6,274 matches
-
strip like you fucking own the path/ You wonder why you got no mates?/ You pretend to be proud of ya own culture/ Whilst simultaneously not giving two fucks about ya own culture/ What culture? Fuck culture”. Ca-ntr-un manifest strigat la o portavoce, acesta condamnă ”trădarea” cauzei clasei muncitoare pentru ”<spân style="font-size: medium;">Clean white tiles, a view to the garden, a room with a poo”, adică comodificare și pseudo-emancipare prin acces la consum. Referință la ”apărarea propriei
No one’s bOthered () [Corola-website/Science/296153_a_297482]
-
fără îndoială ascultat. Și nu contează dacă o faci că refugiu ori pentru că simți că-i necesar să dai în cei care au puterea. Key Markets este marfă rară în industria muzicală de astăzi, si pentru cine asculta e un manifest la rupt lanțuri. Să-l ascultăm pentru că-i mișto, si pentru că nici la metropola nici în colonii, nu se-anunță prea mult soare. http://https://www.youtube.com/watch?v=dEYYI1ii0AU 1 Membru al Parlamentului Britanic, din partea Partidului
No one’s bOthered () [Corola-website/Science/296153_a_297482]
-
susține dimensiunea duală a intelectualului: pe de-o parte „opera de artă”, „supremația frumuseții”, artă și frumusețe nu neapărat legate de necesitățile procesului politic revoluționar, iar pe de altă parte un angajament politic care constă de obicei în semnarea diverselor manifeste antiimperialiste. De fapt, o desprindere a politicii de artă. După părerea noastră, acești doi poli se bazează pe două erori: prima - înțelegerea culturii, științei, artei, cinemaului, drept concepte univoce și universale; a doua - lipsa conștiinței suficient de clare a faptului
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
vechi, ațâțând, încă începând de astăzi, focul. [caption id="attachment 3867" align="aligncenter" width="768"] Imagine din La Hora de los Hornos (Vremea furnalelor) de Fernando Solanas și Octavio Getino[/caption] Traducere, adaptare din limba spaniolă și note: David Schwartz. [1] Manifestul Hacia un Tercer Cine a fost publicat de regizorii argentinieni Fernando Solanas și Octavio Getino în 1969, în revista Tricontinental,</strong> editată la Havana, Cuba (nr. 13, octombrie 1969). Conceptul de „al treilea cinema” are dublu înțeles. Este vorba pe
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
Cuba (nr. 13, octombrie 1969). Conceptul de „al treilea cinema” are dublu înțeles. Este vorba pe de-o parte un cinema care să se diferențieze față de ceea ce cineaștii percep drept „primul” și „al doilea” cinema (concepție explicată pe larg în manifest). Pe de altă parte, este o încercare transparentă de apropriere a terminologiei depreciative, ultra-răspândite în anii 1960, care împărțea populațiile lumii în „lumea întâi” (spațiul euro-atlantic) și „lumea a treia” (țările „în curs de dezvoltare”), uneori cu referințe la spațiul
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
în „lumea întâi” (spațiul euro-atlantic) și „lumea a treia” (țările „în curs de dezvoltare”), uneori cu referințe la spațiul socialist ca fiind „lumea a doua”. Pentru a enunța această dublă semnificație, am dat și titlul alternativ de „cinema al periferiei”. Manifestul conține 13 părți, și va fi publicat integral pe <a href="http://www.artapolitica.ro">www.artapolitica.ro</a> în perioada următoare. [2] Expresie a pan-americanismului luptătorului pentru liberare de sub statutul de colonii ale țărilor Americii Latine, Simon Bolívar
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
