9,370 matches
-
putoris), - jderul (Martes martes), - bursucul (Meles meles), etc. Păsările sunt reprezentate prin: - ciocănitoare (Dendrocopos major, D. medius, D. minor), - cuc (Cuculus canorus), - pupăză (Upupa epops), - pițigoi (Parus lugubris), - sticlete, mierlă, - gheonoaie (Picus viridis), - fazan (Phaseanus colchicus) - pe cale de dispariție în lunca Proviței). Dintre reptile amintesc: șarpele alb, vipera comună, șopârla, gușterul și foarte rar pe văile pâraielor Purcăreața și Drăgăneasa - broasca țestoasă (Testudo hermanii hermanii). În fauna acvatică întâlnim mreana (Barbus barbus) și cleanul (Leuciscus leuciscus). Alături de acestea trăiesc insecte, gasteropode
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
roca și vegetația. Conform Hărții Solurilor din România, scara 1: 1000000, întâlnim următoarele tipuri: a) soluri brune și brune podzolice (în zona pădurilor de fag și stejerete); b) soluri brune (în zona pășunilor și fânețelor); c) soluri podzolice argiloiluviale (în lunca pârâului Provița); d) pietrișuri, nisipuri, argile (de culoare vânătă); e) lăcoviști (se întâlnesc azonal), Elementele componente ale cadrului natural, prezentate succint, indică un grad deosebit de favorabilitate pentru desfășurarea vieții și activităților umane, fapt confirmat și de prezența omului pe aceste
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
înalt grad conștiință artistică. În erotică femeia este un înger, dar îngerul în cazul poetului nostru, subliniază eseistul, este o ființă retorică, nu o ființă metaforică. Spațiile iubite de poet sînt spații ale dublei reverii: plaiul, valea, dar mai ales lunca, ultimul acționează ca un adevărat drog asupra simțirii sale. Nici cîmpia nu-i ocolită, dar nu mai are efect euforizant; șesul nemărginit, consemnează cel care a scris Întoarcerea autorului, "cheamă "figura singurătății": "mută, sterilă, nepătrunsă". Poet fără simțul transcendenței, Alecsandri
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Nicolae Florov, a executat numeroase cercetări asupra solurilor, concretizate în tot atâtea monografii. A fost printre primii care au studiat și detaliat solurile Deltei Dunării și evoluția lor, mai ales pe cele salinizate. De asemenea, a studiat solurile aluvionare din luncile râurilor realizând și o clasificare a acestor soluri, utilă pentru lucrările de hidroameliorații. O altă preocupare a prof.ing. Leonida Guștiuc a fost studiul și metodele de ameliorare a solurilor salinizate. A fost primul care a inițiat și executat studii asupra
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
își restabilește poziția normal. Cele mai importante specii de viermi-sârmă sunt: o Agriotes lineatus L., ce este răspândit în Europa, Asia Centrală și Africa de Nord; o Agriotes obscures L.; o Agriotes ustulatus Schalt. Răspândire. În țara noastră, viermii sârmă sunt răspândiți în luncile râurilor din sudul țării, în Delta Dunării, pe soluri podzolice, cu umiditate ridicată și acide. Descriere. Adultul de Agriotes lineatus L. are 7 - 10 mm lungime, corpul alungit și îngustat posterior. Capul este mic și globules, prevăzut cu antene serate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
țara noastră inundațiile din perioada 19922000 au afectat aproape toate județele României, iar Împreună cu cele din 2006 produse În sudul țării, reprezintă cele mai puternice din ultimii 100 de ani. În urma inundațiilor din 2006 ce au afectat numeroase localități din Lunca Dunării, au fost evacuate peste 10 000 de persoane. Inundațiile din țara noastră se 1Structuri antideșertificare realizate chiar din dune de nisip, datorează de cele mai multe ori intervențiilor umane, prin despăduriri necontrolate și prin extinderea unor localități În luncile râurilor. 1
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
localități din Lunca Dunării, au fost evacuate peste 10 000 de persoane. Inundațiile din țara noastră se 1Structuri antideșertificare realizate chiar din dune de nisip, datorează de cele mai multe ori intervențiilor umane, prin despăduriri necontrolate și prin extinderea unor localități În luncile râurilor. 1.3 De la fenomen la catastrofă Pentru o Înțelegere mai clară a acestei problematici vom face, Încă de la Început, o clasificare a dezastrelor În funcție de natura cauzelor ce au dus la producerea acestora, separând astfel factorul uman de factorul natural
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
nivelul solului. - Supra-recoltarea și tratarea chimică a solurilor vulnerabile. - Practicile nepotrivite de irigare. - Exploatarea excesivă a terenurilor aflate În ținuturile aride și semiaride. 1.4.4 Inundații - Efectul de insulă, generat de aglomerările urbane. - Extinderea necontrolată a zonelor construite În luncile râurilor. - Reducerea capacității albiilor prin Îndiguirea cursurilor de apă, fără construirea lacurilor de retenție. - Despăduririle excesive, mai ales În zonele de formare a scurgerii râurilor. - Construirea În zonele de câmpie cu pantă redusă, unde râurile au albii abia schițate și
