8,611 matches
-
omul nu poate întreprinde nimic ca să merite Botezul, nu-l poate constrânge pe Dumnezeu prin nimic ca să-l spele prin „baia nașterii celei de-a doua” și să-l sfințească, deci nu poate câștiga nici un drept în virtutea căruia să pretindă mântuirea. Dumnezeu „lucrează în chip suveran această schimbare. Omul va avea să lucreze ca «să stea în har» după ce s-a botezat. Altfel, Botezul n-ar mai fi «baie a nașterii celei de a doua» și «început de înnoire a Duhului
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
lor și s-a botezat el și toți ai lui îndată”. Atât pentru noi - și pentru orice cititor onest - după lectura acestui fragment, botezarea pruncilor de către Sfântul Apostol Pavel este apodictică, căci, chiar dacă temnicerul din Filipi se interesează numai de mântuirea sa, Apostolul afirmă că dacă el crede, se va mântui nu numai el singur, ci cu toată casa sa. Și apoi, după ce le-a propovăduit cuvântul Domnului, i-a și botezat îndată pe el și pe toți ai lui. Putem
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Rezultă deci foarte limpede că prin nimic nu se întrevede cum pruncii puteau fi lipsiți de botez și de efectele mântuitoare ale acestuia. Dezvoltând pe scurt ultimele concluzii la acest studiu, putem sublinia că, întrucât fără botez nu poate fi mântuire, căci nu se poate intra în Împărăția lui Dumnezeu fără a trece prin baia botezului, și dacă îl lipsim pe copil de botez - existând în acest timp riscul ca el să poată chiar muri -, nu înseamnă că a lăsa pruncii
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
și cotidian. În acest spirit au studiat Mauss și Hubert (Mauss, 1995) sacrificiul, înțeles ca proces de modificare a stării persoanelor, care duce la sfințire. • Sociologia religioasă a lui Weber a dezvoltat, de asemenea, această perspectivă. Activitatea religioasă produce valoare ("mântuirea"), adică anumite calificări sociale nedetașabile de ierarhii: profesioniștii calificați ("virtuoșii"), pe de o parte, și necalificații ("masele"), pe de alta. Această diviziune provoacă lupte pentru monopolul accesului la calificare ("căile mântuirii"); • Norbert Elias (1897-1990), în lucrarea sa despre procesele de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dezvoltat, de asemenea, această perspectivă. Activitatea religioasă produce valoare ("mântuirea"), adică anumite calificări sociale nedetașabile de ierarhii: profesioniștii calificați ("virtuoșii"), pe de o parte, și necalificații ("masele"), pe de alta. Această diviziune provoacă lupte pentru monopolul accesului la calificare ("căile mântuirii"); • Norbert Elias (1897-1990), în lucrarea sa despre procesele de excludere (Logiques de l'exclusion, trad. fr., Fayard, Paris, 1997; ed. I germană, 1965), descrie aceste procese de devalorizare și stigmatizare: grupurilor fizice și umane le sunt întotdeauna asociate obiecte materiale
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
unul funcțional (presa, informațiile) și unul nefuncțional (să evadezi, să visezi, să meditezi, să te cultivi gratuit). De asemenea, Gérard Mauger et alii (1999) propun o tipologie a utilizărilor lecturii: de divertisment, didactică (sfaturi practice, manuale școlare și profesionale), de mântuire (pentru a-ți întemeia convingerile religioase sau politice), estetică. Un alt specialist își pune o întrebare socratică: "Ce înseamnă a citi?" (Chartier, 1985). Pentru a răspunde, trebuie să se studieze literal nu ce este practica, ci ce face ea. Pentru
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
publicare, reprezentații, semnături, recompense, acoperire mediatică. Obiectivul este mereu același: să devină cunoscuți, să se distingă, să se singularizeze, să-și facă un "nume" în jurul unui stil, făcând totodată parte integrantă dintr-un grup (companie, orchestră, trupă, atelier). Nu există mântuire în afara acestui joc economic. • Gestionarea și rentabilizarea culturii Pentru instituții, problema de rezolvat rămâne cea legată de rentabilizarea serviciilor și bunurilor: media participă la această rutinizare. Rap-ul, hip-hop-ul, muzica electronică, rave party-urile, muzica tehno sunt progresiv integrate, ceea ce precede
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
despre această întrebare fără răspuns: «Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie?» (Ps. 115, 3). Și răspunsul, dat celui care se întreabă ce va da Domnului pentru toate pe care le-a primit, sună astfel: «Paharul mântuirii voi lua și numele Domnului voi chema» (Ps. 115, 4). «Paharul mântuirii» se numește de obicei martiriul, după cum găsim în Evanghelie. Când râvneau mai multă cinste cei care voiau să fie așezați «de-a dreapta și de-a stânga» lui Iisus
