8,110 matches
-
această arhitectură îi răspunde folosind conjuncții: românii sunt valahi ȘI moldoveni, olteni ȘI dobrogeni, sud-basarabeni ȘI bucovineni (iar înșiruirea nu face decât să se multiplice după 1918). Dimpotrivă, arhitectura neoromânească târzie, cea care face mariajul cu stripped classicism și cu modernitatea, va încerca să pună între paranteze episodul medieval, stânjenitor din multe privințe (atât istorice, cât și artistice) atunci când e vorba ca el să glăsuiască despre unitate și mândre fapte de arme (multe fiind, cum se știe, fratricide). Este interesantă această
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
o scară mult mai amplă și după intermezzo-ul stalinist - abia în anii șaizeci 20. Din nefericire, lucrările postbelice ale Henriettei Delavrancea-Gibory reprezintă un "regres" către vernacular și folcloric; arhitecta pare să fi abandonat căutările de interfață între tradiție și modernitate. Există, altfel, multe edificii înalte și mai degrabă moderne în orașele României interbelice, care valorifică (adaptând, esențializând sau doar schițând) figuri ale arhitecturii rurale sau târgovețe. Bovindourile de block-haus-uri, "pridvoarele" de ultim etaj sau "geamlâcurile" unor balcoane sau case de
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
de la Bod. Când este însă comandată de persoane sau instituții private, ea se răspândește și pe teritoriul locuirii individuale, al cluburilor de noapte și industriei. Sanatoriile balneare sunt adevărați topoi ai epocii, alături de block-haus; nu doar ale arhitecturii acesteia, prin modernitatea deliberată - care este și una forțată de program, nu doar o decizie a arhitecților - ci și a înfiripatei literaturi moderne din România interbelică (Blecher). Arhitectura industrială promovează criteriul eficienței utilitariste - în absența artificiului și a decorației - și își are și
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
benzile continui de ferestre, cu garsonierele lor duble, fără bucătărie (blocul Scala) sau cu intrare separată pentru servitori (în blocurile făcute de Marcu însuși), ele ar putea sugera - și, așa cum am arătat deja, chiar o fac - o masivă apetență pentru modernitatea care era încă un fenomen marginal și în Occident. Desigur, există exemple de arhitectură modernistă și în București, iar unele dintre vilele lui Marcel Janco sau Horia Creangă sunt grăitoare din această privință. La scara producției arhitecturale a vremii, ele
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
încă mai lugubră, dar, din fericire, lipsită de consecințe arhitectural-urbanistice echivalente. 19 Publicată integral în volumul Biserici nouă (1942) și, fragmentar, în revista Arhitectura 3-4/1942, pp.9-15. 20 Atunci, pentru o clipă, a părut că vernacularul, spiritul bizantin și modernitatea pot găsi cumva o cale simbiotică, exprimată de edificiile Politehnicii București (șef proiect arh. Octav Doicescu). Curând însă, acest modernism autohtonizant (numit când funcționalism liric, când arhitectură cu specific național) a ajuns la rețete monumentale rudimentare și, sub presiunea directă
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
final, să fie complet, dacă politicile o permit.”<footnote Guillermo de la Dehesa , Învinși și învingători în globalizare., Editura Historia, București, p.17; footnote> Noțiunea de globalizare este caracteristică secolului al XXI-lea, putând fi catalogată drept un element definitoriu al modernității și în definitiv al societăților contemporane. Definirea globalizării a stat în centrul preocupărilor specialiștilor diverselor domenii, începând cu domeniul relațiilor internaționale și terminând cu economia mondială sau geostrategia. „Într-un sens globalizarea are legătură cu organizarea lumii ca întreg în
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
ca principal element definitoriu o economie subdezvoltată și neindustrializată.<footnote Joshua Goldstein, Relații internaționale, Editura Polirom, București, 2008, p. 295; footnote> Discrepanța majoră între Sudul foarte sărac și Nordul profund industrializat este una din problemele majore cu care se confruntă modernitatea, acesta discrepanța este datorată fenomenelor de globalizare și colonizare care au avut loc încă de la sfârșitul secolului XIX. Prin colonizarea spre exemplu a unor teritorii fertile din Africa sau Asia popoarele europene au fructificat resursele locale în folosul marilor metropole
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
îl reprezintă conflictele asimetrice gata oricând să declanșeze focare mari de război dar, nu în ultimul rând și multiplicare problemelor de mediu (efectul de seră). Sancțiunile economice pot fi considerate un instrument diplomatic al acestei noi realități, caracteristice secolului XXI, modernității și de ce nu globalizării. Ca instrument al practicii internaționale, sancțiunile economice au stârnit multe controverse și polemici aprinse în ceea ce privește eficacitatea lor. Numeroase cercetări au scos la iveală faptul că, deși acestea au o practică destul de veche din punct de vedere
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