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
codrilor și glasurile apelor, adierea vântului și cântecul ploii...,tot ce se află între hotarele sfinte ale pământului românesc, înseamnă ținuturile bogate și de farmec pline din înaltul Carpaților până pe țărmul Mării Negre, din codrii și pășunile Maramureșului și Bucovinei până în lunca fertilă a bătrânului Danubiu, din câmpiile mânoase ale Banatului și Crișanei până în colinele domoale ale Moldovei ”. Geografia contribuie la formarea și educarea elevilor în spiritul unor înalte responsabilități umane, problemă deosebit de actuală. Protecția mediului înconjurător și valorificarea rațională a resurselor
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
difuz, "în șoptirea născândei adieri" a unei chemări nevăzute; fără să se ofere cu totul vederii, ea e abia un fior ce însuflețește lucrurile, deschide ființei un orizont nebănuit, topește orice făptură "în marea nuntă a firii": "Curând în miezul luncii, un neștiut fior/ Simții urcând prin lucruri spre ființa mai deplină,/ Din jgheabul pietrii,-n lujer, din brazdă, în tulpină:/ Nestânjenitul vieții fior biruitor". Topirea făpturilor în fire vorbește de la sine despre intima contopire a ființei cu posibilitățile sale de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se mparte-n ramuri, crește.../ Încet, încet, pe scoarță ghiceam cum se ivește/ Ierbos și încă umed un strai sărbătoresc;/ Cum mai adânc, sub blana de mușchiuri unduiesc// Nelămuriri de cărnuri, cum se răsfiră vine,/ Cum toată viața aspră, sălbatecă din lunci/ Se-adună, se strecoară prin rădăcini și vine/ Ca laptele-n gâtlejul nesățios de prunci". Originarul apare în chipul increatului, ca ieșire din ascundere și ridicare la vedere. Pentru a putea fi văzut, inaparentul îmbracă "strai de sărbătoare", ia trupul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
deopotrivă, căci nu se dă decât în eclipsarea cromaticii mundane, "când sălbăticiunile Zilei dorm", în suspensia oricărui scenariu în care lumea se dă în spectacol: "Ochii, oh, și-i ascunseră atunci/ Răsăritul său nesfârșit începu/ Peste lume, în râuri, în lunci,/ Totul în jerbe se prefăcu". Printr-o paradoxală inversiune, a vedea ascunsul în emersiunea imaginii înseamnă a scufunda vederea în nevăzut, a închide ochii, a-i ascunde tocmai în ascunderea în care semnele vizibilului se voalează 49. Abia acum începutul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care 300-400 specii au dovedit evidente proprietăți terapeutice. Orografia pământului românesc, de la munte până la mare, de la obcinele Bucovinei până la Dunăre, a permis extinderea anumitor plante, În asociații specifice florei din stâncăriile montane, din pajiști uscate și umede, din păduri, tufărișuri, lunci, terenuri nelucrătoare sau semănături agricole. Cu acestea, locuitorii satelor Își tămăduiau suferințele atât În vremi de liniște În țară cât, mai ales, În zilele de restriște, când năvălirile vremelnice ale unor hoarde hrăpărețe Îi obligau să-și părăsească așezările și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cosmetică și alimentație naturistă. În prezent, numeroși pacienți și o bună parte dintre medici se orientează, fără rezervă, spre „redescoperirea” efectelor certe ale plantelor medicinale. În viitorul apropiat se impune ca dealurile rămase Încă golașe și erodate, colinele necultivate și luncile cu exces de umiditate să capete o 8 eficiență maximă, parfum și diversitate coloristică. Treptat, Întreaga floră Înconjurătoare va trebui să devină „aurul policolor și parfumat al Naturii”, În care se vor regăsi izvoarele de sănătate, trasmise din moși-strămoși, Încă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
imposibil de descifrat ce s-a petrecut în mintea lui Ștefan cel Mare atunci când s-a întors spre sud, invadând Țara Românească. Să fie aceasta oare o acțiune prilejuită numai de incursiunea de pradă, făcută de către Țepeluș în Moldova până în Lunca Mare, de la Răcăciun pe Siret. Or, s-a gândit Ștefan că odată cu moartea lui Mahomed al II-lea ar putea să-și extindă din nou influența sa politică în dauna aceleia a Înaltei Porți. Scrisoarea lui Baiazid al II-lea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
maxim 12 copii), astfel că, în luna februarie 2006, în județul Brașov, există un număr de 10 case de tip familial: „Bambi” - în loc. Zărnești, „Brebenel” - în loc. Râșnov, „Arlechin” - în loc. Tărlungeni, „Sf. Patrick” - în loc. Hărman, „Donald” - în loc. Hărman, „Peter Pan” - în loc. Lunca Câlnicului, „Chip și Dale” - în loc. Săcele, „Lizuca și Patrocle” - în loc. Tărlungeni. Procesul închiderii marilor instituții a fost dublat de un efort susținut de reintegrare a copiilor în familiile naturale, evident acolo unde a fost posibil. Aceasta a constituit chiar una