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
mi-a dat mie?» (Ps. 115, 3). Și răspunsul, dat celui care se întreabă ce va da Domnului pentru toate pe care le-a primit, sună astfel: «Paharul mântuirii voi lua și numele Domnului voi chema» (Ps. 115, 4). «Paharul mântuirii» se numește de obicei martiriul, după cum găsim în Evanghelie. Când râvneau mai multă cinste cei care voiau să fie așezați «de-a dreapta și de-a stânga» lui Iisus în Împărăția Sa, le-a spus Domnul: «Puteți bea paharul pe care
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
va ședea și va împărăți și va judeca împreună cu Împăratul împăraților<footnote Sfinții martiri nu vor mai fi judecați la a doua venire a Domnului Hristos, ci vor sta împreună cu El pe scaunul de judecată. footnote>. Acesta este deci paharul mântuirii. Cel care-l va lua va chema numele Domnului, iar «tot cel ce va chema numele Domnului se va mântui» (In. 2, 32)”<footnote Origen, Exortație la martiriu, cap. XXVIII, traducere: Pr. Prof. C. Galeriu, studiu introductiv și note de
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Și când regele a răspuns: „«Este vrednic de moarte și de cel mai crud supliciu», preaînțeleptul bărbat a zis: «De ce așadar să nu sufere pe drept omul care, părăsind pe Creatorul și Făcătorul lumii, pe Cel ce dă viață și mântuire, vrea să zeifice pe unul din slujitorii Lui și să-i acorde mai degrabă acestuia cultul datorat?». Înfuriat de aceste cuvinte, regele a poruncit să se ascută douăzeci de trestii și să i se înfigă sub unghiile degetelor de la mâini
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
datoria de a cinsti pe zei, cei ce conduc toate. De aceea vă sfătuiesc să vă apropiați de altar și să jertfiți. Eu sunt creștin și ador pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit în timpurile de pe urmă pentru mântuirea noastră și spre a ne scăpa de rătăcirea diavolului; iar acestor idoli nu jertfesc. Fă ceea ce voiești; căci e cu neputință ca eu să jertfesc aparițiilor înșelătoare ale demonilor. Iar cei ce jertfesc acestora sunt asemenea lor. Căci precum adevărații
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
VII, p. 532. footnote>. Celor care îl sfătuiau pe fericitul Gordie să-și tăgăduiască credința cu limba, le răspundea: „«Limba zidită de Hristos nu poate rosti ceva împotriva Ziditorului. Căci cu inima credem spre îndreptățire, iar cu gura mărturisim spre mântuire». (Rom. 10, 10)”<footnote Ibidem, omil. a XVIII-a, VII, p. 531. footnote>. Celor care îl jeleau, Gordie le spunea cuvintele Domnului: „«Nu mă plângeți pe mine (Lc. 23, 28), ci plângeți pe dușmanii lui Dumnezeu, care îndrăznesc unele ca
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
taina pe care o trăiesc martirii, căci nu mai trăiesc ei, ci Hristos trăiește în ei (Gal. 2, 20). În lumina sa, martiriul dobândește un sens nou: este urmarea deplină a lui Hristos, participarea desăvârșită la mărturisirea Sa și la mântuire. Îngerii îi priveghează și Duhul Domnului e alături de ei și lucrează în ei. Din moment ce Hristos suferă în martir, acesta din urmă participă la patimile lui Hristos. El, Care suferea în ei, împlinea mari minuni. Astfel, martiriul este un gest de
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
se reducă toate acțiunile la o singură motivație înseamnă a falsifica experiența umană. Părinții nu se gândesc la propriile câștiguri când fac sacrificii pentru copiii lor sau le sar în ajutor când sunt în pericol. Când oamenii se roagă pentru mântuire sau pentru iluminare spirituală, motivațiile lor nu sunt chiar aceleași ca atunci când merg la cumpărături de haine. Ceea ce au în comun toate aceste acțiuni este faptul că ele sunt orientate către un scop, că ele sunt realizate pentru a îndeplini
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
unei lumi noi. Apa stă și la baza unor mituri geografice. Este și mediul în care sunt plasate cele două momente fundamentale ale ritmului cosmic: reintegrarea și creația. Apa incumbă și simbolismul imersiunii ca instrument de purificare și regenerare, de mântuire a sufletului și iertare a păcatelor. Botezul, instrument principal de regenerare spirituală, se face în apă pentru că apa produce viața și deține virtutea sanctificării. Din centrul Africii până la Marea Mediterană, această mare panglică de apă (cca. 6700 km), care a dat