textul meu despre Toni Erdmann. Până aici, totul e foarte în regulă, intenția de a stârni dezbateri și polemici în legătură cu arta politică și cu diverse interpretări politice ale actelor artistice fiind și pentru mine o miză importantă, în plus asumată manifest și unul dintre principalele motive de existență ale colectivului Gazetei de Artă Politică</strong>. Problema apare însă la perspectiva din care vorbește textul. Aceasta nu este nici interogativă, nici colegială sau tovărășească, nici bazată pe asumarea posibilității coabitării unor perspective
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
tentativelor de îndepărtare de conceptul în cauză, de găsire a acelui punct din afara sferei discursului ideologic din care acest discurs să poată fi urmărit și analizat. Un loc important în această direcție îl are tradiția marxistă ce căuta la modul manifest acel grup de indivizi cu o vocație înnăscută pentru modul de gândire non-ideologic. Cariera conceptului de ideologie este de fapt povestea disputei intelectuale între cei care, într-o tradiție veche de mii de ani, cred că putem construi o știință
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
(n. 28 noiembrie 1820 - d. 5 august 1895) a fost un filozof politic german, din secolul al XIX-lea. Împreună cu partenerul său, mai bine cunoscutul Karl Marx, Engels a dezvoltat teoria comunistă, a fost coautor al "Manifestului Partidului Comunist" (1848). Engels a editat mai multe volume din "Das Kapital" ("Capitalul"), după moartea lui Marx. Engels s-a născut în Barmen-Elberfeld (acum Wuppertal) într-o familie înstărită, de religie protestantă, ca prim fiu al unui industriaș german din
Friedrich Engels () [Corola-website/Science/298418_a_299747]
-
o broșură, bazată pe lucrarea lui Engels "Principiile Comunismului". Broșura de 12.000 de cuvinte a fost scrisă în șase săptămâni și era astfel concepută încât să facă teoria comunismului accesibilă unui public cât mai larg. Lucrarea a fost numită "Manifestul Comunist" și a fost publicată în februarie 1848. În martie, atât Marx, cât și Engels au fost expulzați din Belgia. S-au mutat în Köln, unde au început să publice un ziar radical, "Noua Gazetă Renană". Engels a fost un
Friedrich Engels () [Corola-website/Science/298418_a_299747]
-
arata determinarea de a merge pe linia marxista de impropietarire a poporului cu mijloacele de productie. Unii dintre membrii școlilor de "neamestec guvernamental" și „individualism” cred că principiile statelor moderne burgheze sau ale marilor guverne pot fi înțelese ca marxiste. " Manifestul Comunist al lui Marx și Engels include un număr de pași pe care societatea trebuie să îi facă pentru ca muncitorii să se elibereze de societatea capitalistă. Unele dintre aceste măsuri apar ca fiind introduse în forma Keynesianismului, a statului bunăstării
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
aceast rezultat al analizei marxiste s-a dovedit a fi durerors de exact până azi. Caracterul expansionist al capitalismului este o altă trăsătură corect indicată de analiza marxistă, Marx și Engels fiind probabil primii autori care au schițat (anume în „Manifestul Partidului Comunist”) procesele de expansiune mondială și transformare a capitalismului, pe care azi le cunoaștem sub numele neutru de „globalizare”. Observația marxistă conform căreia exploatarea în capitalism este o problemă sistemică și care astfel nu se explică prin tare morale
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
propune 3 criterii determinante pentru definirea unei clase sociale: 1. locul în cadrul raporturilor de producție (rol în producția, circulația și distribuirea bogățiilor) 2. participarea la antagonismele sociale (care se manifestă în lupta pentru puterea politică) 3. conștiința de clasă În "Manifestul Partidului Comunist" el recunoaște în primul rând rolul revoluționar al burgheziei care "„a scufundat fiorii sacri ai extazului religios, entuziasmul cavaleresc al mentalității mic-burgheze în apele înghețate ale calculului egoist”". Iată, ce scria Karl Marx, părintele comunismului, care plasase poporul
