6,119 matches
-
se lăsa (moralmente) copleșit de încercările vieții (6, 9, 36); tineretul intervievat se înscrie în aceeași viziune optimistă. Firea omului este autonomă, însă nu într-un sens de autoperfecționare, ci într-o manieră fatalistă, irațională, la care se raliază și interlocutorii sub 40 de ani (10). „Divinitatea” este tratată diferențiat între bărbați și femei, atât ca „metafizică” a „binelui” (38), cât și a „răului” (13). Dacă majoritatea interlocutorilor susțin noncompromisul cu „diavolul”, aceasta este totuși o viziune împărtășită mai mult de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de autoperfecționare, ci într-o manieră fatalistă, irațională, la care se raliază și interlocutorii sub 40 de ani (10). „Divinitatea” este tratată diferențiat între bărbați și femei, atât ca „metafizică” a „binelui” (38), cât și a „răului” (13). Dacă majoritatea interlocutorilor susțin noncompromisul cu „diavolul”, aceasta este totuși o viziune împărtășită mai mult de femei și de tineri, în vreme ce bărbații au o majoritate clară în favoarea principiului opus (13). De asemenea, majoritatea celor sub 40 de ani (și multe dintre femei) tind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
1 ∆, 4 O); 0 B; 0 C Ultimul dintre tabele se concentrează asupra unor aspecte de „socialitate” din viața sătenilor de la Tilișca, la nivelul relaționării de tip parental. Orientarea generală a localnicilor este și în această privință fluctuantă; inițial, majoritatea interlocutorilor (însă o majoritate predominant feminină și fără o mare susținere printre „tineri”) atribuie banilor o însemnătate mai mare decât rudelor (5), însă aceiași interlocutori nu concep apoi ca banii să primeze asupra legăturilor genealogice (43). Ceilalți trei itemi (11, 12
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
relaționării de tip parental. Orientarea generală a localnicilor este și în această privință fluctuantă; inițial, majoritatea interlocutorilor (însă o majoritate predominant feminină și fără o mare susținere printre „tineri”) atribuie banilor o însemnătate mai mare decât rudelor (5), însă aceiași interlocutori nu concep apoi ca banii să primeze asupra legăturilor genealogice (43). Ceilalți trei itemi (11, 12, 20) dau, în general, măsura „individualității” locale, ca opțiune ce contrastează cu subordonarea față de rețelele rubedeniilor locale. Dacă opinia după care invidia este mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
confruntă Orientul din preajmă cu un model al rigorii. Cărți de pioasă evocare sunt Plaiuri oltenești, Trecutul viu, amintind de ținuturi și oameni de care ascendența și întâmplările vieții o leagă pe autoare intim. Prevenitoare, iscodind discret, A. e un interlocutor atent, dispus, apoi, să comenteze de toate: arhitectură, stare socială, gospodărie și port, snoave sau pilde morale. E, alteori, cronicar de fapte diverse. Nu lipsesc nici portretele de familie, cu un ce didactic, cărturăresc, vag desuet (Maica Maximila - stareța de la
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
resurselor naționale. Creația de poezie se leagă de "coîmblet", de contacte și de conversație, adică de o capacitate de comunicare și de toate disponibilitățile caracteriale pe care ea le presupune. Grănicerul curajos care știe să se uite drept în ochii interlocutorului, care are deschidere spre celălalt, care nu se teme să converseze și să primească în orizontul lui cognitiv realități străine dezvoltă o "istețime" care e deja compatibilă cu inteligența poetică. Mureșanu nu spune despre acesta că va crea literatură, nici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
populare în traducere și în original 53. Este un episod care implică deja o ajustare a unghiului de percepție a folclorului în funcție de reprezentările "centrale", cei care oferă textele populare modificând intenția din spatele lor în funcție de așteptările pe care le estimează la interlocutorul lor occidental. Al treilea moment, intrarea materialului românesc în circuitul de reflecție parizian. De la începutul anilor '50, diverse ilustrări ale cazului românesc apar în eseurile lui Michelet. Un capitol despre România, cu numeroase aprecieri ale poeziei populare și cu citate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
țară reunește tocmai astfel de povești de succes. Întregul efort de intervievare nu a fost simplu. Am fost martor intermitent la facerea acestei cărți și știu momentele dificile prin care a trecut Constantin Ilaș, de la lupta cu reținerile unora dintre interlocutori până la încărcarea cu poveștile lor. Nu este ușor să intervievezi un fost deținut politic. Povestea lui te cotropește, te domină, te scoate pentru o perioadă din ritmul cotidian și din echilibrul unui cetățean ce știe că are garantate drepturile fundamentale