desfășurarea să. Personalitatea învățătorului reprezintă acel filtru care imprimă direcții și finalități nuanțate întregului demers educativ. Studierea limbii și literaturii române în școala presupune o creștere reală a capacității de adaptare a cadrului didactic la particularitățile generațiilor școlare actuale, flexibilitatea, modernitatea gândirii didactice fiind văzute în perspectiva unei lecții profund umanizate, ca un cumul de momente psihologice, în care elevii să fie apropiați permanent de învățare. Altfel spus, de măiestria pedagogica a fiecăruia dintre noi depinde până la urmă succesul fiecărui elev
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
doar o internaționalizare și o regionalizare, în vreme ce transformaționaliștii se referă la o rearanjare a relațiilor interregionale; motorul intern al globalizării este identificat în capitalism și tehnologie (hiperglobaliștii), în acțiunile și politicile statelor și în piețe (scepticii) sau în caracteristici ale modernității (transformaționaliștii); ineditul fenomenului contemporan, proclamat de hiperglobaliști, este contestat de sceptici, în vreme ce transformaționaliștii apreciază ca fără precedent actualul nivel de interconectare globală; ca stare finală rezultată în urma procesului, hiperglobaliștii anticipează sfârșitul statului-națiune și instaurarea unor forme de guvernanță globală într-
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
a fost numit plastic, prin trunchierea și alipirea celor doi termeni, glocalizare (Robertson, 1992), iar relația lor antinomială a fost etichetată și studiată variat, în funcție de diferitele ei aspecte: cosmopolitanism versus comunitarianism, transnaționalism versus etnonaționalism, universalism versus culturalism, federalism versus separatism, modernitate (modernism) versus rezistență (tradiționalism) etc. Diferențele specifice ale unor astfel de perechi opozante rezidă în faptul că ele se adresează, fiecare în parte, unei/unor dimensiuni ale binomului globalizare-localizare. În acest context, abordarea defalcată a dimensiunilor globalizării în cele ce
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
astfel, în calcul funcția referențială, repusă în drepturi de întreprinderi contemporan. Chiar dacă unele lucrări și teorii contemporane reconsideră alături de funcția retorică sau performativă a metaforei și funcția referențială (P. Ricoeur în Metafora vie, unele teorii epistemologice), altele, considerate încercări ale modernității târzii, repun accentul pe funcția retorică sau performativă dar pe alte aspecte și cu alte conotații. Dacă acceptăm premisa că „cel puțin ca intenție, orice discurs ce stă sub semnul retoricului urmărește să <<facă>> din auditoriul său <<altceva>>, atunci vom
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
că „cel puțin ca intenție, orice discurs ce stă sub semnul retoricului urmărește să <<facă>> din auditoriul său <<altceva>>, atunci vom putea accepta și concluzia că „prin aceasta el se manifestă ca un discurs educațional”, formativ. (Sălăvăstru, 1995:211-212). În modernitatea târzie, rolul discursivității nu este altul decât cel formativ, de emancipare și edificare, în timp ce în copilăria modernității accentul cădea pe vericondiționalitatea acesteia. În paradigma rortyană și davidsoniană, acest rol formativ îl are, în special, limbajul metaforic sau metaforizarea. „Noi, filosofii
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
său <<altceva>>, atunci vom putea accepta și concluzia că „prin aceasta el se manifestă ca un discurs educațional”, formativ. (Sălăvăstru, 1995:211-212). În modernitatea târzie, rolul discursivității nu este altul decât cel formativ, de emancipare și edificare, în timp ce în copilăria modernității accentul cădea pe vericondiționalitatea acesteia. În paradigma rortyană și davidsoniană, acest rol formativ îl are, în special, limbajul metaforic sau metaforizarea. „Noi, filosofii - va spune Rorty - tindem încă să considerăm „cunoașterea” drept cel mai mare compliment pe care-l putem
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de Pallady sau Trandafiri de Petrașcu anunță deja teatrul unui conflict între marile ritmuri indestructibile ale naturii și procesele impuse de organizarea economică a vieții cotidiene. Pe de o parte, vizibilitatea discretă a vaselor asociate în măsuri diferite tradiției sau modernității românești și densitatea florală ritmică încă mai lasă loc aspectului natural al dispunerii florilor. Pe de altă parte, aspectul studiat al margaretelor lăsate în afara vasului de lut, ghioceii, macii, și anemonele așezate în buchet lângă diverse obiecte, transparența vaselor în
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
prin gesturi umane impuse de mișcarea lumii moderne, sunt asociate cu ceasul, hârtia, pana, călimara și cartea care impun obișnuințe ale scrisului, lecturii și reflecției umane. În fiecare dintre aceste tablouri asocierea florilor cu timpul măsurat al obiectelor din lumea modernității deschide perspectiva unor narațiuni despre ritmurile pierdute ale naturii care întâlnesc uneori ritmurile posibile ale scrisului, lecturii și gândului. Există în pictura lui Pallady și tablouri în care prezența florilor poate fi asociată cu narațiuni despre ritmurile vieții publice. În
