6,839 matches
-
în publicația de limbă germană 446. Revista a promovat toate activitățile comunității catolice de limbă germană. Această situație a reflectat viziunea lui Netzhammer de promovare a limbii și culturii germane în dieceza unde a activat (pastorație în limba maternă). Unele liturghii atât cele de la Catedrala "Sf. Iosif", cât și de la parohia Bărăție, au fost ținute în limba germană (atât predicile, cât și cateheza copiilor)447. Celelalte servicii religioase erau realizate și în alte limbi, precum italiană, franceză sau maghiară. Această deschidere
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Monarhiei și a Guvernului, care au obținut pacea; sentimentul național era clar exprimat,la fel și cel promonarhic. Alt articol făcea referire la izbucnirea Marelui război. Arhiepiscopul Raymund Netzhammer a prescris ca toți preoții din eparhie să adauge la Sfânta Liturghie și rugăciunea pentru pace605. În același număr al revistei, sub titlul "Pentru Ostași", se făcea un anunț în care se mulțumea preotului Ulderic Cipolloni și domnișoarei Otilia Ferderber "pentru ajutorul financiar dat Editurii "Presa Bună" pentru realizarea și tipărirea a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să îi sporească veniturile. Erau menționate și celelalte reviste catolice, iar cititorii erau îndemnați să le cumpere. Redactorul revistei a fost preotul Ulderic Cipolloni, parohul de Galați. În această publicație s-au explicat număr de număr lecturile biblice citite la liturghiile duminicale și s-au oferit informații suplimentare despre timpul liturgic. Existau preocupări legate de rezolvarea problemelor religioase contemporane și de indiferența religioasă. Tratarea acestor probleme au făcut din Curierul parohiei catolice din Galați o publicație cu un nivel calitativ ridicat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
biserici, sprijinirea în mod deosebit a seminarului diecezan din Iași, susținerea presei catolice, ajutorarea victimelor celui de-al Doilea Război Mondial. Din cauza operațiunilor militare din Moldova, a fost nevoit să se refugieze cu seminariștii din Iași la Beiuș; astfel, ultima Liturghie înainte de plecare, a celebrat-o la 19 martie 1944 în capela seminarului. A delegat pe preoții Grigore Enariu și Anton Trifaș să aibă grijă de parohiile din dieceza de Iași. Represiunile armatelor germane și ungare au făcut ca la jumătatea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Cluj. A compus și a publicat în toată țara cărți și broșuri religioase; multe dintre acestea au fost tipărite la editura mănăstirii greco-catolice de la Drăgești (întemeiată de dânsul, împreună cu părintele Dominic Neculăeș). A tradus două cărți publicate în Occident: Sfânta Liturghie și Spre Regele iubirii, ambele apărute în mai multe ediții. A scris și o broșură despre poetul Louis le Cardonnel, laureat al Academiei franceze (îl cunoscuse pe distinsul poet în liniștea mănăstirii de la Assisi). Tot despre acesta a scris câteva
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost edificator în privința obligativității girului pentru apariția unei publicații catolice: "[...] Scriitorii de la revistă să nu uite a lămuri pe terțiari că viața terțiară nu constă numai în a se spovedi și împărtăși în anumite zile, a merge la Sfânta liturghie [...] ci în locul întâi, în împlinirea credincioasă a datoriilor proprii stării fiecăruia și în iubirea reciprocă și în umilință și abnegație [...], pentru ca să nu dea ocazia la judecăți de felul acesta: că terțiarii sunt ca farizeii care pun mare bază pe exercițiile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Eugen Bartoș (editori), Parohia catedralei "Sf. Ioan" din București, editura Arhivelor Romano-Catolice București, București, 2005, p. 57. 430 Ibidem. 431 Ibidem. 432 R. Netzhammer, Bischof in ..., p. 412. 433 Ibidem, p. 428. 434 În timpul vizitei s-a ținut și o liturghie solemnă la Catedrala "Sf. Iosif" din București, cu predică în limba germană. Abatele a fost primit și la Curtea Regală, regele donând 100.000 lei Mănăstirii Einsiedeln. 435 Bukarester katholisches sonntagsblatt, anul I, nr. special 6 aprilie 1913. 436 Idem
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
37, anul I, 1913, p. 4. 444 Idem, nr. 38, anul I, 1913, p. 4. 445 Idem, nr. 39, anul I, 1913, p. 4. 446 Idem, nr. 3, anul II, 1914, p. 4. 447 La parohia Bărăție existau mai multe liturghii duminicale, iar cea de la ora 10.30 avea întotdeauna predica în limba germană, pe când la cea de la ora 9.00, predica era în limba maghiară. La Catedrala "Sf. Iosif" la liturghia de la ora 9.00 (care era destinată școlarilor),din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