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu prietenii pentru a face schimb de informații sau de a comenta unele evenimente, ori pentru a-ți împărtăși bucuriile ori necazurile. Asemenea vizite sunt utile mai ales persoanelor singure care sunt nevoite să dialogheze cu ele însele în lipsa unor interlocutori, fapt ce le poate zdruncina echilibrul psihic dacă asemenea convorbiri sunt folosite în exces. O regulă elementară de politețe obligă musafirul să laude delicatesele cu care este servit, mobila nouă achiziționată, ordinea și curățenia din locuință, inclusiv drăgălășenia și buna
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la standul Editurii Corint din cadrul Salonului de Carte Bookfest, volumul Convorbiri cu Octavian Paler. Discuțiile cu Octavian Paler au început în octombrie 2005 și s-au sfârșit odată cu moartea scriitorului, întrebările criticului fiind, după propria mărturisire, „doar un pretext“, deoarece interlocutorul „nu răspundea niciodată predictibil, exprimând probleme care îl preocupau și care acopereau, de cele mai multe ori, o sferă mult mai amplă de valori“. » Humanitas a lansat noi cărți de Ioana Pârvulescu (În Țara Miticilor. De șapte ori Caragiale), Teodor Baconsky (Despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
care și-au făcut apariția o serie de noi actori care joacă roluri din ce in ce mai importante în arenă internațională (de exemplu: organizații neguvernamentale și/sau internaționale etc.); în acest context, diplomația are rolul de "gate-keeper", stabilind care dintre actorii internaționali sunt interlocutori legitimi și cum ar trebui să se desfășoare discuțiile cu aceștia.47 Versiunea modernă a diplomației o reprezintă telediplomația (telediplomacy) și tocmai de aceea Royce Ammon consideră că televiziunea nu numai că definește mijloacele de manifestare ale diplomației, dar are
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
apoi nu pot fi concretizate. Jargonul este limbajul specializat folosit de deținătorii unui anumit loc de muncă. Comunicarea prin telefon. Aspectul distinctiv al acestei comunicări este lipsa din mesaj a elementelor de natură nonverbală. Această generează o distanta psihologică față de interlocutor care duce în mod firesc la un conținut depersonalizat al mesajului. Comunicarea cu mass-media poate îmbracă mai multe forme: interviuri în exclusivitate sau spontane; 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 11 comunicate de presă; conferințe de presă. Pentru o
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
cu care comunică să se simtă bine; managerul va conduce convorbirea astfel încât solicitantul să treacă repede la subiect. c) modul de desfășureare a convorbirii: se va preciza problemă care se discuta; se va avea în vedere scopul care trebuie atins; interlocutorul va fi încurajat să spună tot ceea ce îl preocupă; discuția va fi condusă și controlată; se vor evita contrazicerile directe și ceartă; managerul va rămâne calm, politicos și stăpân pe sine în orice moment, fiind mereu obiectiv; Comunicarea organizațională în
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta se vor da răspunsuri clare și precise pentru a elimina orice neînțelegere; d) sfârșitul convorbirii: se vor rezumă punctele comune la care s-a ajuns; se va urmări să se obțină acordul interlocutorului; chiar dacă nu se ajunge la nici o înțelegere, managerul se va despărți în termeni cordiali de interlocutor. Dintre regulile care trebuie respectate în timpul unei conversații, menționez: siguranță în expunere; discutarea doar a aspectelor bine fondate; se va vorbi calm, cu convingere
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
a elimina orice neînțelegere; d) sfârșitul convorbirii: se vor rezumă punctele comune la care s-a ajuns; se va urmări să se obțină acordul interlocutorului; chiar dacă nu se ajunge la nici o înțelegere, managerul se va despărți în termeni cordiali de interlocutor. Dintre regulile care trebuie respectate în timpul unei conversații, menționez: siguranță în expunere; discutarea doar a aspectelor bine fondate; se va vorbi calm, cu convingere și fără exagerări; se va ține cont de scopul expunerii; se va folosi o exprimare clară
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
un mesaj. De asemenea, s-a observat faptul că faptele sau cifrele sunt ascultate cu mai multă atenție. O altă problemă este faptul ca receptorul nu încearcă să citească printre rânduri, să înțeleagă mesajul ascuns dincolo de cuvintele, tonul și gesturile interlocutorului. 1.2.2. Comunicarea scrisă Caracteristicile pe care trebuie să le întrunească un mesaj scris pentru a fi eficient sunt următoarele: să fie ușor de citit; să fie corect; să fie adecvat direcției de transmitere; să fie bine gândit. Înainte de
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
ar fi : -insecuritatea și sensibilizarea oamenilor, din diferite motive, cu privire la o anumită situație; implicarea prietenilor și cunoștințelor în diverse evenimente și situații; -noutatea informațiilor; -natură muncii care permite conversația; -postul ocupat de persoana ce furnizează informațiile dorite de altii; personalitatea interlocutorului, etc. TRĂSĂTURI ȘI MODELE ALE COMUNICĂRII INFORMALE : Comunicarea informală oferă managerilor numeroase informații ce reprezinta feed-back-ul despre munca salariaților. De asemenea, comunicarea informală ajuta salariații să Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta înțeleagă dispozițiile și deciziile conducerii
