6,649 matches
-
textul nostru se dorește o contribuție privind stilul religiei în modernitatea tîrzie. E vorba despre un eseu hibrid, unde invocarea unor teme și texte spirituale se îmbină nu numai cu considerații din sfera studiilor religioase, ci și cu tatonări sau intuiții proprii, cu propria perspectivă asupra problemei. Asum acest caracter eterogen al textului în amestecul lui de obiectivitate și participare ca pe un risc necesar pentru a mă apropia de o tematică ce mi se pare interesantă pentru vremea noastră. Capitole
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
formuleze disciplinat, rațional și limpede, dar nu complet adecvat, o revelație, experiența ei teologală, o stare de cunoaștere directă, sintetică. Conștiința religioasă își poate aminti atunci că o doctrină spirituală capabilă să transforme umanul (sau să îl împlinească) vizează tocmai intuiția intelectuală a Adevărului ; că articularea dintre această intuiție și expunerea ei e decisivă Cînd, în zorii modernității, Nicolaus Cusanus meditează asupra unei metode de armonizare a religiilor, el ocupă aproape tot spațiul tratatului său De pace fidei cu o dezbatere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
adecvat, o revelație, experiența ei teologală, o stare de cunoaștere directă, sintetică. Conștiința religioasă își poate aminti atunci că o doctrină spirituală capabilă să transforme umanul (sau să îl împlinească) vizează tocmai intuiția intelectuală a Adevărului ; că articularea dintre această intuiție și expunerea ei e decisivă Cînd, în zorii modernității, Nicolaus Cusanus meditează asupra unei metode de armonizare a religiilor, el ocupă aproape tot spațiul tratatului său De pace fidei cu o dezbatere rațională privind unicitatea înțelepciunii divine spre care tind
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
capcana imanenței, potrivit lui Berdiaev, performanțele istorice și culturale ale religiei sînt limpede situate de amîndoi în condiția lor secundă, față de care axul credinței își păstrează suveranitatea. Printre alți gînditori contemporani, Koakowski, cu tăișul lucidității raționale, Berdiaev, cu suflul revoluționar al intuițiilor sale, ne pun din nou sub ochi modelul distanței verticale dintre divin și lume. Mai mult decît atît, pentru amîndoi, datele specifice ale modernității oferă un suport privilegiat pentru atenția, dacă nu pentru adeziunea față de acest model. în decuplarea istoriei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Locke pentru contradicția manifestă dintre Eseu asupra intelectului omenesc, unde afirmă imposibilitatea existenței ideilor înnăscute, și Al doilea tratat, unde legea naturală ar fi (conform autorilor citați) tocmai o asemenea idee: ea nu vine din experiență, ci este rezultatul unei intuiții simple și pure. Opinia autorilor respectivi era provocată nu numai de faptul că, în Al doilea tratat, Locke nu mai spune explicit cum ajunge omul să cunoască legea naturală 36, dar și de necunoașterea Eseurilor despre legea naturală care nu
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
foro interno caracterul necesar al unei comenzi care vine din foro externo. Pentru a face din conștiință mai mult decât o opinie este necesar, în primul rând, să se depășească scepticismul moral și să se admită că oamenii pot avea intuiții morale. În al doilea rând, trebuie să se recunoască faptul că și ceilalți oameni au "opinii" asemănătoare. Realizarea acestor condiții ar presupune fie acceptarea empirică a tradiției și întemeierea drepturilor și obligațiilor pe Scriptură (Locke), fie acceptarea unui mod de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
este abolită, ci numai suspendată, pentru că ei au obligația morală de a intra în societate și de a refonda autoritatea: Scopul răsturnării guvernului este de a permite reînnoirea consimțământului"116. Astfel, Locke construiește consensul moral în jurul valorilor creștine a căror intuiție este asigurată de cunoașterea legii naturale. Religia creștină nu devine sursa solidarității pentru că revelația ar fi sursa autorității, ci tocmai pentru că autoritatea nu este revelată. Dacă sursa autorității politice ar fi direct Dumnezeu, Filmer ar avea dreptate. Dar, așa cum s-
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
rostului cuvintelor limbii române undeva prin deceniul patru al secolului trecut, iar cel ce i-ar fi stîrnit preocuparea pentru "calapoadele de gînd pe care s-au croit cuvintele" ar fi fost nimeni altul decît Mircea Vulcănescu. Continuînd în fond intuițiile și spiritul schițelor celui din urmă, Noica fără să uite vreo clipă că problema esențială a filosofiei este ființa va dezvălui existența unui sentiment românesc al ființei, dar a îndreptat cercetările sale și spre descoperirea (aș folosi aici chiar sensul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
