative; o hipertiroidismul poate determina tahicardie, aritmii, HTA, adică cardiotireoza. Hipotiroidismul favorizează apariția cardiomiopatiei; o diabetul zaharat determină apariția micro și macroangiopatiei diabetice, cu toate complicațiile lor, ateroscleroza, cardiopatia ischemică dureroasă (incidență crescută a infarctului miocardic); o obezitatea favorizează ateroscleroza, cardiopatia ischemică, HTA, insuficiența respiratorie cronică, cordul pulmonar cronic; o anemiile severe pot duce la insuficiență cardiacă, aritmii, iar poliglobuliile dau frecvent HTA, cardiopatie ischemică dureroasă, varice hidrostatice; o afecțiunile renale precum glomerulonefrita difuză acută
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de mediu. Sedentarismul și alimentația hipercalorică, hiperglucidică, hiperlipidică, hiperproteică predispun la obezitate, ateroscleroză, cu toate complicațiile ei, diabet, sindrom dislipidemic. Fumatul și consumul de alcool sunt factori decisivi în accelerarea aterogenezei, a dezvoltării cardiopatiei ischemice, cardiomiopatiilor dilatative, tulburărilor de ritm, infarct de miocard, accident vascular cerebral, arteriopatie obliterantă aterosclerotică. * Simptomele din bolile cardiace Simptomele din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau nespecifice, anamneza constituind etapa esențială inițială care poate da informații privind etiopatogenia acestora. * Durerea precordială Durerea precordială poate fi
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
bătrâni. Durerea este percepută mai acut de pacienții cu hiperestezii, postradioterapie, stres, etc; * durata episodului dureros este de la câteva secunde până la 20 minute sau chiar 30 minute în angina instabilă. Creșterea acestui interval atrage atenția asupra posibilei instalări a unui infarct de miocard sau a morții subite; * frecvența este destul de rară în angina stabilă și crescută în angina instabilă. De obicei, pacientul știe ce efort determină declanșarea crizelor anginoase și își modulează activitatea în funcție de aceasta; * condiții de apariție: la efort, în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]