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
nu pot fi concretizate. • Jargonul este limbajul specializat folosit de deținătorii unui anumit loc de muncă. •Comunicarea prin telefon. Aspectul distinctiv al acestei comunicări este lipsa din mesaj a elementelor de natură non verbală. Această generează o distanta psihologică față de interlocutor care duce în mod firesc la un conținut depersonalizat al mesajului. Comunicarea cu mass-media poate îmbracă mai multe forme: interviuri în exclusivitate sau spontane; 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 11 comunicate de presă; conferințe de presă. Pentru o
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
cu care comunică să se simtă bine; managerul va conduce convorbirea astfel încât solicitantul să treacă repede la subiect. c) modul de desfășureare a convorbirii: se va preciza problemă care se discuta; se va avea în vedere scopul care trebuie atins; interlocutorul va fi încurajat să spună tot ceea ce îl preocupă; discuția va fi condusă și controlată; se vor evita contrazicerile directe și ceartă; managerul va rămâne calm, politicos și stăpân pe sine în orice moment, fiind mereu obiectiv; Comunicarea organizațională în
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 12 se vor da răspunsuri clare și precise pentru a elimina orice neînțelegere; d) sfârșitul convorbirii: se vor rezumă punctele comune la care s-a ajuns; se va urmări să se obțină acordul interlocutorului; chiar dacă nu se ajunge la nici o înțelegere, managerul se va despărți în termeni cordiali de interlocutor. Dintre regulile care trebuie respectate în timpul unei conversații, menționez: ♦ discutarea doar a aspectelor bine fondate; ♦ se va vorbi calm, cu convingere și fără exagerări
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
a elimina orice neînțelegere; d) sfârșitul convorbirii: se vor rezumă punctele comune la care s-a ajuns; se va urmări să se obțină acordul interlocutorului; chiar dacă nu se ajunge la nici o înțelegere, managerul se va despărți în termeni cordiali de interlocutor. Dintre regulile care trebuie respectate în timpul unei conversații, menționez: ♦ discutarea doar a aspectelor bine fondate; ♦ se va vorbi calm, cu convingere și fără exagerări; ♦ se va ține cont de scopul expunerii; ♦ se va folosi o exprimare clară, precisă, sugestiva; ♦ se
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
un mesaj. De asemenea, s-a observat faptul că faptele sau cifrele sunt ascultate cu mai multă atenție. O altă problemă este faptul ca receptorul nu încearcă să citească printre rânduri, să înțeleagă mesajul ascuns dincolo de cuvintele, tonul și gesturile interlocutorului. 1.2.2. Comunicarea scrisă Caracteristicile pe care trebuie să le întrunească un mesaj scris pentru a fi eficient sunt următoarele: ♦ să fie ușor de citit; ♦ să fie adecvat direcției de transmitere; ♦ să fie bine gândit. Înainte de a comunica ceva
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
ar fi : -insecuritatea și sensibilizarea oamenilor, din diferite motive, cu privire la o anumită situație; implicarea prietenilor și cunoștințelor în diverse evenimente și situații; -noutatea informațiilor; -natură muncii care permite conversația; -postul ocupat de persoana ce furnizează informațiile dorite de altii; personalitatea interlocutorului, etc. TRĂSĂTURI ȘI MODELE ALE COMUNICĂRII INFORMALE : Comunicarea informală oferă managerilor numeroase informații ce reprezinta feed-back-ul despre munca salariaților. De asemenea, comunicarea informală ajuta salariații să Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 22 înțeleagă dispozițiile și deciziile
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
fost complicate și mai mult în august 1968 prin intrarea trupelor celor cinci state ale Tratatului de la Varșovia în Cehoslovacia”. Primele contacte ale lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu aveau să-l convingă că în liderul român va avea un interlocutor incomod. Cu toate acestea, trebuie recunoscut că pe întreaga perioadă din 1985 până la ultima întâlnire a celor doi conducători, în 4 decembrie 1989, la Moscova, Mihail Gorbaciov s-a străduit să poarte cu Nicolae Ceaușescu un dialog plin de respect
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu metodele tovarășului Ceaușescu - sublinia Mihail Gorbaciov -, noi știm că în România s-au făcut multe și în mod obiectiv fiecare își alege metodele sale pe calea progresului și a construcției socialiste”. Liderul sovietic nu scapă prilejul să-i reproșeze interlocutorului faptul că acesta l-a criticat împreună cu E. Honecker. Discuția ulterioară pe această temă ilustrează clar deosebirile de vederi ale celor doi conducători în legătură cu metodele de „reînnoire și perfecționare a societății socialiste”. Datorită imposibilității de a se găsi o formulă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]