12,882 matches
-
de vedere al clasei, în sine reprezentând mulțimi de entități finite. Substantivele individuale denumesc „obiecte” din prima categorie, care se caracterizează printr-un singur raport de multiplicare, exterior obiectului, suprapus raportului obiect-clasă omogenă de obiecte de același fel: arbore, copil, măr, minge, tricicletă, verb, zi etc. Substantivele colective denumesc „obiecte” din categoria a doua, care se caracterizează prin două raporturi de multiplicare, unul explicit, exterior obiectului, suprapus raportului obiect-clasă de obiecte și altul implicit, interior obiectului; substantivele colective denumesc obiecte-mulțimi: colectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de o anumită viziune, arhaică, și nu în mod absolut constantă, substantivele care denumesc „obiecte” din lumea plantelor; există, între altele, o corelație aproape permanentă între raportul pom - fruct și raportul masculin - feminin: vișin-vișină, nuc-nucă, păr-pară, prun-prună. Face excepție substantivul măr, masculin ca nume al copacului, neutru ca nume al fructului. În aceeași perspectivă, a interpretării subiective a lumii extralingvistice, se înscriu substantivele denumind flori; majoritatea sunt de genul feminin: floare, lalea, floarea soarelui, crizantemă, mușcată etc. dar sunt destul de numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vocala -i, foarte puține, sunt feminine (zi), masculine (colibri, substantiv însoțit, în mod obișnuit, de apelativul pasăre) și neutre (taxi). Substantivele terminate în consoană, în vocala u sau în alți diftongi (ai, oi, ei, ui) sunt, sau masculine (student, păr, măr, codru, ponei, cotoi, pui, Mihai, crai etc.), sau neutre (personaj, măr (fruct), nai, pai, cui, bordei, roi, templu etc.). La nivel morfologic, deosebirile dintre cele trei clase de genuri sunt impuse de modul diferențiat în care exprimă substantivele opozițiile din
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în mod obișnuit, de apelativul pasăre) și neutre (taxi). Substantivele terminate în consoană, în vocala u sau în alți diftongi (ai, oi, ei, ui) sunt, sau masculine (student, păr, măr, codru, ponei, cotoi, pui, Mihai, crai etc.), sau neutre (personaj, măr (fruct), nai, pai, cui, bordei, roi, templu etc.). La nivel morfologic, deosebirile dintre cele trei clase de genuri sunt impuse de modul diferențiat în care exprimă substantivele opozițiile din interiorul categoriilor de număr și determinare. Sunt de genul feminin substantivele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-o cu unt.”, „A spoit-o cu aur.”, „A învelit-o cu mătase.”, „S-au bătut cu zăpadă.” Celelalte prepoziții care impun cazul acuzativ se construiesc cu substantivele nearticulate: „Ceasul este pe masă.”, „El a plecat în oraș.”, „A scos merele din cutie.”, „Vorbește despre film.” Substantivele care denumesc grade de rudenie, expresia lingvistică a unor „obiecte” unice pentru subiectul vorbitor, caracterizându-se prin originea lexicală a sensului de determinare, rămân articulate, indiferent de prepoziția cu care se construiesc: „Merg la
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Observații: Majoritatea adjectivelor cu rădăcina terminată în velară și cu dezinența zero la singular, masculin aparțin tipului I de flexiune: aprig, pribeag, opac, vitreg, veșnic etc. Prezintă aceleași trei teme distincte adjectivele nou și roș (cu flexiunea relativ neregulată): 1) măr roșu, 2) floare roșie, 3) (unei, unor) flori roșii, mere, flori roșii; 1) coleg nou, 2) colegă nouă, 3) (unei, niște, unor) colege noi, colegi, colege noi. Tipul III de flexiunetc "Tipul III de flexiune" Se cuprind aici adjective tot
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezinența zero la singular, masculin aparțin tipului I de flexiune: aprig, pribeag, opac, vitreg, veșnic etc. Prezintă aceleași trei teme distincte adjectivele nou și roș (cu flexiunea relativ neregulată): 1) măr roșu, 2) floare roșie, 3) (unei, unor) flori roșii, mere, flori roșii; 1) coleg nou, 2) colegă nouă, 3) (unei, niște, unor) colege noi, colegi, colege noi. Tipul III de flexiunetc "Tipul III de flexiune" Se cuprind aici adjective tot cu trei teme distincte, dar prezentând alte omonimii: tema 1
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diftongul -e® cu -® semivocalic, dezinență de singular (instantaneu). Tipul IV de flexiunetc "Tipul IV de flexiune" Se cuprind în această clasă adjective cu două teme distincte: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular, N.Ac. feminin, singular: dulce, mare, subțire măr dulce, mare/pară dulce, mare. tema 2: G.D. feminin singular, N.Ac. G.D., masculin și feminin plural: dulci, mari, subțiri (unei) pere dulci, mari (niște, unor) pere dulci, mari Adjectivele din acest tip de flexiune fac parte din categoria adjectivelor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
s-a șters., Am pus câte o masă în fața a câte patru. Observații: Pronumele de cuantificare distributivă se întrebuințează rar la genitiv. • dativul (ambelor subcategorii de pronume) se exprimă prin morfemul la: Am dat la trei din ei câte un măr., Am dat un măr la câte doi. • nominativul are morfemul Ø, iar acuzativul morfemul pe, dacă pronumele, marcat semantic de trăsătura ‘cunoscut’, realizează funcția de complement direct: Au venit doi (câte doi) la mine., I-am chemat pe doi la
