5,671 matches
-
era permis. Așa s-a întâmplat că într-o zi, pe când tatăl lor era plecat de acasă, copiii s-au apropiat de masa lui de lucru. Pe masă, ca întotdeauna, erau diverse lentile și un tub de aramă din care meșterul tăia inele, iar din ele făcea ramele pentru ochelari. Copiii au luat tubul și i-au fixat la capete două lentile bine șlefuite, au pus pe rând tubul la ochi uitându-se la filele unei cărți aflate pe masă. Uimiți
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
prin el. La întoarcerea tatălui copiii i-au povestit despre descoperirea lor. De data aceasta nu i-a mai certat pentru că au intrat în atelier, ci s-a minunat și el de proprietatea neobișnuită a tubului. În zilele următoare 6 meșterul a încercat să facă alt tub mai lung folosind aceleași lentile. Noul tub avea putere de mărire și mai mare. Așa arăta primul microscop inventat din întâmplare de copiii meșterului Zacharias Janssen. Acest tub măritor avea două lentile convergente montate
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
el de proprietatea neobișnuită a tubului. În zilele următoare 6 meșterul a încercat să facă alt tub mai lung folosind aceleași lentile. Noul tub avea putere de mărire și mai mare. Așa arăta primul microscop inventat din întâmplare de copiii meșterului Zacharias Janssen. Acest tub măritor avea două lentile convergente montate în tub la oarecare distanță una de cealaltă. Vestea descoperirii făcute de Janssen s-a răspândit nu numai în întreaga Olandă, ci și în alte țări. La auzul ei mulți
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
cu structură vicioasă, un geniu neisprăvit, care eșuează în dorința lui de a ajunge în lumea aristocratică a Parisului și care, doborât de eșec, încearcă să se sinucidă. Îl salvează Herrera (Vautrin, Jacques Collin, un ocnaș evadat, poreclit "Înșeală moartea"), meșter în arta construirii falselor identități, cinic, pentru care oamenii sunt marionete pe care le mânuiește după propria voință. Cu o viață ratată, Herrera-Vautrin își compensează eșecurile vieții în susținerea parvenirii lui Lucien ce devine amantul aristocratelor, una dintre acestea fiind
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
București, 1974, Homo ludens, pref. Gabriel Liiceanu, București, 1977, Cultura olandeză în secolul al XVII-lea, București, 1991; Heere Heeresma, O zi la plajă, pref. Petre Solomon, București, 1970; Robert Merle, Un animal înzestrat cu rațiune, București, 1970; Jan Mens, Meșterul Rembrandt, București, 1971; Graciliano Ramos, Săo Bernardo, București, 1972; Simon Vestdijk, Grădina de aramă, București, 1972, A cincea pecete, pref. Andrei Pleșu, București, 1976; Literatura mărturisirilor, I-II, pref., Silvian Iosifescu, București, 1972 (în colaborare); Hella S. Haasse, Misterul Bomarzo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
Kleininger, București, 1989 (în colaborare cu Alice Voinescu); Oek De Jong, Un cerc în iarbă, București, 1991; Hanny Alders, Amurgul templierilor, București, 1993. Repere bibliografice: Marin Tarangul, Johan Huizinga, „Amurgul Evului Mediu”, RL, 1970, 19; Aurel Dragoș Munteanu, Jan Mens, „Meșterul Rembrandt”, „Scânteia”, 1972, 8 iulie; Gelu Ionescu, „Literatura mărturisirilor”, CNT, 1972, 45; Alexandru Balaci, Luis de Camões, „Sonete”, RMB, 1974, 10 iulie; Nicolae Manolescu, Erasm și lecția umanismului, RMB, 1974, 31 iulie; Nicolae Balotă, O sumă a esteticii, RL, 1974
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