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
fi plătit 125 mil. despăgubiri de război. (Țarul Nicolae voia chiar să cumpere Principatele, prețuite la 36 mil.fr)”." Este impresionant că aceste lucruri sunt afișate chiar de către cel care a scris și a publicat în 1848, împreună cu Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist și ale cărui sfaturi au fost păstrate cu sfințenie de către comuniștii de mai târziu. L. Kolakowski, "Principalele curente ale marxismului", vol I, II, III (Fondatorii, Vârsta de aur, Prăbușirea), Editura Curtea Veche, 2009, 2010
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
secolul al XIX-lea. După ce l-a îndepărtat pe Petru al III-lea de pe tronul Rusiei, prințesa germană "Sophie Fredericke Auguste von Anhalt-Zerbst", născută în Stettin, a ocupat tronul imperial vacant sub numele de Ecaterina cea Mare. Ecaterina a publicat manifeste invitând germanii să emigreze și să lucreze pământul în Rusia, asigurându-i ca își pot menține limba și cultura. Colonizarea cu ruși a teritoriilor din Ucraina cucerite de la Imperiul Otoman mergea greu. Germanilor li s-a promis drepturi speciale ca
Germani de pe Volga () [Corola-website/Science/298463_a_299792]
-
a spune adevărurile îi dă dreptul la revoltă, conștiința unor posibile dezastre cosmice îi dă prilejul jubilației eului. El intră în deceniul opt hotărât să schimbe lumea, de unde această cuprindere „enciclopedică” a tuturor problemelor și evenimentelor ei cotidiene. [...] ...încă de la " Manifest pentru sănătatea pământului" începe să apară o anume „oboseală”, liric mai fertilă, venind dintr-o înțelepciune, dacă nu a resemnării definitive în orice caz a nevoii de simplitate. [...] Autorul "Rezervației de zimbri" „trăncănește” formidabil, cuvintele se revarsă puhoaie din dicționare
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
mentate, proprie doar marilor posedați și prevestitorilor testamentari, inițiatori, fără voie, ca și ade¬sea Păunescu, de formidabile viziuni deschizătoare de cercuri.» (NegEx, I, 209 sqq.). Eugen Simion consideră că volumul "Istoria unei secunde" de Adrian Păunescu «are valoarea unui manifest liric; marchează revenirea poeziei tinere la o formulă pe care părinții ei spirituali au ratat-o: "poezia politică". [...] În "poezia politică propriu-zisă", Adrian Păunescu folosește față de eveniment două atitudini: fie dilatarea, ridicarea lui la valoarea unui simbol general prin acumulare
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
răscruce-a soartei, / aflăm aici ce adevăr ia ființă: / credința crește prin puterea artei, / iar Arta izvorăște din Credință". («Credință și artă» -PPcenz, 310). Începând cu "Istoria unei secunde" (1972) și continuând cu volumele: "Repetabila povară" (1974), "Pământul deocamdată"(1976), " Manifest pentru sănătatea pământului" (1980), "Iubiți-vă pe tunuri" (1981), "Rezervația de zimbri" (1982), " Totuși, iubirea" (1983), "Manifest pentru mileniul trei" (1984), "Sunt un om liber" (1989), "Poezii cenzurate" (1990), "Trilogia căruntă" (1994) etc., Adrian Păunescu pune în lumina istoriei literaturii
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
din Credință". («Credință și artă» -PPcenz, 310). Începând cu "Istoria unei secunde" (1972) și continuând cu volumele: "Repetabila povară" (1974), "Pământul deocamdată"(1976), " Manifest pentru sănătatea pământului" (1980), "Iubiți-vă pe tunuri" (1981), "Rezervația de zimbri" (1982), " Totuși, iubirea" (1983), "Manifest pentru mileniul trei" (1984), "Sunt un om liber" (1989), "Poezii cenzurate" (1990), "Trilogia căruntă" (1994) etc., Adrian Păunescu pune în lumina istoriei literaturii noastre cel mai puternic filon de poezie socială, de poezie politică „la zi”, unde mesianismul cunoaște cea