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Hristos și atunci, din acest moment, ei încetează de a mai fi poporul ales, sau ei contestă autenticitatea lui Hristos Mesia și atunci ei se refuză de la funcția lor de popor ales, aceea de a fi instrumentul lui Dumnezeu întru mântuirea lumii, păcătuind nu numai împotriva misiunii lor, dar chiar direct împotriva lui Dumnezeu". Mihail Sebastian este un scriitor evreu încrezător în soluția unei integrări culturale, care nu este percepută ca atare. Acest eșec este preluat de Jurnal: "Aș fi foarte
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
sursa libertății mele și când acel "cineva", care mi-a dat libertatea și pe care nu îl pot determina ca cineva, mă cheamă să răspund ce am făcut cu libertatea pe care el mi-a dat-o, în joc este mântuirea mea ca absorbție în esența eternă a libertății. Am fost oare capabil, prin suita alegerilor mele, să dau o folosință convenabilă donației divine care este libertatea? Am recunoscut riscul care se ascunde în folosirea libertății, putința de a o folosi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
făcut mă formează -, nu sânt trăite în consecințele lor imediate, ci în perspectiva unui sfârșit cu care deocamdată nu sânt confruntat. În cel de-al treilea caz, în care îmi joc nu viața, ci eternitatea, nu împlinirea sau ratarea, ci mântuirea sau damnarea mea, cel care pune întrebarea și mă judecă se pierde într-o indeterminare supremă. Cu cât sânt mai mari miza, răspunderea și vina, cu atât instanța interogativă îmi este mai neclară. La drept vorbind, eu nu mi-l
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
școlile noastre, poate că mai importantă este această întîlnire în care-mi pun o mare speranță. Adevărul este că nu știm, după atâtea secole de istorie, cum pătrunde spiritul în lume. Și poate că, în ce ne privește, în vederea unei mântuiri pe care astăzi nici măcar nu o întrezărim, ar trebui să reintrăm în scenariul Păltinișului, al unui Păltiniș deschis de astă dată spre istorie, gîndindu-ne la clipa când vom fi chemați la Judecata de Apoi a culturii universale. Să sperăm că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a avea cheia reușitei finale. Surâdem toți, și el surâde vorbind și aprinde hârtie după hârtie strecurînd-o sub stivă și agitînd-o necontenit pentru "a enerva" focul. E un joc straniu, în care simți că încearcă - ca în tot ce face - mântuirea unui gest de proza profanului și a nesemnificativului, pentru că "vedeți? Simt că soba e aici pentru mâna mea, și mâna mea e pe potriva gurii sobei." Lăsăm focul să ardă și urcăm în camera mea să bem ceai. Andrei face o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
principiu. El vrea ca înțelepciunea să-i fie predată. Am început odată, cu el și cu Gabi, Logica lui Hegel. Și după o ședință de Hegel, Andrei mi-a spus: "Nici cu Hegel nu am ce face". Andrei caută soteria, mântuirea, într-un chip obsesiv, cu încrîncenare. "Cultura nu mă rezolvă", spune el. Vă amintesc însă vorba lui Neagoe: Cine n-are îndîrjire, acela îl vede pe Dumnezeu". Andrei însă are îndîrjire. El umblă pe la curțile culturii și întreabă ca un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
determinate. Voința nu e bună dacă e voință de ceva nedeterminat, așa cum la Heidegger nu există frica față de ceva anume, ci frica de nimic determinat (Angst). La Andrei, e îngrijorătoare tocmai îngrijorarea asta pentru eul lui. Voința lui de urgentă mântuire, nerăbdarea vindecării sânt vinovate. Și sânt vinovate pentru că țin de amintirea proastă, de amintirea privind sinele individual cu care operează medicii analiști, amintirea care vindecă persoana. Psihanaliza lărgește câmpul amintirii, rămânând în granițele eului, împinge eul - știți cum se spune
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
băcanul nu este, și nu este pentru că nu vrea să fie, pentru că nu a făcut nimic ca să fie. Ajungi atunci să-ți pui problema cu ridicolul teologiei care la un moment dat s-a simțit datoare să se gândească la mântuirea omenirii de dinaintea lui Isus? În numele acestei false bunătăți care acordă în chip universal dreptul de a fi, omenirea va muri sufocată în propriul ei ritm de creștere. Ce bunătate e aceea care precipită lumea către propriul ei sfîrșit? - Și ce
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu mă interesezi". Când ajunge să coboare la materie și individual, filozofia se oprește la ele numai în măsura în care sânt signata. Ea selecționează. Dacă vin cu binefăcătorism, termin prin a nu mai salva individualul. Merg chiar mai departe și spun: indiferența mântuirii generale e de fapt un imens dispreț; ea ofensează umanitatea lăsînd-o în colcăitul ei nediferențiat. Religia care se ocupă de oricine și Pierre Emmanuel care e îngrijorat de soarta băcanului nu vor arăta niciodată cine este și cine nu este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]