epocile, de la preromantici până la cei contemporani. O grijă deosebită de a armoniza tendințele, de a oferi texte variate, aparținând unor scriitori de prestigiu din generații diferite, se observă și în ce privește proza: Mihail Sadoveanu cu fragmente din Divanul persian, cu povestirile Meșter dulgher și Luna mănăstirilor, Cezar Petrescu cu un fragment din romanul Întunecare și cu două scurte nuvele (Învierea omului și A zburat o pasăre neagră), Victor Ion Popa cu fragmente din romanul Maistorașul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu, Gala Galaction cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
italiană a Facultății de Litere din București (1946- 1947), profesor de limba franceză la Râșnov (1947-1948), de limba română la Conțești-Răcari (1948-1950) și, în București, la Școala Profesională de Pielărie a Ministerului Industriei Ușoare, în paralel și la școli de meșteri și de calificare din cadrul aceluiași minister (până în 1953). Tot în București, devine documentarist la Institutul de Folclor (1957-1964), cercetător științific la Institutul de Studii Sud-Est Europene (1964-1975) și la Institutul de Etnografie și Folclor (1975-1982). Și-a luat doctoratul în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
povara umilinței, dar răzvrătindu-se atunci când ajunge la capătul răbdării. Ce poate să însemne pentru greu încercatul domn puterea în împrejurări mereu neprielnice, dacă nu renunțare, jertfă (laitmotiv la O.): „Domnia nu e privilegiu. E jertfă de sine. Datorie.” Legenda Meșterului Manole vălurește peste aceste gânduri cu sonorități retorice. Drama în care se zbuciumă exponențialul domn nu exprimă impasul unui eu repliat în solitudine, ci angajează soarta unei colectivități („Eu nu-mi apăr numele, îmi apăr țara”). Alegoria de înfiorate respirări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
piatra cu inscripția inaugurală 7. Odovajnița este traducerea slavă a Râului Mare (Vodovajnița = Apă Mare). Din evul mediu, dar dificil de datat cu exactitate, cu o amplificare lentă dar continuă de-a lungul timpului, uneori și cu concursul imigranților bulgari, meșteri în cultura zarzavaturilor, sunt așa-numitele "Iazuri ale Morilor" din regiunea colinară a Carpaților Meridionali și Orientali. Servind inițial pentru acționarea morilor și altor instalații hidraulice de industrie casnică tradițională, din zona unor importante orașe-tîrguri comerciale, ele s-au convertit
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pământul, și cerul ca să nu cadă? Cine șsprijinăț apele și plantele? Cine a Înjugat doi șgonaciț iuți la vânt și la nori? Cine este, o Înțeleptule, creatorul Gândului Bun? Doamne, iată, eu te Întreb aceasta - răspunde-mi cu adevărat: Ce meșter a creat luminile și tenebrele? Ce meșter a creat și somnul și veghea? Datorită cui zorii, amiaza și noaptea sunt șmomenteț care Îi amintesc celui sârguincios de țelul său? Doamne, iată, eu te Întreb aceasta - răspunde-mi cu adevărat: Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
șsprijinăț apele și plantele? Cine a Înjugat doi șgonaciț iuți la vânt și la nori? Cine este, o Înțeleptule, creatorul Gândului Bun? Doamne, iată, eu te Întreb aceasta - răspunde-mi cu adevărat: Ce meșter a creat luminile și tenebrele? Ce meșter a creat și somnul și veghea? Datorită cui zorii, amiaza și noaptea sunt șmomenteț care Îi amintesc celui sârguincios de țelul său? Doamne, iată, eu te Întreb aceasta - răspunde-mi cu adevărat: Dacă lucrurile pe care le voi vesti sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu un ciocan sau cu secure. În acest caz, concordă cu zeul germanic al celei de-a doua funcții, Thorxe "Thor", și oarecum cu Indra, Înarmat tradițional cu o măciucă. Perk¿nas are și puternice legături cu focul: este considerat meșterul celest, iar În regiunea orașului Vilnius ardeau În cinstea lui focuri perpetue, pe care chiar primii observatori le-au comparat imediat cu focul, de asemenea perpetuu, Îngrijit de Vestale la Roma. Însă, tocmai ca stăpân al norilor și furtunilor, Perk