p. 4. 447 La parohia Bărăție existau mai multe liturghii duminicale, iar cea de la ora 10.30 avea întotdeauna predica în limba germană, pe când la cea de la ora 9.00, predica era în limba maghiară. La Catedrala "Sf. Iosif" la liturghia de la ora 9.00 (care era destinată școlarilor),din data de 30.03.1913, cateheza a fost ținută în limba germană (Daniel Baner, op. cit., p. 179). 448 Bukarester katholisches sonnatagsblatt, nr. 7, anul I, 1913, p. 4. 449 Idem, nr.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care Tatăl Ceresc "însemnează" ființa umană și prin care se face comunicarea reciprocă om-Dumnezeu în viața prezentă, pămîntească și în cea viitoare, cerească. La rugăciunile făcute pentru vindecare, bolnavii sunt pomeniți pe numele de botez. La fel este la Sfânta Liturghie, Sfîntul Maslu, în acatiste și diferite slujbe de dezlegare. Din păcate, spune doamna Cofaru, semnificația divină a numelui de botez este astăzi uitată, desconsiderată, acest nume fiind înlocuit de multe ori cu nume derivate, scurtate, cu pseudonime sau cu porecle
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
țin, fiecare a doua duminică în limba germană, Misa solemnă" (S. Vultur, coord., Germanii din Banat prin povestirile lor, Paideia, 2000, p. 97-98). într-o carte recentă - V. Răducă, Ghidul creștinului ortodox de azi (Humanitas,1998) - , în capitolul " Ce este Liturghia?", apare explicația "aceeași slujbă este denumită de catolici Missa" (p. 109; forma e subliniată ca atare în text). Evident, oscilația se explică prin preluarea formei din diverse limbi moderne (dicționarele indică it. messa, fr. messe, germ. Messe) sau a celei
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
de după război, ca efect al cenzurii ideologice, prezența termenilor bisericești (și cu atît mai mult a celor catolici) e redusă la minimum. Așa se face că în Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958) nu apar nici mesă, nici misă; chiar liturghie e definit, cu o concizie exagerată, în mod foarte general: "principala slujbă bisericească creștină". De altfel, în același dicționar slujbă e explicat ca "serviciu religios", iar "serviciu divin (sau religios)" e definit ca "slujbă religioasă": perfect exemplu de circularitate non-informativă
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
cu mesă (la care sînt mai multe trimiteri la texte și dicționare ardelenești, începînd cu Barițiu), dar apare și cu un al doilea înțeles, de "compoziție muzicală pentru cor și soliști, adesea cu acompaniament instrumental, scrisă pe textul tradițional al liturghiei catolice". în DEX (1975 și 1996), mesă e "(la catolici și luterani) liturghie"; la misă, în schimb, e păstrat doar sensul "compoziție muzicală polifonică pentru cor și soliști, scrisă pe textul liturghiei, care se cîntă în timpul serviciului religios catolic"; iar
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
începînd cu Barițiu), dar apare și cu un al doilea înțeles, de "compoziție muzicală pentru cor și soliști, adesea cu acompaniament instrumental, scrisă pe textul tradițional al liturghiei catolice". în DEX (1975 și 1996), mesă e "(la catolici și luterani) liturghie"; la misă, în schimb, e păstrat doar sensul "compoziție muzicală polifonică pentru cor și soliști, scrisă pe textul liturghiei, care se cîntă în timpul serviciului religios catolic"; iar liturghie e "principala slujbă bisericească creștină (oficiată în zilele de sărbătoare)". Mai detaliată
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
cu acompaniament instrumental, scrisă pe textul tradițional al liturghiei catolice". în DEX (1975 și 1996), mesă e "(la catolici și luterani) liturghie"; la misă, în schimb, e păstrat doar sensul "compoziție muzicală polifonică pentru cor și soliști, scrisă pe textul liturghiei, care se cîntă în timpul serviciului religios catolic"; iar liturghie e "principala slujbă bisericească creștină (oficiată în zilele de sărbătoare)". Mai detaliată (dar formulată din perspectivă exclusiv ortodoxă) rămîne, desigur, explicația din vechiul dicționar academic ( DA), pentru care liturghie (din slava
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
catolice". în DEX (1975 și 1996), mesă e "(la catolici și luterani) liturghie"; la misă, în schimb, e păstrat doar sensul "compoziție muzicală polifonică pentru cor și soliști, scrisă pe textul liturghiei, care se cîntă în timpul serviciului religios catolic"; iar liturghie e "principala slujbă bisericească creștină (oficiată în zilele de sărbătoare)". Mai detaliată (dar formulată din perspectivă exclusiv ortodoxă) rămîne, desigur, explicația din vechiul dicționar academic ( DA), pentru care liturghie (din slava veche, la origine din gr. "serviciu public") e "partea
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
pe textul liturghiei, care se cîntă în timpul serviciului religios catolic"; iar liturghie e "principala slujbă bisericească creștină (oficiată în zilele de sărbătoare)". Mai detaliată (dar formulată din perspectivă exclusiv ortodoxă) rămîne, desigur, explicația din vechiul dicționar academic ( DA), pentru care liturghie (din slava veche, la origine din gr. "serviciu public") e "partea principală (a doua, după "utrenie") a serviciului divin oficiat în chip solemn de preot în biserică în duminicile și sărbătorile mari de peste an și în timpul cărora se săvîrșesc sfintele