conferință la Radio București, îl interesa, de exemplu, sentimentul sfîrșitului trăit de omul contemporan lui65. Sensibilitatea rămînea, și pentru Noica, una dintre tulpinile esențiale specifice cunoașterii umane, iar conceptele, în procesul cunoașterii, surveneau la capătul unei convertiri, prin intelect, a intuițiilor oferite de sensibilitate. În construcțiile filosofice noiciene, mecanismul kantian nu e părăsit în datele lui fundamentale, în pofida augmentărilor aduse de filosoful român, de pildă, sistemului categoriilor. Tocmai de aceea, conceptul ființei, așa cum putea fi gîndit în spațiul nostru spiritual, absorbea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
putem trece, deci, așa de ușor și nepedepsiți peste faptul că filosofarea lui Noica se petrecea nu doar în idiomul românesc, ci și, în egală măsură, într-un spațiu și într-un saeculum anume. Sentimentul românesc poate fi astfel o intuiție apriori în raport cu ființa, dar, prin aceasta, este o intuiție care supradetermină creația și cultura română (este aici, am spune, ceva din dimensiunea daimonică a limbii de care vorbea Platon). În acest din urmă sens, reflecțiile lui Blaga au adus un
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
faptul că filosofarea lui Noica se petrecea nu doar în idiomul românesc, ci și, în egală măsură, într-un spațiu și într-un saeculum anume. Sentimentul românesc poate fi astfel o intuiție apriori în raport cu ființa, dar, prin aceasta, este o intuiție care supradetermină creația și cultura română (este aici, am spune, ceva din dimensiunea daimonică a limbii de care vorbea Platon). În acest din urmă sens, reflecțiile lui Blaga au adus un spor de analiză și au exemplificat, credem, într-un
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
obsesiv, autorul o va reitera constant în gîndurile sau meditațiile sale filosofice, construite mai totdeauna cu o inimitabilă artă a paradoxului, dar avînd, uneori, și iz de arguție sau de axiome falacioase. Raportul ireconciliabil dintre filosofie și știință, categorii precum intuiția, datul sau concretul, individualul, cunoașterea intuitivă, experiența și iraționalul ei specific sînt cîteva dintre pîrghiile pe care mecanismul cunoașterii, la Cioran, le va reactiva și utiliza mereu în reflecții fragmentare. Cum tot în acel text despre mișcarea intuiționistă, cu care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Prin urmare, în ceea ce privește categoria timpului, Cioran este, acum, la sfîrșitul anilor de facultate, un adept al bergsonismului, și exprimă acest atașament prin ceea ce gîndește și scrie, prin modul în care descifrează intuiționismul prin grila filosofiei culturii. E interesat de mecanismul intuiției și de felul în care lucrează intuiția metafizică, prin deosebirile pe care aceasta le induce procesului cunoașterii față de intuiția estetică și prin felul în care, întorcîndu-se spre totalitatea datelor originare, ajunge să ne dezvăluie acel dat nefalsificat de elemente conceptuale
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
acum, la sfîrșitul anilor de facultate, un adept al bergsonismului, și exprimă acest atașament prin ceea ce gîndește și scrie, prin modul în care descifrează intuiționismul prin grila filosofiei culturii. E interesat de mecanismul intuiției și de felul în care lucrează intuiția metafizică, prin deosebirile pe care aceasta le induce procesului cunoașterii față de intuiția estetică și prin felul în care, întorcîndu-se spre totalitatea datelor originare, ajunge să ne dezvăluie acel dat nefalsificat de elemente conceptuale: "Prin depășirea spațiului omogen, descoperind astfel, în locul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
acest atașament prin ceea ce gîndește și scrie, prin modul în care descifrează intuiționismul prin grila filosofiei culturii. E interesat de mecanismul intuiției și de felul în care lucrează intuiția metafizică, prin deosebirile pe care aceasta le induce procesului cunoașterii față de intuiția estetică și prin felul în care, întorcîndu-se spre totalitatea datelor originare, ajunge să ne dezvăluie acel dat nefalsificat de elemente conceptuale: "Prin depășirea spațiului omogen, descoperind astfel, în locul acestei forme vide, durata pură, sesizată de intuiție printr-o întoarcere interioară
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
induce procesului cunoașterii față de intuiția estetică și prin felul în care, întorcîndu-se spre totalitatea datelor originare, ajunge să ne dezvăluie acel dat nefalsificat de elemente conceptuale: "Prin depășirea spațiului omogen, descoperind astfel, în locul acestei forme vide, durata pură, sesizată de intuiție printr-o întoarcere interioară. Timpul care se socotește, care se desparte în unități artificiale este un concept asemănător celui de spațiu. Mai mult. Aici s-a realizat un fel de asimilare a timpului la spațiu"98. Califică aici, bergsonian bineînțeles
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
respingerea. Prima impresie (făcută uneori la prima vedere) și, odată cu ea, decizia unui act de lectură sînt produsul întîmplării, spune criticul, al unei conjuncturi individuale, acestea fiind în cele din urmă instanțele axiologice; iar începutul (și sfîrșitul) operației critice este intuiția estetică, element indispensabil descifrării structurii unui text și prin care analiza sporește sensul acelei opere și relevă astfel statutul ei de proiect uman. Într-un alt text intitulat: Literatură, realitate, realism, demersul era centrat pe delimitarea, redefinirea și redimensionarea unor