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Lleu, indică aceeași specializare. La fel, și numele Dônxe "Dôn" este comparabil etimologic cu cel al zeiței irlandeze Danuxe "Danu", despre care vom vorbi mai jos. În plus, personajul cu numele Gofannonxe "Gofannon" poate fi identificat cu irlandezul Goibniuxe "Goibniu", meșterul divin. Dar, după cum se vede, nu se poate merge mai departe de recunoașterea unor nume divine și epitete. Desigur, foarte puțin se poate recupera și din povestirea Barnwenn fiica lui Llyr. Protagonistul este Bendigeidfranxe "Bendigeidfran" („Brânxe "Brân" cel binecuvântat”), fratele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
airgetlám („Nuadu cel cu mâna de argint”) pentru că medicul magician Dian Cécht Îi făcuse o proteză de argint. Pentru a obține victoria, fiecare membru al Tuatha Își pune În funcțiune capacitățile magice, sub Îndrumarea lui Lugxe "Lug", maestrul oricărui meșteșug. Meșterul construiește arme miraculoase, magicianul face să cadă peste Fomoirexe "Fomoire" munții Irlandei, druidul aruncă asupra lor valuri de foc și așa mai departe. Uriașii sunt Înfrânți și alungați de pe insulă, Bresxe "Bres" este făcut prizonier și i se cruță viața
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Societății Scriitorilor Români), Divertisment (1935), Tarot sau Călătoria omului (1935), Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi (1936), Comentarii lirice la „Poeme într-un vers” de Ion Pillat (1936). Mai colaborează la „Capricorn”, „Azi”, „Frize”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Curentul magazin”, „Meșterul Manole”, „Bucovina”, „Bucovina literară”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Vremea”, „Însemnări sociologice”, „Orion”, „Viața Bucovinei”, „Răboj” ș.a. În 1934 i s-a acordat Premiul Societății Scriitorilor Români. S. a publicat, într-un timp scurt și frământat, peste douăzeci de volume. Existența sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
episod al împărțirii mantiei pe care Martin, într-o zi foarte friguroasă o rupe în două pentru a îmbrăca un cerșetor. Sfânta scenă i-a inspirat în mod deosebit pe italianul Giotto și pe spaniolul de origine greacă, supranumit El Greco, meșterul sticlar al catedralei din Le Mans. În noaptea care a urmat acestui gest de milostenie, Hristos i s-a arătat lui Martin înveșmântat în jumătatea de mantie oferită sărmanului amărât. Ca urmare, mărinimosul binefăcător s-a botezat în ziua de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
piesa lui Alphonse Daudet, L'Arlésienne, (fata din Arles în limba română) semnifică un lucru despre care se vorbește mult dar care nu apare niciodată. (n. trad.) 91 Vizitatorul Catedralei din Strasburg poate admira în absida altarului un vitraliu al meșterului sticlar Max Lugrand, oferit de către Consiliul Europei, ce o înfățișează pe Fecioara Maria, protectoarea orașului. Ea este îmbrăcată cu o manta de culoarea cerului și poartă coroana cu douăsprezece stele aurii "simbolul perfecțiunii și a desăvârșirii...". 92 În tratatul semnat
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
du sommeil, 1929), La cumpăna apelor (Au partage des eaux, 1933), La curțile dorului (À la cour du mystère, 1938), mais aussi des pièces de théâtre, dont on peut citer : Zalmoxe (Zalmoxis, 1921), Tulburarea apelor (L'agitation des eaux, 1923), Meșterul Manole (Manole, maître bâtisseur, 1927), Cruciada copiilor (La croisade des enfants, 1930), Avram Iancu (1934). À cela on doit ajouter des volumes d'aphorismes : Pietre pentru templul meu (Pierres pour mon temple, 1919), Ferestre colorate (Fenêtres colorées, 1926). En 1921