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
www.mmssf" www.mmssf) Nu violenței în familie! Necazurile au luat sfârșit VIORELA IUGA-MATEI Psiholog Era în luna mai a anului 2003. O fostă colegă de liceu, Elena, m-a invitat cu insistență să o vizitez acasă în satul natal, Lunca, unde este învățătoare. A fost o revedere emoționantă, cu multă bucurie, cu aduceri aminte, cu nostalgii adolescentine etc. Satul, așezat la poalele unei frumoase păduri de stejar, de care îl separă doar firișorul de apă al unui pârâiaș, este o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
o localitate izolată, cu aproximativ 300 de suflete; se găsește la circa 70 de km de orașul X reședință de județ și la peste 7 km de cel mai apropiat sat, care dă și numele comunei; între comună și satul Lunca era (pe atunci) un drum de țară pe care se putea circula cu mașina numai când nu ploua; altfel, doar cu căruța sau tractorul; din punct de vedere social, Lunca se prezenta ca un sat arhaic; peisajul însă mi s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
sat, care dă și numele comunei; între comună și satul Lunca era (pe atunci) un drum de țară pe care se putea circula cu mașina numai când nu ploua; altfel, doar cu căruța sau tractorul; din punct de vedere social, Lunca se prezenta ca un sat arhaic; peisajul însă mi s-a părut mirific în sălbăticia lui milenară și contrastând puternic ca estetică cu indiferența și inerția oamenilor. Dar nu despre aceasta voi vorbi. Alături de casa Elenei era o căsuță sărăcăcioasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
doua zi, la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC), am informat pe directorul instituției, apoi l-am sunat împreună pe primarul comunei. Din discuția avută, mi-am dat seama că acesta nu cunoștea situația din satul Lunca, dar ne-a asigurat că se va implica, deplasându-se personal acolo să facă ordine; ne-am propus de comun acord să mai vorbim în timp pentru a putea lua măsurile necesare, dacă situația le va impune. Nu am mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
se va implica, deplasându-se personal acolo să facă ordine; ne-am propus de comun acord să mai vorbim în timp pentru a putea lua măsurile necesare, dacă situația le va impune. Nu am mai avut posibilitatea să ajung în Lunca din mai multe cauze obiective dar și pentru că primarul de acolo mă liniștea ori de câte ori vorbeam la telefon. Pe de altă parte însă Elena mi-a comunicat că, într-adevăr, certurile și scandalurile sunt mai rare dar mult mai violente. Această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
conducerea instituției, care mi-a pus la dispoziție o mașină; l-am informat și pe primarul comunei și l-am rugat să ne sprijine în această operațiune: s-a conformat și ne-a așteptat împreună cu un polițist. Am ajuns la Lunca (noroc că nu plouase de mai mult timp) și ne-am oprit direct la casa lui Marin, de unde i-am luat pe mamă și pe copii în mașina noastră să-i aducem la Centrul de consiliere. Marin, beat, parcă era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
autoritățile administrației publice locale și oferă servicii de consiliere, chiar și agresorilor, cu sprijinul primăriei comunale am reușit să-l aducem de mai multe ori aici și pe Marin, dornic de a fi consiliat. Aflasem între timp că ,,gașca” din Lunca a fost destrămată, după ce ,,prietenii de pahar” ai lui Marin au ajuns la închisoare; mai mult, acesta devenise salariat al primăriei la paza comunală, unde își executa serviciul cu conștiinciozitate. De fiecare dată când se întorcea de la consiliere, povestea cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
despre întâlnirea cu copiii lui, despre cât sunt de cuminți și frumoși. Când toți factorii implicați au considerat că s-au refăcut standardele unei conviețuiri normale, primarul a venit cu Marin la DGASPC și s-a propus reunirea familiei. În Lunca, sosirea lor s-a constituit într-un adevărat eveniment. Se înțelege de la sine că acțiunea noastră a continuat, cazul a fost permanent monitorizat, iar informațiile au arătat o familie pașnică, normală. Chiar și acum ne interesăm periodic prin primărie sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
coacă perele și harbujii. Într-o zi, așezat în căsuța lui moș Gavril, bărbatul mătușii Irina, sora tatei, echipat cu ce aveam pe mine și fericit, ieșim pe bariera târgului, cotim la dreapta și intrăm pe drum de cară spre lunca Prutului. Plecasem de la moș Gavril destul de târziu, căldura se făcea tot mai mare și pe câmp, spre Lunca Banului, începuse să tremure apa morților. Câinele se ținea mai mult în umbra căruței. Bătrânul intrase în obișnuita lui muțenie care dura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]