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
organele de simț (e un strat de exegeză impresionistă), demonta întregul bucată cu bucată, se întreba de soarta fiecăreia, schimba amuza(n)t locul pieselor, iar cînd textul era destrămat de tot, abia atunci începea, la fel de ștrengărește, adevăratul examen critic: intuițiile apărea brusc în față, evaluările (sau presupunerile) erau spuse pe un ton poznaș dar exact, după care analiza sărea pe altă paralelă, pentru a lumina afinitățile elective ale autorului, punțile de legătură cu alte texte, izvoarele inspirației, tot ceea ce a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
exagerează: În timp s-a construit un limbaj psihiatric, desigur foarte naiv, dar pitoresc și bogat În semnificații. Psihiatrul de astăzi nu poate ignora acest trecut, empirismul reflectându-se Încă Într-o anume optică prin care, cu un minim de intuiție, va descoperi o punte de legătură cu pacientul, cu structura lui intimă pe care el Însuși o ignoră. O incursiune În istoria psihiatriei implică un studiu mai amplu decât este destinat, firește, unui referat. Nu poate lipsi Însă, În opinia
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
Georges Poulet opoziția conștiință - obiect dispare, datorită capacității ființei umane de a le transforma În obiecte mentale, deci de a le subiectiviza. Deși un critic tematic, el ar putea fi Încadrat În impresionismul critic, pentru că metoda sa se fundamentează pe intuiție, pe afect, pe rolul foarte important acordat trăirii personale În comprehensiunea textului literar. G. Poulet se declară adept al criticii subiective, declarând În Conștiința criticii că preferă principiul identificării conștiinței criticului cu aceea a operei. “Nu există o critică autentică
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
din sistemul de activități de marketing cuprinde: - spirit de observație, spirit de analiză, vedere În spațiu, imaginație, inițiativă, spirit de cooperare la nivel excepțional; - spirit de sinteză, gândire concretă, metodă, tenacitate, perseverență, mobilitate a spiritului, Încredere În sine foarte bune; - intuiție, memorie auditivă, atențiebune. Structurile organizatorice moderne ale activităților de management reclamă pregătirea și perfecționarea la cote ridicate a specialiștilor de marketing care să fie buni viitorologi, cercetători și analiști, planificatori, organizatori, realizatori și promotori ai desfacerilor și ai imaginii firmei
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica SFÂRLOS () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93118]
-
sau problema, se schițează o ipoteză sau un proiect general. 2. Incubația este timpul Încercărilor sterile, când nu se găsește soluția, incubația poate dura foarte mult, ani de zile! 3. Iluminarea este momentul fericit când apare soluția, se vorbește de intuiție adică o cunoaștere sintetică, integrală a demonstrației care elucidează toate aspectele problemei. 4. Verificarea este necesară pentru a elimine eventualele erori sau lacune. Dezvoltarea creativității În Învățământul tehnic Din momemt ce creația era socotită un privilgiu dobândit ereditar de o
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
reprezentările matematice abstracte care stau la baza unei teorii fizice și fenomenele empirice concrete. Problema pe care mi-am pus-o eu, într-o primă fază a fost dacă putem da/extinde astfel de argumente și în cazul logicii cuantice. Intuiția mea era că nici o experiență nu poate fi în așa fel de "recalcitrantă" încât să se pună problema revizuirii sistemului la cel mai înalt nivel. Calea pe care mi-am propus s-o urmez m-a făcut să analizez cu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
această problemă, putem ajunge la argumente serioase împotriva celor două mari poziții filosofice din filosofia contemporană a matematicii: platonismul și nominalismul. Gândindu-mă că trebuie să existe o explicație a acestei utilități chiar dacă este mai greu de ajuns la ea intuiția în acest caz ar fi că dacă ne folosim de un instrument într-un anumit scop, iar efectele acestei folosiri sunt remarcabile, chiar dacă nu este deloc evidentă, trebuie să existe o explicație a utilității instrumentului (miracolul sau minunea nu sunt
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
care trebuie să le satisfacă orice viziune satisfăcătoare asupra matematicii: cerința aprioricității și cerința aplicabilității. El îi acuză pe predecesorii săi că "ei nu pot nici să dea seama de posibilitatea cunoștințelor matematice a priori (întrucât lor le lipsește o intuiție a priori adevărată și obiectiv valabilă), nu pot nici să pună judecățile dobândite prin experiență în concordanța necesară cu acele afirmații" (Critica rațiunii pure, p. 86). Doctrina sa a idealismului transcendental reprezintă un cadru bun pentru a răspunde la aceste
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]