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Blaga, Trilogie de la Connaissance, traduction de Georges Piscoci-Danesco et leș collaborateurs, Librairie Roumaine Antitotalitaire, Paris. → 1995 : Lucian Blaga, Trilogie de la culture, traduction d'Yves Cauchois, Raoul Marin et Georges Piscoci-Danesco, Librairie du Savoir, Paris. → 1995 : Lucian Blaga, Manole, maître bâtisseur (Meșterul Manole), drame en cinq actes, traduit du roumain par Paola Bentz-Fauci, préface par Dominique Daguet, Librairie Bleue, Troyes. → 1996 : Lucian Blaga, Trilogie de la Culture, traduction de Georges Piscoci-Danesco et leș collaborateurs, Librairie Roumaine Antitotalitaire, Paris. → 1999 : Lucian Blaga, L'Arche
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
grec de quelques poèmes de Blaga, parue aux Éditions Minerva de Bucarest (recueil bilingue)1066 → 1982 : traduction en allemand de l'ouvrage Despre esență sufletului popular românesc, parue aux Éditions Minerva de Bucarest 1067 → 1984 : traduction en hongrois du drame Meșterul Manole, parue aux Éditions Kriterion de Bucarest 1068 → 1984 : traduction en șerbe de quelques poèmes de Blaga, parue à Belgrade 1069 → 1985 : traduction en espagnol du recueil Poemele luminii (Los poemas de la luz), parue aux Éditions Fundarte de Caracas, Venezuela
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lucian, Trilogie de la Connaissance, traduction de Georges Piscoci-Danesco et leș collaborateurs, Librairie Roumaine Antitotalitaire, Paris, 1995. BLAGA, Lucian, Trilogie de la culture, traduction d'Yves Cauchois, Raoul Marin et Georges Danesco, Librairie du Savoir, Paris, 1995. BLAGA, Lucian, Manole, maître bâtisseur (Meșterul Manole), drame en cinq actes, traduit du roumain par Paola Bentz-Fauci, préface par Dominique Daguet, Librairie Bleue, Troyes, 1995. BLAGA, Lucian, Trilogie de la Culture, traduction de Georges Piscoci-Danesco et leș collaborateurs, Librairie Roumaine Antitotalitaire, Paris, 1996. BLAGA, Lucian, La barque
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Noihmata), traduit par Dimon Rendis-Ravanis, préface par Aurel Martin, Minerva, Bucarest, 1981. BLAGA, Lucian, Zum Wesen der rumänischen Volkseele, aus dem Rumänischen übersetzt von Julis Draser ; eingeleitet von Dumitru Ghișe ; herausgegeben von Mircea Flonta, Minerva, Bucarest, 1982. BLAGA, Lucian, Manole meșter : Dráma, forditotta és az utószót irta Markó Bella, Kriterion Bukarets, 1984. BLAGA, Lucian, Nebeski dodir [Brajevo pismo], traduit par Adam Puslojić, "Flip Višnjić", Beograd, 1984. BLAGA, Lucian, Los poemas de la luz, traducción de Ștefan Baciu, Fundarte, Venezuela, 1985. BLAGA, Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Martin, Minerva, Bucarest, 1981, 312 p. 1067 V. Lucian Blaga, Zum Wesen der rumänischen Volkseele, aus dem Rumänischen übersetzt von Julis Draser ; eingeleitet von Dumitru Ghișe ; herausgegeben von Mircea Flonta, Minerva, Bucarest, 1982, 271 p. 1068 V. Lucian Blaga, Manole meșter : Dráma, forditotta és az utószót irta Markó Bella, Kriterion Bukarets, 1984, 108 p. 1069 V. Lucian Blaga, Nebeski dodir [Brajevo pismo], traduit par Adam Puslojić, "Flip Višnjić", Beograd, 1984. 1070 V. Lucian Blaga, Los poemas de la luz, traducción de Ștefan
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Era suficient pentru pictorii noștri de a relua această tradiție pentru a face o frumoasă și măreață operă. Exista pentru ei o urgentă renovare de încercat: neo-bizantinismul (s.n.), de creat o pictură murală și decorativă care ar ține deopotrivă de meșterii mozaicari, de prerafaeliții italieni, de Flandrin, de Moreau, de Puvis de Chavannes în Franța, de Ruskin în Anglia. Ce frumos program de realizat și a cărui realizare ar asigura nu numai pâinea și ocupația a numeroase generații de artiști, ci
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]