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
gol», în volumul « Bieți lampagii» / PTC, III, 109 - 113) etc. Galaxia lirică a lui Adrian Păunescu, îndeosebi prin poezia socială / politică, profund reverberatoare de suflet românesc, de conștiință de neam, de etică națională, se relevă într-un veritabil și incendiar „manifest” pentru mileniul al III-lea. (TGrp, 440 - 449). În iulie 2003, Adrian Păunescu a fost decorat de președintele Ion Iliescu, la Palatul Cotroceni, cu Ordinul național Steaua României, în grad de Cavaler. La împlinirea vârstei de 67 de ani i
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
ca, de exemplu, preferința clasicismului pentru tragedie. În operele lor, ei utilizează modele artistice asemănătoare într-un sens larg (de exemplu, în creațiile romanticilor se întâlnește frecvent antiteza). Principiile estetice ale unui curent literar sunt cristalizate, de obicei, într-un manifest literar. Manifestul literar este un text de dimensiuni reduse, în care se afirmă o nouă concepție cu privire la literatură. El este conceput, de regulă, sub o formă polemică, deoarece noua orientare literară se opune orientării anterioare. De obicei, un manifest programatic
Curente literare () [Corola-website/Science/298541_a_299870]
-
exemplu, preferința clasicismului pentru tragedie. În operele lor, ei utilizează modele artistice asemănătoare într-un sens larg (de exemplu, în creațiile romanticilor se întâlnește frecvent antiteza). Principiile estetice ale unui curent literar sunt cristalizate, de obicei, într-un manifest literar. Manifestul literar este un text de dimensiuni reduse, în care se afirmă o nouă concepție cu privire la literatură. El este conceput, de regulă, sub o formă polemică, deoarece noua orientare literară se opune orientării anterioare. De obicei, un manifest programatic este publicat
Curente literare () [Corola-website/Science/298541_a_299870]
-
un manifest literar. Manifestul literar este un text de dimensiuni reduse, în care se afirmă o nouă concepție cu privire la literatură. El este conceput, de regulă, sub o formă polemică, deoarece noua orientare literară se opune orientării anterioare. De obicei, un manifest programatic este publicat într-o revistă, ori ca prefață a unei cărți, semnată de un autor binecunoscut, dar se întâlnesc și situații când principiile sale au fost desprinse mai târziu, pe măsura manifestării curentului literar respectiv. Clasicismul este individualizat prin
Curente literare () [Corola-website/Science/298541_a_299870]
-
pitorescul, puritatea liniilor. Poeții caută perfectiunea formală, corectitudinea versurilor, sonoritățile cuvintelor și a rimelor rare. Apare în Franța în a doua jumătate a secolului XIX, ca reacție împotriva parnasianismului. Termenul este impus de Jean Moreas, care în 1886 scrie un manifest literar numit "Le symbolisme". Precursorul simbolismului este considerat Charles Baudelaire prin volumul "Corespondențe". Trăsături: Este o reacție împotriva incapacității științei, artei și literaturii de a stopa izbucnirea primului război mondial. Susținătorii acestui curent propun în schimb o literatură a iraționalului
Curente literare () [Corola-website/Science/298541_a_299870]
-
lipsei de dovezi, urmând o anchetă ce a dus la libertatea lui. A devenit membru al Uniunii Scriitorilor și și-a reluat activitățile sale jurnalistice. Din 1917 a lucrat ca redactor la Ziarul Național, cateva texte au contribuit și la manifestele lui Bassov. În februarie 1918 a participat la crearea Partidului Național Democrat de dreapta. După 28 octombrie 1918 a devenit membru al Comitetului Serviciilor Armate. A lucrat ca oponent al președintelui Masaryk. În 1928 s-a căsătorit cu scriitoarea Zdenka
Viktor Dyk () [Corola-website/Science/307013_a_308342]