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pus câte o masă în fața a câte patru. Observații: Pronumele de cuantificare distributivă se întrebuințează rar la genitiv. • dativul (ambelor subcategorii de pronume) se exprimă prin morfemul la: Am dat la trei din ei câte un măr., Am dat un măr la câte doi. • nominativul are morfemul Ø, iar acuzativul morfemul pe, dacă pronumele, marcat semantic de trăsătura ‘cunoscut’, realizează funcția de complement direct: Au venit doi (câte doi) la mine., I-am chemat pe doi la mine., I-am luat
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
celui de al doilea albumul. (D.), Sunt împotriva celui de al doilea.( G.)/Datorită celui de al doilea am câștigat concursul. (D.) Observații: În limbajul popular, dativul se exprimă uneori prin morfemul proclitic lui: Am dat lui al doilea un măr. Pronumele simple întâiul, primul, secundul, ultimul realizează flexiunea cazuală la nivelul morfemului determinării (înscris organic în structura lor internă) și la nivelul dezinenței, înscrisă în flexiune internă, ambele variabile totodată și în funcție de gen și număr. Singular N.Ac.: -Ø + l
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
artistice, aceste diferite forme sinonime de viitor pot apărea în același context, în strânsă legătură cu structura fonetică a versului (în limbajul poetic) sau cu semantica lor, din perspectiva opoziției certitudine-incertitudine: „Și de-a soarelui căldură / Voi fi roșie ca mărul Mi-oi desface de-aur părul / Să-ți astup cu dânsul gura. De mi-i da o sărutare, / Nime-n lume n-a s-o știe, Căci va fi sub pălărie / Ș-apoi cine treabă are!” (M. Eminescu) Viitorul II
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
existenței unei sintagme cu structură proprie nivelului sintactic al limbii, ea poate fi constituită și din termeni cu dezvoltări diferite (sau situate pe nivele diferite de dezvoltare sintactică: termen sintactic-unitate lexicală, termen sintactic-unitate sintactică (propoziție): (1) (2) „Am cules numai merele coapte.” „Am cules numai merele care erau coapte.” care se copseseră.” În interiorul sintagmei, termenii se situează pe diferite poziții, relativ determinate de particularități ale interpretării realității extralingvistice. Prin poziția pe care o ocupă în organizarea sintagmei și, prin aceasta, în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
proprie nivelului sintactic al limbii, ea poate fi constituită și din termeni cu dezvoltări diferite (sau situate pe nivele diferite de dezvoltare sintactică: termen sintactic-unitate lexicală, termen sintactic-unitate sintactică (propoziție): (1) (2) „Am cules numai merele coapte.” „Am cules numai merele care erau coapte.” care se copseseră.” În interiorul sintagmei, termenii se situează pe diferite poziții, relativ determinate de particularități ale interpretării realității extralingvistice. Prin poziția pe care o ocupă în organizarea sintagmei și, prin aceasta, în desfășurarea relației sintactice, fiecare din
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
însemna etc.: „Oamenii din toate cele fac icoană și simbol; Numesc sunt, frumos și bine ce nimic nu însemnează.” (M. Eminescu) „Arald, ce însemnează pe tine negrul port?” (M. Eminescu) „S-au făcut ca ceara albă fața roșă ca un măr.” (M. Eminescu) Aceste verbe, intrate în structura predicatului analitic, realizează asemeni verbelor predicative, prin flectivul din structura lor morfematică, funcția copulativă, actualizatoare gramatical, iar prin rădăcină actualizează conținutul lexical al numelui predicativ - complementul lor semantic indispensabil predicației, din perspectiva propriului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc.) și de conținutul lexical al numelui predicativ: „Dan întoarse foile, șopti, umbra deveni om.” (M. Eminescu) „Nu! nu mă voi face comediantul acelui rău, care stăpânește lumea...” (M. Eminescu) „S-au făcut ca ceara albă fața roșă ca un măr.” (M. Eminescu) Predicatul descriptivtc "Predicatul descriptiv" Planul semantic al predicației desfășurată de predicate descriptive se definește prin statism. Predicatul descriptiv particularizează sfera subiectului (complementului semantic realizat sintactic ca subiect gramatical), din mai multe perspective, descrise de conținutul lexical al verbului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui.” (T. Maiorescu), „Ziua era vânătă, urâtă și geroasă. Și tot vânăt și urât era lacul cu apele grele, sărate...” (Z.Stancu) sau extralingvistică: „Și de-a soarelui căldură / Voi fi roșie ca mărul.” (M. Eminescu) „Ți-aduci aminte ce sfrijit erai pe când erai sărac și cum ne pălmuia căutătura ta ațâțată după ce te-ai procopsit.” (T. Arghezi) Când se realizează prin substantiv, categorie lexico-gramaticală pentru care genul este o trăsătură semantică implicită, invariabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