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și Breazu. În urma exploziei fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități sunt astăzi practic unite cu orașul. Din punct de vedere arhitectonic, Iașii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou și vechi, de istorie și modernitate, de iarbă, beton și sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuințe (mai mult sau mai puțin moderne). În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri importante precum turnul bisericii Trei
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
natural, riscă să nu fie eficace, dorind să modifice ideile fără a ține cont de comportamente sau de euristica relațiilor conflictuale. Tot răul decurge din faptul că acționăm ignorând metodele și procedeele fundamentale aflate în joc. Prima breșă pe care modernitatea a făcut-o în armura ideatică și instituțională a ordinii publice în care oamenii au trăit vreme de zeci de mii de ani a fost ideea de libertate individuală. Tot ceea ce a construit societatea modernă în politică și economie a
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
îl cheamă să o depășească luptând — aceasta este atitudinea fundamentală din filosofia modernă. Pentru Aristotel ceea ce îl îndeamnă la cugetare este sentimentul primordial, mirarea, sentimentul de surprindere pe care îl au oamenii când recunosc ordinea bună și frumoasă a lumii. Modernitatea filosofează în schimb pe motivul îndoielii cu privire la capacitatea oamenilor de a trece peste propriile limitări pentru a se dezvolta cât mai mult. Morala aristotelică merge alături de politică, deoarece numai în societate (polis) fapta morală își vădește puterea și prețul său
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
aici își poate demonstra adevărata esență, tendința de autoprezervare. În calitatea lor de ființe care se auto-prezervă, oamenii sunt cu toții egali. Spre deosebire de Aristotel, care pretindea că există o inegalitate naturală între oameni și care stipula egalitatea dintre cetățenii aceluiași stat, modernitatea susține că toți oamenii sunt egali de la natură; faptul că indivizii nu dispun de puteri fizice și intelectuale egale nu schimbă cu nimic din această egalitate de principiu a vieții, presupusă de tendința omului de a se auto-prezerva. Dacă însă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
politică. Aceasta motivează necesitatea existenței statului ca garant al siguranței auto-prezervării, ca garant al conviețuirii pașnice, gradul de înzestrare a statului cu putere depinzând direct de principiile antropologice. Dacă Aristotel definise scopul statului ca fiind o viață bună pentru oameni, modernitatea vede ca țel al conviețuirii în forma organizată statală garantarea auto-prezervării individuale, garantarea păcii. Această garantare a păcii constituie elementul de bază care oferă legitimitate statului în epoca modernă: mai întâi garantarea păcii în interior, în timp ce garantarea păcii în exterior
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Fiicei mele, Miruna, minunea din viața mea, cu nesfârșită dragoste. CUVÂNT ÎNAINTE Sub influența ideilor iluministe, istoriste și progresiste, s-a practicat în general metoda de a gîndi modernitatea mai ales din perspectiva viitorului, a luptei dintre antic și modern, dintre vechi și nou, a impactului filosofiei asupra a ceea ce a devenit cultura și conditia umană în lumea modernă și contemporană. În ultimele decenii, pe fondul reînoirii interesului pentru
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
cartesianismului, sunt înfățișate ca o gîndire de « trecere » în care se realizează o sinteză originală, între ceea ce a fost filosofia tradițională, antică și medievală și necesitatea transformării acesteia în raport cu marile mutații petrecute în planul vieții istorice și culturale, la începutul modernității. Filosofia lui Descartes ne este înfățișată ca un creuzet în care se resemnifică ideile trecutului pe noi principii și fundamente, generate de provocările unei lumi deschise către noi orizonturi de împlinire a omului. Ideea princeps, ce călăuzește analizele interesante și
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
a dezvoltat-o nu-i traduce mai bine condiția decât filosofia. Ea este asumarea perfectă a crizei, este permanent în criză, ea este de fapt criza ființei umane în măsura în care omul este singura ființă care judecă și ordonează. I.2.Criza modernității Dacă acceptăm criza ca transformare iminentă, nu putem decât să ne alăturăm lui R. Guenon atunci cînd spune că “toată epoca modernă în ansamblul ei reprezintă pentru lume o perioadă de criză ”), căci criza este timpul care reașează filosofia în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
prin prenenitatea sa. Altfel nu se poate scăpa din iluzia unei înlocuiri totale a valorilor, a unei negări complete a trecutului, a noțiunii de “revoluție absolută”. În fond ultima revoluție autentică a fost făcută de Isus. I.3. Tradiție , tradiționalism, modernitate accepțiuni și dinamică Pentru a dezvălui dinamica dintre vechiul vechi ca tradiționalism, vechiul nou ca tradiție și epoca modernă la care le raportăm este util să ne folosim de accepțiunile celor trei termeni de mai sus. Termenul tradiție provine din
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]