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
După înveșmântarea sa, în altar, în splendidele odăjdii arhierești, împreună cu "soborul de preoți și diaconi slujitori", înveșmântați și ei în odăjdiile lor preoțești, Înalt prea Sfântul deschidea larg ușile principale ale altarului, se închina în fața icoanelor și începea oficierea sfintei liturghii duminicale, care, împreună cu predica ce se rostea după citirea Sfintei Evanghelii, dura aproximativ două ore. Episcopul Tit Simedrea era un om ca la șaizeci de ani, de statură potrivită. Nu avea o voce care să impresioneze prin cânte, în schimb
Seminarist la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Mihai Baltaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2258]
-
lumânări mari aprinse încrucișate la mijlocul lor, cu brațele ridicate și întinse a rugăciune, rostea: "Doamne, Doamne! Caută din ceruri și vezi și cercetează via aceasta pe care au sădit-o Dreapta Ta și o desăvârșește pre ea!..." Măreția oficierii sfintei liturghii duminicale se desăvârșea de către corul catedralei episcopale, care, sub conducerea profesorului nostru de muică vocală, Eugen Frunză, interpreta deosebit de nuanțat cele mai cunoscute cântări liturgice compuse de vestiți compozitori basarabeni precum Muzicescu, Berezovschi sau Bortneanschi. Dr. Mihail BALTARU, Iași, aprilie
Seminarist la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Mihai Baltaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2258]
-
vechi și bătrâni că, câte războaie a bătut, atâtea mănăstiri a făcut", scrie Ion Neculce în "O samă de cuvinte". Prezenți în memoria colectivă și venerați, Ștefan-vodă și duhovnicul său Daniil Sihastrul au fost canonizați de Biserica Ortodoxă Română. La liturghia din acest an, la Putna au fost ierarhii ortodocși români, reprezentantul Patriarhiei de la Istanbul, Patriarhul ortodox al Poloniei și un episcop romano catolic din Italia, care a vorbit despre unitatea în diversitate a creștinilor, după vizita papei Ioan Paul II
Serbările și congresul de la Putna, 1-3 iule 2004. In: Curierul „Ginta latină” by Viorel Roman () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2339]
-
luptător, un „Miles Cristi“ (Ostaș al lui Hristos). Rolul Oastei Domnului este subliniat și mai bine de I.P.S. Sa Antonie Plămădeală, în același Cuvânt menționat în rândurile precedente: „Oastea Domnului susține Biserica - Adunarea poporului lui Dumnezeu - prin participarea la Sf. Liturghie și la celelalte slujbe, adăugând, fără nici o schimbare în credința și în tradiția ortodoxă, Liturghia după Liturghie, cum a numit cineva (pr. prof. Ion Bria) viața creștină în toată durata ei, în permanența ei în timp și spațiu, ca efort
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
bine de I.P.S. Sa Antonie Plămădeală, în același Cuvânt menționat în rândurile precedente: „Oastea Domnului susține Biserica - Adunarea poporului lui Dumnezeu - prin participarea la Sf. Liturghie și la celelalte slujbe, adăugând, fără nici o schimbare în credința și în tradiția ortodoxă, Liturghia după Liturghie, cum a numit cineva (pr. prof. Ion Bria) viața creștină în toată durata ei, în permanența ei în timp și spațiu, ca efort sufletesc complementar și nu contradictoriu, atât în biserică, precum și după ieșirea din lăcașul de cult
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
I.P.S. Sa Antonie Plămădeală, în același Cuvânt menționat în rândurile precedente: „Oastea Domnului susține Biserica - Adunarea poporului lui Dumnezeu - prin participarea la Sf. Liturghie și la celelalte slujbe, adăugând, fără nici o schimbare în credința și în tradiția ortodoxă, Liturghia după Liturghie, cum a numit cineva (pr. prof. Ion Bria) viața creștină în toată durata ei, în permanența ei în timp și spațiu, ca efort sufletesc complementar și nu contradictoriu, atât în biserică, precum și după ieșirea din lăcașul de cult. În aceasta
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
musca, strănuta ioni negativi,/ găsește cheia pierdută și se vinde în rate,/ a ghici viitorul poate iar printr-un/ sistem etajat și subtil se ghemuiește/ sub leagănul de copil" (Cîinii mecanici). Procedeul nu e deosebit, în fond, de cel al liturghiilor efectuate de pe banda magnetică ori al spectacolelor de dans, la modă în unele biserici occidentale! Înfățișarea unui nor evocă pictură unor Max Ernst sau Rene Magritte: "un nor cît un crap din poleistocen/ își lasă țîțele pe un zar în
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
cu condiția să-i mai servească la ceva.E supremul simbol a ceea ce a fost și a ceea ce rămîne, de pe urma socialismului încăput pe mîinile grosolane și asasine ale lui Iosif Stalin: un biet cadavru chircit și hurducat, fără rușine, pentru liturghiile profane și sîngeroase ale moscovitismului." Subteranele memoriei, Pagini din rezistența culturii în România 1944-1954, Studiu introductiv și antologie de Vasile Igna, Editura Universal Dalsi, 2001, 408 p., f.p.
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]