te mai îndoi despre asta, cumnată Smărandă, zise mătușa..." (I.Creangă) RELAȚII DE DEPENDENȚĂ MEDIATĂTC "RELA}II DE DEPENDEN}| MEDIAT|" În afara relațiilor sintactice de dependență desfășurate prin implicarea directă a celor doi termeni ai sintagmei: regentul și determinantul: Am cumpărat ¬ mere, intervin în structura enunțului, în legătură cu desfășurarea pluridimensională a planului său semantic în actul de comunicare lingvistică, o categorie specială de relații sintactice, care se instituie în condițiile de coexistență cu alte relații sintactice: Am cumpărat ¬ mere ¬ în loc de pere. Am cumpărat
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și determinantul: Am cumpărat ¬ mere, intervin în structura enunțului, în legătură cu desfășurarea pluridimensională a planului său semantic în actul de comunicare lingvistică, o categorie specială de relații sintactice, care se instituie în condițiile de coexistență cu alte relații sintactice: Am cumpărat ¬ mere ¬ în loc de pere. Am cumpărat ¬ mere ¬ în afară de pere. Relația Am cumpărat ¬ în loc de pere, prin care planul semantic al enunțului se îmbogățește cu o componentă reflectând o dinamică specială în lumea realului interpretat lingvistic, este mediată de relația Am cumpărat ¬ mere. În afara
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
intervin în structura enunțului, în legătură cu desfășurarea pluridimensională a planului său semantic în actul de comunicare lingvistică, o categorie specială de relații sintactice, care se instituie în condițiile de coexistență cu alte relații sintactice: Am cumpărat ¬ mere ¬ în loc de pere. Am cumpărat ¬ mere ¬ în afară de pere. Relația Am cumpărat ¬ în loc de pere, prin care planul semantic al enunțului se îmbogățește cu o componentă reflectând o dinamică specială în lumea realului interpretat lingvistic, este mediată de relația Am cumpărat ¬ mere. În afara acestei relații primare (Am cumpărat
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cumpărat ¬ mere ¬ în loc de pere. Am cumpărat ¬ mere ¬ în afară de pere. Relația Am cumpărat ¬ în loc de pere, prin care planul semantic al enunțului se îmbogățește cu o componentă reflectând o dinamică specială în lumea realului interpretat lingvistic, este mediată de relația Am cumpărat ¬ mere. În afara acestei relații primare (Am cumpărat ¬ mere), relația derivată (Am cumpărat ¬ în loc de pere.) nu este posibilă. Sub aspect semantico-sintactic, funcția pe care o generează relația derivată corespunde funcției generate de relația primară: Am cumpărat mere (complement direct)/și nu pere
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în afară de pere. Relația Am cumpărat ¬ în loc de pere, prin care planul semantic al enunțului se îmbogățește cu o componentă reflectând o dinamică specială în lumea realului interpretat lingvistic, este mediată de relația Am cumpărat ¬ mere. În afara acestei relații primare (Am cumpărat ¬ mere), relația derivată (Am cumpărat ¬ în loc de pere.) nu este posibilă. Sub aspect semantico-sintactic, funcția pe care o generează relația derivată corespunde funcției generate de relația primară: Am cumpărat mere (complement direct)/și nu pere (complement direct) (în loc de pere). Această corespondență, amintind
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mediată de relația Am cumpărat ¬ mere. În afara acestei relații primare (Am cumpărat ¬ mere), relația derivată (Am cumpărat ¬ în loc de pere.) nu este posibilă. Sub aspect semantico-sintactic, funcția pe care o generează relația derivată corespunde funcției generate de relația primară: Am cumpărat mere (complement direct)/și nu pere (complement direct) (în loc de pere). Această corespondență, amintind-o pe cea din cazul adverbelor corelative (Pe unde ai venit, pe acolo să te întorci), fixează identitatea funcției care își are originea într-o asemenea relație sintactică
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și a subiectului sau complementului primar. În absența complementului primar sau a subiectului, enunțul se destructurează: „A cumpărat șmereț în loc de pere.”, „Am văzut ș-o pe Mariaț cu fetița.”, în aceeași măsură în care ar rămâne nestructurat în absența regentului: „mere în loc de pere.”, „pe Maria cu fetița.” Planul semantic al acestei relații sintactice mediate: determină constituirea a patru subtipuri de complemente corelative înscrise toate de către G.A. (inclusiv, în noua ediție ,din 2005, care, însă , subliniază integrarea lor în „structuri ternare
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complementul cumulativ • complementul de excepție • complementul de opoziție Complementele corelative sunt compliniri facultative ale câmpului sintactic al verbului regent, care amplifică planul semantic global al enunțului. În absența complementului corelativ, enunțul are autonomie sintactică, semantică și structurală deopotrivă: „A cumpărat mere” șân loc de pereț, „Am văzut-o pe Maria” șcu fetițaț. Numai când se află la diateza reciprocă, sau când planul său lexical implică ideea de reciprocitate sau numai asociere, verbul regent cere cu necesitate, când este întrebuințat la singular
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]